2,048 matches
-
fost recunoscută ca „un tezaur inestimabil de literatură românească” (I. C. Chițimia), ca o „inestimabilă sursă de documentare” (Dumitru Micu). SCRIERI: Mode și veșminte din trecut, I-II, București, 1971; Acest Ev Mediu românesc, București, 1973; Un bucureștean de altădată - risipitorul logofăt Dudescu, Milano, 1978; Stihuri pentru Draga, București, 2000; Istoria poeziei culte românești (1570-1830), I-IV, îngr. Dumitru-Mircea Coloșenco, cu un Cuvânt de prețuire de I.C. Chițimia, București, 1993-2001. Traduceri: Întâmplările și faptele de pomină ale năzdrăvanului Til Buhoglindă, București, 1971
ALEXIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285250_a_286579]
-
reprezentare, datorat mărimii și forței sale, faima șoimului se datorează unor trăsături de "caracter" care trebuie să-l fi atras și pe Dimitrie Cantemir atunci când a selectat, dintre diversele posibilități, masca acestei păsări pentru a-l înfățișa pe Toma Cantacuzino, logofăt al lui Constantin Brâncoveanu, dar și văr al soției principelui moldav. Dintre toate păsările bestiarelor medievale, șoimul se bucura de probabil cea mai fermă reputație, grație folosirii sale în vânarea păsărilor, una dintre ocupațiile predilecte ale nobilimii occidentale (cu toate că, aflăm
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
moldavo-românul mai deștept, mai isteț și oarecum mai viu decât cel din patria noastră, aceea nu provine din vreun talent mai deosebit, ci din coîmbletul [legătura] ce-l au aceia de mici cu deosebitele plase de boieri, boiernași, epistași și logofeți, lucru ce se vede la noi în poporățiunea militară de graniță, care avu a conversa mai des cu deosebiți deregători militari și din acea conversațiune a-și câștiga o bărbăție neînspăimântată, un curagi de a căuta drept în fața omului și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și-au mutat capitalele eparhiale, după cum Domnul a modificat reședința ori Curtea domnească. Unde era reședința domnească era și cea a mitropolitului. Unde era curtea vremelnică a Domnului era și scaunul Episcopal. Existența, la Divan, alături de domnitori și demnitarii săi - logofătul, vornicul, vatmanul și alți slujbași, a mitropolitului și a episcopului, cu ocazia actelor de boierie, de dăruire, întărire, mișcare a proprietății ori decăderea din lege (a se vedea și cele 4 volume din „Catalogul documentelor moldovenești din arhiva istorică centrală
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Din considerente fiscale dar și politice ori din ambiții și certuri domnești s-a bifurcat țara, Țara de Sus și Țara de Jos, fiind mai întâi 2 vornici apoi s-au făcut 4, cărora li s-au adăugat și 4 logofeți, făcând prin aceasta ca autoritățile locale să se diferențieze - de la centru către unitățile de bază - ocoalele, târgurile, satele. După modelul voievozilor s-a perpetuat moda ca domiciliul ori locul de muncă al dregătorilor să fie diferit de cel al reședințelor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și boieri fără dregătorii, cei ce nu ocupau vreo dregătorie publică. Boieria era un titlul de noblețe care se purta toată viața, chiar dacă nu mai ocupa nici o dregătorie. În actele vechi îi deosebim că poartă înaintea titlului dregătoriei (vornic, pârcălab, logofăt) cuvântul biv care înseamnă fost: fost vornic, pârcălab ori logofăt. Boieria nu se transmitea copiilor. De aceea, ca cineva să ajungă în dregătoriile înalte trebuia mai întâi să treacă prin dregătoriile mici, să dobândească experiență și prestigiu. Se pare că
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
publică. Boieria era un titlul de noblețe care se purta toată viața, chiar dacă nu mai ocupa nici o dregătorie. În actele vechi îi deosebim că poartă înaintea titlului dregătoriei (vornic, pârcălab, logofăt) cuvântul biv care înseamnă fost: fost vornic, pârcălab ori logofăt. Boieria nu se transmitea copiilor. De aceea, ca cineva să ajungă în dregătoriile înalte trebuia mai întâi să treacă prin dregătoriile mici, să dobândească experiență și prestigiu. Se pare că la început la curtea domnească nici nu erau cunoscute dregătoriile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Bun. Letopisețele Moldovei (vol.I, p.138) ale lui Mihail Kogălniceanu, preluând spusele cronicarului Grigore Ureche, scria: „Tocmitau și Boieriile mari în Sfat, de chiverniseala țării și a pământului Moldovei", după care înșira dregătorii din timpul lui Alexandru cel Bun: Logofăt Mare, Vornic Mare, Postelnic Mare ș.a. Proba existenței dregătoriilor din timpul lui Alexandru cel Bun o face însăși documentul emis în anul 1404 (Surete și izvoade, Gh. Ghibănescu, vol.II, p.197) de același domnitor: „Iar la aceasta este credința
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Ureche, face să se lege de ea și alte tradiții locale, cum ar fi Movila lui Burcel, nu departe de Vaslui, apoi la 1634 când târgoveții din Vaslui încep a lua pietre din temelia palatului lui Ștefan cel Mare, iar logofătul de curte Cehan Racoviță, însărcinat să ridice la Corbu o mănăstire, în hotarul călugărilor de la Lipovăț, cu piatră adusă de la palatul lui Vodă, alt vodă - Vasile Lupu - avea să-l dojenească: „Scrii dumneata cum să luăm piatră de la Curtea din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Era nepot de domn și bunic de domn, o verigă în marea familie a Ghiculeștilor. Născut la 1740, mort la 18 februarie 1828, îngropat în pronausul bisericii Sf. Spiridon din Iași, a fost cămăraș în 1776, hatman în 1784, mare logofăt în 1804. Din Condica liuzilor de la 1803 rezultă că din totalul celor 97 de sate - afară de târgul Vaslui - în ținutul Vaslui se găseau 39 de sate răzășești, 9 mânăstirești, iar 49 de sate ale boierilor: Stratulat, Miclescul, Roset, Racoviț, Hrisoscoleu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Stratulat, Miclescul, Roset, Racoviț, Hrisoscoleu, Cazimir, Costechi, Adamachi, Canta, Tufescu, Costandache, Carp, Gându, Hrisoverghie, Cuza, Holban, Stavru, Leon, Balș, Rășcanul, Burghele, Bogdan, Stamati și Ghica. Moșia Vasluiului trece de la un Ghica la altul. În anul 1825 ajunge la Elena, fiica logofătului Alexandru Ghica, descendent al lui C. Ghica, soră cu Vodă Ghica de la 1850, măritată cu colonelul rus A. Șubin, care în foaia de zestre capătă și „târgul Vasluiului cu toate seliștele de prin pregiur, după scrisori". Elena Șubin, spun documentele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cotitate, cunoscute prin termeni generici: desetină (deseatină), decimă sau dijmă. Zeciuiala, luată de stăpânul unui hotar de la oamenii care munceau indiferent unde se afla așezat hotarul, rezultă și din hrisoavele: „1667 - Iulie 30. Ilieș Alexandru Vv. volnicește pe jupâneasa răposatului logofăt Neculai Buhuș să ia de a zecea de pe tot hotarul Bohotinului și tot hotarul Coltului Cornii, din pâne și din fân și din pomete și din tot venitul ce va fi pe locul dumisale" (Cr. Bohotinului în Anarele Academiei Române XXVIII
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lua a zecea de stăpânul unui hotar nu numai de la oamenii judeciei ci și de la cei din alt sat, supuși altui județ, care veneau să lucreze pământul, o spun hrisoavele: „1653 septembrie 5. Gheorghe Ștefan Vv. volnicește pe Nicolae Buhuș Logofătul a lua a zecea de pe tot hotarul Bohotinului. „Cine va fi arat, sau cine va fi cosit, den pâne, să den stupi, să den fâneață, să den tot ce va fi pre acel hotar, oricine va fi arat sau va
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
-l în închisoare și supunându-l la cazne care au avut drept rezultat slobozirea pentru vistierie a 250 pungi de bani, „o sumă spăimântătoare pentru acea vreme"; Miron Costin care critica cu asprime orânduielile lui Cantemir, fusese și el Mare logofăt al lui Duca Vodă în cea de-a treia lui domnie și a adunat și el numeroase moșii și sate - la Neamț, Dorohoi, Hârlău, Hotin, Cernăuți, Soroca, Covurlui, Iași, Orhei, Cârligătura, Tecuci, Putna; lista satelor lui Iordachi Ruset cuprindea atât
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a adunat și el numeroase moșii și sate - la Neamț, Dorohoi, Hârlău, Hotin, Cernăuți, Soroca, Covurlui, Iași, Orhei, Cârligătura, Tecuci, Putna; lista satelor lui Iordachi Ruset cuprindea atât satele și moșiile pe care le avea de la socrul său Neculai Racoviță, logofătul, cât și pe cele cumpărate de el de la răzeși și se întindeau în toată Moldova: Hotin, Soroca, Orhei, Chigheciu, Lăpușna, Fălciu, Tecuci, Covurlui, Tutova, Putna, Hârlău, Suceava, Roman, Vaslui. De la întâia jumătate a veacului al XVIII-lea boierimea începe să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
muncă, numai să scape de judecată și de osânda domnească. Gloabele și deșugubinele cele mai mici se adunau și erau în folosul globnicilor și a deșugubinarilor, iar cele mari în profitul șefilor lor: a marilor vornici, a hatmanilor, a marelui logofăt... Dintr-o carte a episcopului Mitrofan, din anul 1617, rezultă că oamenii, pentru greșelile lor, dădeau de bunăvoie o vie de la Dric, din Huși, ca deșugubină, marelui vornic al Țării de Jos, pentru fapte pedepsite de legea timpului. Într-un
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
scrie Gh. Ghibănescu în „Opinia" (25 februarie 1909) când se discută despre reintroducerea sistemului judecătorului unic. Nu e samă răzășească ori boierească de cheltuieli de judecată, care să nu cuprindă asemenea condeie: „10 lei un poloboc cu vin dumisali vel logofătului'", „o dulamă de postav subțire tij"; „o solniță de argint și un brâu de ibrișin datam Gheanghiei logofătului patru sate să fie cu mine", dădea exemple de înscrisuri Ghibănescu care probau pocloanele în vechime, și în administrație și în justiție
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
samă răzășească ori boierească de cheltuieli de judecată, care să nu cuprindă asemenea condeie: „10 lei un poloboc cu vin dumisali vel logofătului'", „o dulamă de postav subțire tij"; „o solniță de argint și un brâu de ibrișin datam Gheanghiei logofătului patru sate să fie cu mine", dădea exemple de înscrisuri Ghibănescu care probau pocloanele în vechime, și în administrație și în justiție, nu numai la Episcopie. Că distribuirea dreptății se făcea cu pocloane, iar adesea „dreptatea cam umbla cu capul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nu numai la Episcopie. Că distribuirea dreptății se făcea cu pocloane, iar adesea „dreptatea cam umbla cu capul spart" era obicei la toate nivelele justiției, după tărăgăneli, redeschideri de procese și mari cheltuieli, deși, atunci, „poclonul sau darul atingea punga logofătului, fără să-l angajeze în totul cu judecata minței". Probele cerute de lege era singura preocupare, dar poclonul era obicei, și se accepta! În noile condiții, când judecătorul devenise salariat, iar părțile n-au a-l mai plăti direct și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
s-ar întâmpla, „să se mute podul de la bucata aceasta de loc aiurea pe locul Târgului", brudina podului să o ia tot Episcopia, se stabilea în hrisovul domnesc. Iar aceasta, „în veac'". În anul 1761, „episcopul Inochentie se învoiește cu logofătul Ștefan Bosie și-i dă satul Pojorăuca cu vadul podului de pe Nistru la Târgul Soroca, care fusese hărăzit Episcopiei de domnul Constantin Racoviță la anul 1757, în schimbul moșiei Stănilești, cu Maicanii și Stărpenii"... Breslele. Dezvoltarea industrială și a meseriilor, dar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
delicată, de care statul și societatea avea mare nevoie în acea vreme, făgăduindu-se leafă bună și alte avantaje. Dar, - cât s-au schimbat timpurile de atunci încoace! nici un postulant nu răspunse la apelul darabanei! După o îndelungată chibzuială a Logofeților de la Dreptate, se hotărî Armașul să meargă însuși la închisoare și să întrebe pe toți clienții săi de acolo, care dintre ei ar voi, în schimbul capului său și a libertății, să îmbrățișeze frumoasa meserie de călău, ce stătea vacantă. Mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Mihail Kogălniceanu a venit pe lume „cu o moștenire sufletească" bogată, ceea ce i-a ajutat să-și fructifice avantajos aptitudinile politice și intelectuale, ajutat de talentul viguros și educația primită. Având ca nași la botez pe Domnița Marghioala Calimah, soția logofătului Grigore Sturdza și mama lui Mihail Sturdza, ajuns Vodă, Kogălniceanu, recomandat de nașa sa, intră sub protecția fiului ei care, în 1834, îl trimite împreună cu fiii săi Dimitrie și Grigore la învățătură în Franța. Acolo și la Berlin, mai apoi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și din feudalismul dezvoltat(sec. XVI-XVII). La poala nordică a dealului, întâlnim urme ale unei cetăți geto-dacice cu sistem de apărare. Localitatea Scobiți este o așezare veche, atestata documentar în 1665, cănd Ducă Vodă întărește lui Pavăl Contăș, al treilea logofăt, stăpânirea peste satul Scobinți „care acum se numește Dialul lui Vodă care iaste între târgul nostru Cotnari și între Tg. Hîrlău”. În partea de apus a Dealului lui Vodă, se găsește Baltă Stîrcioaei, ce-și trage numele astfel: la 1667
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
de care el putea dispune după bunul plac, lucru ce nu îi era îngăduit cu acele bunuri ce făceau parte din moșia domneasca, întărește stăpânirea asupra satului Fetești, „sub dealul lui Vodă”, între Cotnari și Hîrlău, lui Eustratie , al treilea logofăt, „pentru slujba credincioasa”. Pe lângă acest sat, care făcea parte din podgoria Cotnarilor, îi mai vinde 7 fălci de vie în Dealul lui Vodă, din care 3 fălci fusese ale mătușii sale , Maria, și 4 ale lui Gavrilaș logofăt, „mosul sau
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
al treilea logofăt, „pentru slujba credincioasa”. Pe lângă acest sat, care făcea parte din podgoria Cotnarilor, îi mai vinde 7 fălci de vie în Dealul lui Vodă, din care 3 fălci fusese ale mătușii sale , Maria, și 4 ale lui Gavrilaș logofăt, „mosul sau, tatăl răposatei maicei sale Marghita”. Domnul motivează această vânzare, spunând că, întorcându-se din pribegie, „că un fecior de domn drept și moșnean de țară , am făcut cu acele ocini cum am vrut. Cu unele am dăruit pre
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]