2,956 matches
-
ar fi nu s-ar povesti" este o ipotetică universal negativă, care ca atare poate fi convertită într-o universal afirmativă: "tot ce se povestește este". Or, "tot ce se povestește este" nu poate avea sens decât în spațiul unui logos care se modulează pe registrele sentimentului românesc al ființei, unde "este" nu are forța indicativă din alte limbi (care de altfel nici nu l-au suportat și nu l-au creat pe "dacă nu ar fi nu s-ar povesti
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
adeverim cu fiecare din noi și în orizontul căreia trăim. Sigur că orice valoare de acest tip este un tópos noetós, dar eu îl înțeleg ca pe o realitate ontologică pe care o definesc prin element - așa cum e viața, raționalitatea, logosul limbilor, relațiile de producție dacă vreți -, în care trăiește fiecare. Elementul, cu ajutorul căruia înțeleg și Ideea, este realitatea care se distribuie fără să se împartă, ca lumina soarelui, ca un cântec, ca o valoare. Prietenia, deși o consumăm cu toții, nu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
fictive a raiului. La această întrebare, creștinismul va răspunde: "Pămîntul acesta va trece, dar vorbele mele nu vor trece." Aici revenim la problema pusă zilele trecute de Gabi: există o persistență a spiritului ca spirit? Dacă înțelegem "vorbele mele" ca logos, atunci logosul este oricând prezent sub forma legilor naturii, de pildă. Dar logosul ca identitate individuală? La această întrebare Platon nu a răspuns, în timp ce creștinismul promite că vom fi chemați fiecare după numele nostru, și afirmația sună aproape electoral. Poate
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
raiului. La această întrebare, creștinismul va răspunde: "Pămîntul acesta va trece, dar vorbele mele nu vor trece." Aici revenim la problema pusă zilele trecute de Gabi: există o persistență a spiritului ca spirit? Dacă înțelegem "vorbele mele" ca logos, atunci logosul este oricând prezent sub forma legilor naturii, de pildă. Dar logosul ca identitate individuală? La această întrebare Platon nu a răspuns, în timp ce creștinismul promite că vom fi chemați fiecare după numele nostru, și afirmația sună aproape electoral. Poate fi însă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
dar vorbele mele nu vor trece." Aici revenim la problema pusă zilele trecute de Gabi: există o persistență a spiritului ca spirit? Dacă înțelegem "vorbele mele" ca logos, atunci logosul este oricând prezent sub forma legilor naturii, de pildă. Dar logosul ca identitate individuală? La această întrebare Platon nu a răspuns, în timp ce creștinismul promite că vom fi chemați fiecare după numele nostru, și afirmația sună aproape electoral. Poate fi însă vorba cu aceste culturi ale timpului, în care trăim noi, de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în urmă, eu nemaifiind decât un punct absorbit vertiginos de o concentrație de forță situată undeva în vârf. I-am adus lui Noica, împrumutat din biblioteca lui Tertulian, Heidegger, Gesamtausgabe, vol. 55, care cuprinde prelegerile privitoare la Heraclit și problema logos-ului. Ne restituim cărțile schimbate în acest răstimp și, în vreme ce caută volumul heideggerian, Noica ne spune: "Mai aveam o urmă de regret că nu am făcut profesorat. Însă prelegerile lui Heidegger, cu diluția lor, m-au liniștit. E straniu să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mare. În volumul acesta, de pildă, Heidegger se întreabă pe zeci de pagini dacă logica este a lucrurilor sau a gândului, fără să se sfiască de banalitatea problemei și fără să se sfiască de a propune în final, în locul logicii, logos-ul lui Heraclit. Însă m-am întrebat, văzând unde te poate duce profesoratul, dacă vreunul din marii filozofi a rezistat deopotrivă ca profesor de filozofie. Și a trebuit să recunosc că, în afara lui Hegel, nimeni nu poate fi invocat în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ideologia) este sursa ultimă a crimei sistematizate? Iar falimentul actual al poporului român nu vine din schilodirea fără precedent în istoria limbii române a felului în care cuvântul a fost folosit și rostit în chip sistematic prin deturnare de la esența logosului? Cine dintre noi este dispus să meargă atât de departe și să accepte că răul nostru cel mai adânc și pieirea noastră istorică trebuie puse în corelație cu pierderea de ultimă oră (ceea ce înseamnă de câteva decenii) a ființei noastre
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
îl putem înțelege și pre-înțelege, pentru că trăim într-un orizont al lui care ne precedă. Sîntem un dar al lui "a fi" și al putinței noastre de a-l rosti. Marele nostru mister nu este "de unde" și "încotro", ci este logosul însuși, vocabula "a fi" pe care stă toată existența umană și care, dacă ar fi sustrasă din edificiul limbii, cu precauții supreme, cu mâna celui mai exersat hoț de buzunare, "pe nesimțite" (așa cum extragi un bețișor la un joc de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ferindu-se cu strictețe de exclusivitatea instituțiilor existente. Dincolo de instrumentalizarea oricând posibilă a unui subiect dureros, cercetarea violenței în școală este deosebit de capabilă să pună în practică procese de raționalizare științifică sau, dacă mi-e permis să folosesc termenul, un logos, în sensul în care logosul este adevăratul contrariu al violenței (Weil, 1967). Sunt proiecte științifice care trebuie să fie de la bun început proiecte etice. În asta constă întregul interes al constituirii unei comunități științifice pe acest subiect, căci accentuarea exigențelor
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
exclusivitatea instituțiilor existente. Dincolo de instrumentalizarea oricând posibilă a unui subiect dureros, cercetarea violenței în școală este deosebit de capabilă să pună în practică procese de raționalizare științifică sau, dacă mi-e permis să folosesc termenul, un logos, în sensul în care logosul este adevăratul contrariu al violenței (Weil, 1967). Sunt proiecte științifice care trebuie să fie de la bun început proiecte etice. În asta constă întregul interes al constituirii unei comunități științifice pe acest subiect, căci accentuarea exigențelor raționale este cea mai capabilă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
0268411508 BUCUREȘTI Librăria Mihai Eminescu, Bd. Regina Elisabeta nr. 5, tel. 0213158761 Librăria Verona, str Pictor Artur Verona nr. 13-15, tel. 0732003002 Libraria Kretzulescu, Calea Victoriei, nr. 45, tel. 0213135035 Libraria Qunet, str Edgar Qunet, nr 9, tel. 0213110646 CLUJ Librăria Logos, Republicii nr. 11A, tel. 0264590297 Libraria Universității, str. Universității nr. 1, tel. 0264593127 CONSTANȚA Librăria Sophia, str. Dragoș Vodă nr. 13, tel. 0241616365 Librăria Cărturești, B-dul Al. Lăpușneanu, nr. 116C, City Park Mall, et. 2, Sky Level, tel. 0341462879 CRAIOVA
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
În procesul oracular și, În special, În fenomenul decadenței oracolelor. Sursa explicită a acestei teorii este Platon, care a studiat „cu cele mai bune rezultate cele două feluri de cauze. Raportând la divinitate originea a tot ceea ce purcede din rațiune (logos), el nu neagă materiei atributul acțiunii necesare În procesul devenirii. El a Înțeles că Universul perceptibil (to pan aistheton), organizat așa cum Îl vedem noi, nu este nici pur, nici fără amestec, ci purcede din unirea materiei cu inteligența”1. Teoria
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
și anume: 1. Considerațiile asupra naturii cosmosului și instaurării ordinii (e vorba despre o interpretare pe care Plutarh o face la Timaios, interpretare dezvoltată În De animae procreatione in Timaeo: crearea „temporală” a lumii echivalează cu momentul precis În care logos-ul se instaurează În sufletul precosmic - o psyche fără nous, dezorganizată -, introducînd acolo ordinea, cosmos-ul). 2. Apărarea eficacității Providenței divine și respingerea lui tyche, a hazardului, a cărui intervenție este foarte limitată. 3. Atacul la adresa lui Chrysippos care, pe de
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
lungă, activă și plină de sănătate, ceea ce implică nu numai creșterea numărului de ani, ci și calitatea acestor ani. "A adăuga viață anilor, mai mult decât a adăuga ani vieții" iată principiul obiectiv al gerontologiei (gr. geron, gerontos = bătrân și logos = știință). Vârsta a treia (60-75 de ani), trebuie privită ca o perioadă normală În ciclul dezvoltării, cu o fiziologie proprie, iar aplicarea unor măsuri de prevenire a factorilor care accelerează ritmul de Îmbătrânire permite, potențial, două până la patru decade În
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
economico-social s-au manifestat și În schimbări corespunzătoare În plan spiritual uman studiate și cercetate de psihologie. a.Ce este psihologia ? Enciclopedia Universală Britanica (12p.301) precizează: „Psihologia: (Disciplină ce studiază procesele mintale și comportamentul oamenilor...”, gr. psyche - suflet și logos - știință) - știință care studiază legile generale ale integrării și funcționării proceselor, fenomenelor, Însușirilor și stărilor psihice. Prima prezentare sistematică a conținutului disciplinei psihologie a fost făcută de Aristotel În lucrarea „Despre suflet”. Secole de-a rândul psihologia s-a dezvoltat
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
determinat filogenetic (prin informația ereditară ce determină aspecte majore ale anatomiei și fiziologiei sistemului neuroumoral) și ontogenetic (prin procesarea informației În cursul experienței vieții și permanenta Înregistrare, prin Învățare, a noi programe de funcționare). Psihologia (din limba greacă: psyché = suflet, logos = știință) este știința care studiază comportamentul uman, inclusiv funcțiile și procesele mentale ca inteligența, memoria, percepția, precum și experiențele interioare și subiective cum sunt sentimentele, speranțele și motivarea, procese fie conștiente, fie inconștiente. Psihologia științifică demers repetabil și autocorector de Înțelegere
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
se concentrează asupra părții. Ea Își află, așadar, drumul Între două puncte aparent ireconciliabile: Între imaginea la microscop a unei molecule și fotografia din avion a unei forme de relief. Între foarte particularul și prea generalul oricărei analize teoretizante 1. Logos boètikos Din fericire, poetica nu e obligată să se conformeze structurilor fixe ale unui gen, ale unei specii. Libertatea ei de mișcare decurge din virtualitate, din ceea ce poate să fie2. Transgresând evidențele, poetica se Îmbogățește cu o prejudecată: aceea că
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
sensuri trimise dincolo de granițele sale. Altfel spus, din imposibilitatea de a rămâne la bariera individualului. Tautologic vorbind, jurnalul intim s-a născut odată cu scrierea primului jurnal. O apariție instinctivă, nemotivată, surprinzând și intrigând, ca orice sosire fără preaviz. Ca orice logos boètikos, armată miraculoasă, Însumare de glasuri care, Înălțându-se, fac să amuțească pasiunile. Cuvinte recuperate, stârnite de suflet și reîntoarse la el, devenite el Însuși, devenite mișcări firești ale acestuia. Mișcări greu descifrabile, ascunse, un balet cu gesturi agile, În
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
în egală măsură analitică, critică, iconoclastă: Pas de sémiologie qui ne s'assume comme sémioclastie (spunea Roland Barthes à propos de această știință critică și critică a științei). Vidat de valoarea sa religioasă și metafizică, Mythosul se va opune progresiv Logosului pentru a nu mai semnifica decît "ceea ce nu poate exista cu adevărat". O dată cu laicizarea discursului mitic (nemaiînțeles ca adevăr, ci doar ca exemplu), logosul devine logica opusă poeticului ca adevărul falsului. De la Galilei și Descartes, deci odată cu oficializarea dualismului gîndirii
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și critică a științei). Vidat de valoarea sa religioasă și metafizică, Mythosul se va opune progresiv Logosului pentru a nu mai semnifica decît "ceea ce nu poate exista cu adevărat". O dată cu laicizarea discursului mitic (nemaiînțeles ca adevăr, ci doar ca exemplu), logosul devine logica opusă poeticului ca adevărul falsului. De la Galilei și Descartes, deci odată cu oficializarea dualismului gîndirii occidentale: res extensa/vs /res cogitans și reducerea sacrului la profan, umanitatea a utilizat unicitatea semnului și nu ambiguitatea simbolului. Pentru etnologii și istoricii
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
geam opac ... acum știu doar o parte, mai tîrziu voi înțelege totul") am putea califica mass-media romąnă ca un instrument opac în căutarea transparenței, credibilității și echilibrului între ethosul emițătorului (jurnalistul și instituția mediatică), pathosul (de recîștigat) al auditoriului și logosul (de reinventat) al discursului. CONCLUZII În ultimele două decenii am asistat la o profundă reevaluare a conceptelor de identitate, apartenență, autenticitate în cadrul creat de noua paradigmă (Kuhn) sau condiție (Lyotard) postmodernă. In viziunea contemporană ideile de progres, raționalitate, obiectivitate ce
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
chestiunile legate de polisemie, sinonimie, antonimie, definire). 3. (În logică) Termenul semantică a fost introdus de Tarski (1936) pentru a desemna interpretarea unui sistem formal (sintactic). Principalele categorii ale semanticii logice sînt: intensiunea, extensiunea, adevărul, semnificația. SEMIOLOGIE (gr. semeion = semn; logos = discurs). În concepția lui F. de Saussure semiologia reprezintă "studiul semnelor în cadrul vieții sociale"; în acest caz lingvistica este o ramură a semiologiei. Paradoxul subliniat de la început de Saussure este că, deși ramură a semiologiei, lingvistica deține rolul de știință
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
telefon vocea gâtuită? Este imposibil să existe o asemenea tehnică 406. (trad. a.) În ce privește relația dintre locutor și interlocutor, este interesant de urmărit și strategia adoptată în sensul orientării spre celălalt, care se poate realiza în trei moduri: argumentare logică (logos), tehnici care vizează emoționarea (patos) și ansamblul de semne care îi creează locutorului o imagine favorabilă (etos). Unele personaje soljenițiene manifestă predilecția de a face apel la rațiunea destinatarului, cum este Gleb Nerjin în grupul său de prieteni, alături de Dimitri
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
stoică și epicuree. În aceste ambiente de mai multă vreme nu se mai credea în existența lumii zeilor lui Homer (secolele IX-VIII a.Chr.); locul acestora a fost luat de doctrina monistică a stoicilor care admiteau o providență divină și logosul ca rațiune a lumii, care pătrunde tot universul și îl organizează. O asemenea doctrină nu era orientată spre acceptarea unui Dumnezeu transcendent și personal, întrucât rațiunea stoică a lumii era supusă legii prescrise a faptului care veghează asupra veșnicei împrejurări
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]