1,747 matches
-
a absolvit un curs de orientare pentru ofițerii de stat major în cadrul Colegiului Național de Apărare al Olandei (1997) și apoi Colegiul Superior de Stat Major din cadrul Academiei de Înalte Studii Militare (1998). Este avansat pe rând la gradele de locotenent-colonel (1995) și colonel (2000). Lucrează apoi în cadrul Statului Major General ca șef al Biroului Doctrine în Direcția Doctrină și Instrucție (1 martie 2001 - 12 iulie 2001), șef al Biroului Doctrine în Direcția Planificare Strategică (iulie 2001 - 15 ianuarie 2002), șef
Ion Oprișor () [Corola-website/Science/306565_a_307894]
-
naval al României în Statele Unite ale Americii, Republica Argentina și Republica Federativă a Braziliei (1992-1996) și apoi ca atașat al apărării, militar, aero și naval al României în Statele Unite ale Americii (1996-1999). În această perioadă, este avansat la gradele de locotenent-colonel (1994) și apoi de colonel (1997). Între anii 1999-2005, Sergiu Medar îndeplinește funcția de șef al Direcției de Informații Militare (DIM). Este avansat pentru merite excepționale la gradele de general de brigadă (25 octombrie 2000) , general maior (10 februarie 2003
Sergiu Medar () [Corola-website/Science/306562_a_307891]
-
fost de nouă ore pentru un echipaj din care, trei la patru ore, zbor la punct fix pentru a ridica la bord cu cablul macaralei oameni refugiați pe acoperișurile caselor, în copaci sau direct din vâltoarea apelor. Echipajul format din locotenent-colonelul Mihai Fitcal și maiorul Savu Turea a salvat într-o singură zi peste 200 de persoane. Timp de zece ore s-au aflat la manșa elicopterului deasupra puhoaielor aruncate de Prut, Siret, Jijia. În anii 1973-1974 s-a renunțat la
Aerodromul Alexeni () [Corola-website/Science/306600_a_307929]
-
stabilirii denumirii instituției. Iancu Flondor, adeptul păstrării autonomiei Bucovinei, a impus, la 10 decembrie 1918, numele de "Comandamentul Superior al Jandarmeriei în Bucovina". Tot în data de 10 decembrie 1918, a fost numit de la București Comandant al Jandarmeriei în Bucovina locotenent-colonelul Alexandru Carapeț, înlocuindu-l la comandă pe locotenentul Dan Radu care s-a pus la dispoziția lui Iancu Flondor. Jandarmeria bucovineană i-a fost recunoscătoare marelui om politic. În semn de mare prețuire, în martie 1919, "Comandamentul Superior de Jandarmi
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
1919, "Comandamentul Superior de Jandarmi din Bucovina" a înființat Fundația „Iancu Flondor” cu scopul de a-i sprijini și ajuta pe orfanii și văduvele jandarmilor căzuți în război sau în executarea serviciului. Revenind la organizarea Jandarmeriei bucovinene, subliniem faptul că locotenent-colonelul Alexandru Carapeț, a încercat realizarea unei organigrame funcționale pentru "Comandamentul Superior al Jandarmeriei din Bucovina", pe districte, care să răspundă așteptărilor autorităților de la Cernăuți, dar și dorințelor de la București. La comanda Jandarmeriei din Bucovina, în funcția de adjunct al său
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
Armatei”, anunța „Cuvântul - Ziar al Mișcării Legionare” în ianuarie 1941. În acest fel, au fost îndepărtați abuziv din instituție pe motiv de „incapacitate morală” 56 de ofițeri jandarmi, respectiv 1 colonel (Luca Alexandru, comandantul Inspectoratul Regional de Jandarmi Oradea), 6 locotenent-colonei, 37 de maiori, 9 căpitani, 2 locotenenți și 1 sublocotenent. În baza ordinului Ministerului Afacerilor de Interne nr. 352 din 20 ianuarie 1941, comandantul Jandarmeriei a ordonat unităților din subordine următoarele: „ocupați imediat, cu gărzi puternice, toate oficiile poștale, telegrafice
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
la Chestura poliției pentru a planifica, pregătii și executa "Progromul" ofițeri ai Jandarmeriei și Armatei. Dintre jandarmii sosiți amintim pe: colonelul Barozzi - pretorul Armatei a 3-a, colonelul Bădescu Gh. - comandantul Jandarmeriei din Moldova și din județ și ajutorul său locotenent-colonelul Mihail Niculescu Coca. La toți aceștia se mai adaugă cei deja prezenți în Iași locotenent-colonelul Aristotel Alexandru - comandantul Legiunii de Jandarmi Iași, maiorul Vasiliu - comandantul Legiunii de Jandarmi mobile din Iași și maiorul Nicolae Scriban - pretorul Diviziei a 14-a
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
Dintre jandarmii sosiți amintim pe: colonelul Barozzi - pretorul Armatei a 3-a, colonelul Bădescu Gh. - comandantul Jandarmeriei din Moldova și din județ și ajutorul său locotenent-colonelul Mihail Niculescu Coca. La toți aceștia se mai adaugă cei deja prezenți în Iași locotenent-colonelul Aristotel Alexandru - comandantul Legiunii de Jandarmi Iași, maiorul Vasiliu - comandantul Legiunii de Jandarmi mobile din Iași și maiorul Nicolae Scriban - pretorul Diviziei a 14-a Infanterie. În timp ce frontul înainta spre est, formațiunile de jandarmi - legiuni, secții și posturi - s-au
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
ordinul Conducătorului statului în august 1941, în deportarea evreilor cu responsabilități de organizare, dar și de executare au fost următorii: inspectorii generali ai Jandarmeriei din Basarabia, Bucovina și Transnistria, generalul Vasiliu (comandantul general al Jandarmeriei), generalul Tobescu (coordonator pe teren), locotenent-colonelul Poitevin (pretorul Armatei a 3-a), locotenent-colonelul Lazăr (delegatul Inspectoratului General al Jandarmeriei în Basarabia), maiorul Teodorescu - Sachelarie (ofițer anchetator din partea Inspectoratului General al Jandarmeriei), locotenentul Roșca (comandantul Companiei 60 Poliție de la Atachi), locotenentul Gorovei și sublocotenentul Marino (ofițerii de
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
deportarea evreilor cu responsabilități de organizare, dar și de executare au fost următorii: inspectorii generali ai Jandarmeriei din Basarabia, Bucovina și Transnistria, generalul Vasiliu (comandantul general al Jandarmeriei), generalul Tobescu (coordonator pe teren), locotenent-colonelul Poitevin (pretorul Armatei a 3-a), locotenent-colonelul Lazăr (delegatul Inspectoratului General al Jandarmeriei în Basarabia), maiorul Teodorescu - Sachelarie (ofițer anchetator din partea Inspectoratului General al Jandarmeriei), locotenentul Roșca (comandantul Companiei 60 Poliție de la Atachi), locotenentul Gorovei și sublocotenentul Marino (ofițerii de legătură și executanți). „Curățirea terenului” a fost
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
Nicolae Macici, Constantin Trestioreanu, Corneliu Calotescu (fost guvernator al Bucovinei), colonelul Stere Marinescu (fost șef de cabinet al guvernatorului Bucovinei), Avram Creștinu, Romulus Ambruș - comandantul jandarmeriei din județul Golta, Florin Ghineraru - șeful sectorului de jandarmi în județul Balta din Transnistria, locotenent-colonel Ștefan Gavăț (jandarm) și alții. Pe 22 mai 1945 li s-a comutat pedeapsa la muncă silnică pe viață. Isopescu a murit în timpul detenției, la penitenciarul Aiud, în 1948. Mihai Antonescu stabilise acorduri ("Abmachungen") privind colaborarea pe teren cu SS
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
în luptă cu partizanii sovietici 24 de ostași jandarmi. La 8 km de Alexandria,în ziua de 22 decembrie 1943, în apropiere de comuna Plosca, au fost capturați de către jandarmi o echipă formată din 3 ofițeri de informații britanici respectiv locotenent-colonelul Chastelain, căpitanul Silviu Mețeanu (român ardelean) și căpitanul Ivor Porter. Acțiunea britanică a purtat numele de cod „Operațiunea Autonomous” și a avut ca obiectiv luarea legăturii cu opoziția politică română în vederea ieșirii țării noastre din război. Misiunea acestor ofițeri britanici
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
postmortem și declarat „criminal de război”; - colonel Isopescu Modest, fostul prefect al județului Golta; - colonel Bucur Nicolae, fost inspector de Jandarmi la Galați, pretor al Armatei a 4-a pe timpul războiului din est și fost prefect al Capitalei în 1944; - locotenent-colonel Gavăț Ștefan, comandantul Legiunii de Jandarmi Balta din octombrie 1942 până la 1 februarie 1944; - locotenent-colonel Mircea Ioan, fost comandant al Legiunii de Jandarmi Bacău, de la 1 mai 1941 până în august 1944; - locotenent-colonel Popovici Cristache, fost comandant al Legiunii a 2
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
Bucur Nicolae, fost inspector de Jandarmi la Galați, pretor al Armatei a 4-a pe timpul războiului din est și fost prefect al Capitalei în 1944; - locotenent-colonel Gavăț Ștefan, comandantul Legiunii de Jandarmi Balta din octombrie 1942 până la 1 februarie 1944; - locotenent-colonel Mircea Ioan, fost comandant al Legiunii de Jandarmi Bacău, de la 1 mai 1941 până în august 1944; - locotenent-colonel Popovici Cristache, fost comandant al Legiunii a 2-a Internare cu reședința la Vapniarka; - căpitan Ursuțiu Simio; - căpitan Buradescu S., ofițer în Lagărul
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
est și fost prefect al Capitalei în 1944; - locotenent-colonel Gavăț Ștefan, comandantul Legiunii de Jandarmi Balta din octombrie 1942 până la 1 februarie 1944; - locotenent-colonel Mircea Ioan, fost comandant al Legiunii de Jandarmi Bacău, de la 1 mai 1941 până în august 1944; - locotenent-colonel Popovici Cristache, fost comandant al Legiunii a 2-a Internare cu reședința la Vapniarka; - căpitan Ursuțiu Simio; - căpitan Buradescu S., ofițer în Lagărul de la Vapniarka; - locotenent Naum Cristu; - locotenetul Florin Ghineraru, comandantul Legiunii de Jandarmi Bersad în Ucraina; - pretor Căpitan
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
noi manuale de istorie, care reflectau altfel istoria națională a Moldovei. Concepția acestuia, bazată pe moldovenism, se referă la faptul că moldovenii având o statalitate de 650 ani, sunt o națiune diferită de români. Victor Stepaniuc are gradul militar de locotenent-colonel în rezervă.
Victor Stepaniuc () [Corola-website/Science/306778_a_308107]
-
Direcția VII-a, eu - ajutat de Mihai Burcă ne ocupam de un lot mare de ofițeri care fuseseră (luați - n.n.) prizonieri la Cotul Donului. Dintre aceștia un număr însemnat aderaseră la Divizie"" . Este înaintat apoi la gradele de maior (1944), locotenent-colonel (1945) și colonel (1947). Este numit ulterior comandant secund pentru Educație Cultural-Politică al Corpului de Grăniceri (iunie - septembrie 1947), șef al Direcției Generale Politice a M.A.I. (septembrie 1947 - decembrie 1950), comandant al Trupelor M.A.I. (decembrie 1950 - 1952). În
Mihai Burcă () [Corola-website/Science/308329_a_309658]
-
Ioan Dragalina, comandantul Armatei 1, ce fusese rănit mortal în luptele de pe Valea Oltului. În 1917 a fost din nou promovat, iar între 1919-1921, maiorul Dragalina a urmat cursurile Școlii Superioare de Război. A urcat pe rând gradele ierarhiei militare: locotenent-colonel în 1920, colonel în 1928, general de brigadă în 1935 și general de divizie în 1940. La 1 ianuarie 1940 a fost numit comandant al Corpului 6, cartiruit la Cluj, funcție pe care avea să o exercite timp de trei
Corneliu Dragalina () [Corola-website/Science/307418_a_308747]
-
a fost repartizat ofițer de stat major în comandamentul Diviziei 1 Vânători Munte din Arad. Maiorul Ion Dumitrache a fost mutat în anul 1924 în comandamentul Diviziei 1-a Munte "Sinaia". Muncind cu pasiune a fost avansat la gradul de locotenent-colonel și promovat, în 1927, ajutor al comandantului Diviziei 1-a Munte. După doi ani a fost numit comandant al Batalionului 2 Vânători de Munte. Avansat la gradul de colonel în anul 1935, Ion Dumitrache a comandat cu multă fermitate Grupul
Ioan Dumitrache () [Corola-website/Science/307420_a_308749]
-
la gradul de maior în 1890. Datorită însușirilor sale i s-a încredințat misiunea de organizare a liceelor militare din Marburg și Komenitz. Foarte mulțumit de rezultatele sale, împăratul Franz Ioseph I a dispus avansarea pe loc la rangul de locotenent-colonel (1894), iar pe 22 mai 1897, înaintarea la gradul de colonel și investit comandant al regimentului "Freiherr von Bouvard" nr. 74 din Galiția. Ofițerul, între altele purtător al Ordinului Coroanei de Fier de clasa a III-a, a Crucii de
Nicolae Cena () [Corola-website/Science/307430_a_308759]
-
de Război, apoi șef al Departamentului nr. 5 din Ministerul Austro-Ungar de Război. La sfârșitul carierei a îndeplinit funcția de director al renumitului Institut Geografic al Armatei. A fost de asemenea un pictor apreciat. Alexandru a fost un fiu al locotenentului-colonel, comandant al regimentului român bănățean nr. 13, Moise Guran, originar din Domașnea. A absolvit școala primară în satul natal, după care la Bozovici școala trivială, iar la Caransebeș școala medie. Având pe întreg parcursul școlar rezultate dintre cele mai bune
Alexandru Guran () [Corola-website/Science/307431_a_308760]
-
inițiativă și curaj, fapt pentru care a fost decorat de împăratul Franz Joseph al Austriei cu expresia de cea mai mare satisfacție și decorat cu Crucea imperială de Merit Militar. Guran a fost numit cu rang din 29 martie 1864, locotenent-colonel la secțiunea Statului Major General pentru gestionarea trupelor și magazinelor în corpul armatei, și cu rang de la 5 iulie 1866, înainte de termen, colonel al Statului Major General. În această funcție a servit în timpul campaniei în Italia din 1866 ca șef
Alexandru Guran () [Corola-website/Science/307431_a_308760]
-
prima școală de torpilori, a înființat "Corpul Apărărilor sub Apă" (1881) și a adus, din Anglia, crucișătorul "Elisabeta" (1888). În anul anul 1890, maiorul Koslinski s-a aflat la comanda bricului "Mircea", iar în 1894 după înaintarea la gradul de locotenent-colonel, a primit comanda crucișătorului "Elisabeta". În același an, după organizarea Direcției a 5-a a Flotilei Române a fost numit la comanda acesteia, iar în anul 1897 i s-a încredințat funcția de director al Marinei din cadrul Ministerului de Război
Emanoil Koslinski () [Corola-website/Science/307462_a_308791]
-
al navelor inamice și sprijin cu foc de artilerie, demonstrând utilitatea serviciilor marinarilor pentru apărarea suveranității statului. Demn de remarcat este faptul că cei doi comandanți ai Flotilei Române, care s-au aflat, succesiv, la comanda superioară, maiorul Nicolae Dimitrescu-Maican (locotenent-colonel din decembrie 1877) și maiorul Ioan Murgescu contribuind direct la scufundarea monitoarelor otomane „Podgorița”, respectiv „Seifi”. Până la primul Război Mondial, potențialul combativ al României a crescut semnificativ, Marina Militară Română (noua denumire, din anul 1898) beneficiind de trei programe de
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
maiorul Murgescu a revenit la comanda Corpului Flotilei Române, deținând această funcție până la 8 aprilie 1879, când a fost numit în funcția de director al nou-înființatului Arsenal al Flotilei din Galați. Între timp, el a fost înaintat la gradul de locotenent-colonel. În anul 1881, a fost avansat colonel și i s-a încredințat comanda Școlii Fiilor de Militari din Iași. Apoi, pentru o perioadă de 4 ani (1882-1886), colonelul Murgescu a deținut funcția de inspector al navigației și porturilor. A fost
Ioan Murgescu () [Corola-website/Science/307470_a_308799]