1,902 matches
-
2007; Nuță, 2004; Șoitu, 1996; Leroy, 1974 etc.) precum: * formularea pozitivă a întrebării: Ai citit cartea de care ți-am spus? (vs. Nu ai citit cartea despre care ți-am spus? în acest ultim caz, interlocutorul poate simți faptul că locutorul s-a gândit la varianta de a nu fi citit cartea, întrebarea conținând, subtil, o așteptare negativă sau chiar o acuzație la adresa interlocutorului); * valorificarea, la începutul întrebării, a unor formule "aperceptive", care să-l pregătească pe interlocutor pentru un feedback
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
rog, până la cât este deschis...?; Nu vă supărați, îmi spuneți...?; Dacă tot mi-am amintit/ca să nu pierd din vedere mai târziu, care este adresa...? etc.; * utilizarea unor forme/formule apelative 8 care să individualizeze interlocutorul și să sublinieze relația locutorului cu acesta: vocative nume, prenume, domnule, domnule + funcția interlocutorului, domnule + gradul interlocutorului etc., formule de tipul dragă, dragii mei etc. (mărci ale implicării afective a locutorului); * oferirea de variante (vezi și supra, întrebările alternative): Ați vrea să ne revedem mâine
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
utilizarea unor forme/formule apelative 8 care să individualizeze interlocutorul și să sublinieze relația locutorului cu acesta: vocative nume, prenume, domnule, domnule + funcția interlocutorului, domnule + gradul interlocutorului etc., formule de tipul dragă, dragii mei etc. (mărci ale implicării afective a locutorului); * oferirea de variante (vezi și supra, întrebările alternative): Ați vrea să ne revedem mâine sau poimâine? (în loc de Când ați vrea să ne revedem? întrebare care dă posibilitatea interlocutorului să formuleze mai ușor un refuz sau să amâne întâlnirea eventual, neprecizând
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
mâine sau poimâine? (în loc de Când ați vrea să ne revedem? întrebare care dă posibilitatea interlocutorului să formuleze mai ușor un refuz sau să amâne întâlnirea eventual, neprecizând data); * deschiderea către răspunsuri care să nu fie pe "lista de așteptare" a locutorului 9: Care sunt cele mai importante două dorințe care ai dori să ți se împlinească până la sfârșitul anului?; Care sunt, după părerea ta, cele mai importante trei personaje ale textului?; * formularea strategică a întrebării, astfel încât să-l determine pe interlocutor
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
pentru "pe mine mă deranjează zgomotul, mi-ar plăcea să ai în vedere acest lucru"] etc. De asemenea, sunt foarte importante componenta nonverbală și cea paraverbală a actului comunicativ interogativ. Astfel, pot deveni factori de optimizare a comunicării: * păstrarea distanței locutor interlocutor corespunzătoare tipului de relație dintre aceștia și caracteristicilor contextuale (culturale, sociale, religioase etc.) ale situației de comunicare, prin raportare la: zona intimă (până la un braț lungime de corp/15-46 cm12), zona personală (60-120 cm/46 cm 1,22 m
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
elev fie de la catedră, fie din apropierea băncii elevului de fiecare dată nuanțându-se relația implicată de o astfel de adresare; * adaptarea la contextul comunicativ prin ținută, îmbrăcăminte etc., astfel încât acestea să nu distragă atenția interlocutorului de la mesajul verbal pe care locutorul dorește să-l transmită 15; este important, în general, ca locutorul să ofere o imagine dinamică interlocutorului prin prezență, aspect, stil etc. reflectând entuziasm, energie, sinceritate și autoritate (Săucan, 1996, p. 30); * adaptarea la interlocutor și la feedback-ul verbal
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
nuanțându-se relația implicată de o astfel de adresare; * adaptarea la contextul comunicativ prin ținută, îmbrăcăminte etc., astfel încât acestea să nu distragă atenția interlocutorului de la mesajul verbal pe care locutorul dorește să-l transmită 15; este important, în general, ca locutorul să ofere o imagine dinamică interlocutorului prin prezență, aspect, stil etc. reflectând entuziasm, energie, sinceritate și autoritate (Săucan, 1996, p. 30); * adaptarea la interlocutor și la feedback-ul verbal și nonverbal al acestuia; adaptarea la interlocutor se realizează inclusiv prin
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
să-i înțelegi semnificația. Gesturile se adună în propoziții, pe de-a-ntregul, pe care le numim "ansambluri"" (Pease, 2007, p. 94; pentru "semantica" și "gramatica" gesturilor, vezi și Harwood, Miller & Vasta, 2010, p. 444); * conștientizarea faptului că, prin mișcările ochilor, locutorul transmite informații despre geneza întrebării (după cum același lucru se poate spune și despre răspunsurile primite de la interlocutor); de exemplu, în literatura de specialitate se consideră că mișcarea ochilor spre dreapta sus arată că locutorul creează imagini în minte; mișcarea ochilor
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
conștientizarea faptului că, prin mișcările ochilor, locutorul transmite informații despre geneza întrebării (după cum același lucru se poate spune și despre răspunsurile primite de la interlocutor); de exemplu, în literatura de specialitate se consideră că mișcarea ochilor spre dreapta sus arată că locutorul creează imagini în minte; mișcarea ochilor spre dreapta central că locutorul creează sunete în minte; mișcarea ochilor spre dreapta jos: locutorul accede la emoții și senzații; mișcarea ochilor spre stânga sus: locutorul își amintește imagini; mișcarea ochilor spre stânga central
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
întrebării (după cum același lucru se poate spune și despre răspunsurile primite de la interlocutor); de exemplu, în literatura de specialitate se consideră că mișcarea ochilor spre dreapta sus arată că locutorul creează imagini în minte; mișcarea ochilor spre dreapta central că locutorul creează sunete în minte; mișcarea ochilor spre dreapta jos: locutorul accede la emoții și senzații; mișcarea ochilor spre stânga sus: locutorul își amintește imagini; mișcarea ochilor spre stânga central: locutorul își amintește sunete; mișcarea ochilor spre stânga jos: locutorul dialoghează
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
primite de la interlocutor); de exemplu, în literatura de specialitate se consideră că mișcarea ochilor spre dreapta sus arată că locutorul creează imagini în minte; mișcarea ochilor spre dreapta central că locutorul creează sunete în minte; mișcarea ochilor spre dreapta jos: locutorul accede la emoții și senzații; mișcarea ochilor spre stânga sus: locutorul își amintește imagini; mișcarea ochilor spre stânga central: locutorul își amintește sunete; mișcarea ochilor spre stânga jos: locutorul dialoghează cu sine (Cameron, 2006, p. 72; Iordănescu, 2006, p. 49
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
că mișcarea ochilor spre dreapta sus arată că locutorul creează imagini în minte; mișcarea ochilor spre dreapta central că locutorul creează sunete în minte; mișcarea ochilor spre dreapta jos: locutorul accede la emoții și senzații; mișcarea ochilor spre stânga sus: locutorul își amintește imagini; mișcarea ochilor spre stânga central: locutorul își amintește sunete; mișcarea ochilor spre stânga jos: locutorul dialoghează cu sine (Cameron, 2006, p. 72; Iordănescu, 2006, p. 49 etc.); desigur, în practica/realitatea comunicării, doar o exersare consecventă/susținută
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
creează imagini în minte; mișcarea ochilor spre dreapta central că locutorul creează sunete în minte; mișcarea ochilor spre dreapta jos: locutorul accede la emoții și senzații; mișcarea ochilor spre stânga sus: locutorul își amintește imagini; mișcarea ochilor spre stânga central: locutorul își amintește sunete; mișcarea ochilor spre stânga jos: locutorul dialoghează cu sine (Cameron, 2006, p. 72; Iordănescu, 2006, p. 49 etc.); desigur, în practica/realitatea comunicării, doar o exersare consecventă/susținută a observării și decodării/interpretării acestor mișcări poate avea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
că locutorul creează sunete în minte; mișcarea ochilor spre dreapta jos: locutorul accede la emoții și senzații; mișcarea ochilor spre stânga sus: locutorul își amintește imagini; mișcarea ochilor spre stânga central: locutorul își amintește sunete; mișcarea ochilor spre stânga jos: locutorul dialoghează cu sine (Cameron, 2006, p. 72; Iordănescu, 2006, p. 49 etc.); desigur, în practica/realitatea comunicării, doar o exersare consecventă/susținută a observării și decodării/interpretării acestor mișcări poate avea rezultate relevante; * urmărirea concordanței dintre mesajul verbal și cel
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
mesajului 22, către care se va centra, astfel, atenția interlocutorului, și folosirea intonației corespunzătoare construcțiilor interogative: Când ai fost la munte? vs. Când ai fost la munte? vs. Când ai fost la munte...; * valorificarea tonului 23 potrivit rolului asumat de locutor în respectivul context comunicativ și mesajului pe care dorește să-l transmită (aici, interogativ), în condițiile în care tonuri diferite transmit informații nuanțate despre locutor: de exemplu, "tonul înalt este asociat cu nemulțumirea, iritarea, frica sau revendicările infantile", pe când cel
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
la munte? vs. Când ai fost la munte...; * valorificarea tonului 23 potrivit rolului asumat de locutor în respectivul context comunicativ și mesajului pe care dorește să-l transmită (aici, interogativ), în condițiile în care tonuri diferite transmit informații nuanțate despre locutor: de exemplu, "tonul înalt este asociat cu nemulțumirea, iritarea, frica sau revendicările infantile", pe când cel de copil "sugerează nesiguranță, experiență redusă sau lipsa de autoritate", "tonul parental" implică, în general, supunere din partea interlocutorului, "deoarece evocă autoritatea părinților, bunicilor sau a
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
intensități a vocii și a unui ritm al vorbirii care să fie în avantajul receptării și al decodării corecte a întrebării de către interlocutor; de exemplu, o intensitate mare a vocii poate intimida (prin combativitatea, dorința de a se impune a locutorului) sau poate arăta nervozitate, teamă, după cum un volum scăzut al vocii (nu avem, aici, în vedere, cauzele de ordin fiziologic ce pot apărea în anumite contexte) denotă, în general, nesiguranță (Nuță, 2004, pp. 23-24), iar în cazul întrebării se asociază
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ce pot apărea în anumite contexte) denotă, în general, nesiguranță (Nuță, 2004, pp. 23-24), iar în cazul întrebării se asociază cu o formulare ezitantă a acesteia; de asemenea, adresarea "în viteză" a întrebării poate demonstra lipsa reală de interes a locutorului sau graba acestuia, implicând și disfuncții în decodarea mesajului de către interlocutor, sau, dimpotrivă, poate da un caracter ludic respectivului context comunicativ vezi, de exemplu, jocuri didactice în care trebuie adresate, cât mai rapid, întrebări interlocutorului pe o temă dată; * valorificarea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de tipul: "salut salut", "întrebare răspuns", "invitație accept", "scuze acceptare a acestora", "evaluare acord/dezacord" etc. (Rymes, 2008, p. 55); * "vorbirea exploratorie" (McVittie, 2004, p. 502); * tehnici de "construire a identității de rol" (Cohen, 2008, p. 84), de raportare a locutorului la ceilalți prin folosirea pronumelor, a mimicii, prin trimiteri către opiniile, credințele celorlalți etc.; * tehnici NLP27 care-și subsumează, de exemplu, "predicate" (cuvinte/expresii) corespunzătoare canalelor senzoriale 28 (cf. Popescu, 1998, pp. 58; Iordănescu, 2006, pp. 46-47; Cameron, 2006, pp.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
a decide, a gândi, a motiva, a schimba, a planifica, a ști, a sfătui, a învăța, a delibera, a crea, a anticipa, a administra, a gestiona, a acționa, a analiza etc.) etc. Premisele creării unui context comunicativ optim implică, din partea locutorului, răspunsul la cel puțin șapte întrebări: (1) Cui mă adresez? (2) Cum relaționez cu interlocutorul/interlocutorii? (3) Cu ce scop comunic? Ce urmăresc? (4) Ce comunic? (5) Prin ce canal comunic? (6) Cum comunic? (7) Care este efectul actului meu
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
un anumit "rol" (sau, poate, o "mască" vezi supra, I.1.4.), având o anumită finalitate asociată intenției comunicative (cel puțin, inițiale pentru că pot să apară și variabile, în contextul comunicativ, care să modifice, pe parcursul actului, intenția comunicativă inițială a locutorului) și un anumit conținut informativ/atitudinal/comportamental etc. de transmis interlocutorului/interlocutorilor printr-un anumit canal, valorificând anumite tehnici și, pe de altă parte, către derularea propriu-zisă a actului comunicativ cu adaptările impuse atât de eventualii factori perturbatori care pot
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
pe de altă parte, către derularea propriu-zisă a actului comunicativ cu adaptările impuse atât de eventualii factori perturbatori care pot apărea contextual, cât și mai ales de feedback-ul primit (verbal sau nonverbal) de la interlocutor(i). (1) Cui se adresează locutorul? Unui interlocutor individual sau colectiv pentru comunicarea interpersonală: un locutor în fața unui prieten sau grup de prieteni; în comunicarea didactică/educațională: un profesor sau un elev fie unui singur elev/profesor, fie întregului grup de elevi, grup caracterizat printr-un
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
cu adaptările impuse atât de eventualii factori perturbatori care pot apărea contextual, cât și mai ales de feedback-ul primit (verbal sau nonverbal) de la interlocutor(i). (1) Cui se adresează locutorul? Unui interlocutor individual sau colectiv pentru comunicarea interpersonală: un locutor în fața unui prieten sau grup de prieteni; în comunicarea didactică/educațională: un profesor sau un elev fie unui singur elev/profesor, fie întregului grup de elevi, grup caracterizat printr-un grad mai mare sau mai mic de omogenitate (vezi, de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
mic de omogenitate (vezi, de exemplu, clasa I vs. clase simultane, în mediul rural). Unui interlocutor asociat anumitor variabile: * vârstă; * stare fizică; * stare psihică (mentală, emoțională etc.); * motivație/interese; * stil de ascultare; * stil de comunicare (reperabil în feedback-ul dat locutorului) etc. Aceste variabile pot fi cunoscute de către locutor înaintea actului comunicativ propriu-zis sau i se dezvăluie acestuia pe măsură ce se derulează schimbul comunicativ; primul caz constituie un avantaj pentru locutor, în sensul cunoașterii premiselor pregătirii optime a "discursului" său, în timp ce a
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
vs. clase simultane, în mediul rural). Unui interlocutor asociat anumitor variabile: * vârstă; * stare fizică; * stare psihică (mentală, emoțională etc.); * motivație/interese; * stil de ascultare; * stil de comunicare (reperabil în feedback-ul dat locutorului) etc. Aceste variabile pot fi cunoscute de către locutor înaintea actului comunicativ propriu-zis sau i se dezvăluie acestuia pe măsură ce se derulează schimbul comunicativ; primul caz constituie un avantaj pentru locutor, în sensul cunoașterii premiselor pregătirii optime a "discursului" său, în timp ce a doua situație presupune atenție la toate mesajele transmise
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]