9,370 matches
-
practic, agricol, pregătind gospodari buni, care să știe elemente de zootehnie, apicultură, cultura plantelor, legumicultură și pomicultură. Programa pentru școlile urbane avea alt conținut, situație care s-a mai repetat în învățământul românesc. În perioada interbelică, cel puțin la școala Lunca, numărul absolvenților a 7 clase primare a fost redus: 9 absolvenți în anul școlar 1928-1929, 3 în 1929-1930, 4 în 1930-1931, 7 în 1931-1932, 5 în anul școlar 1935-1936, ajungând în anii următori la 10-11 absolvenți.38 în 1931, după
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
anul școlar 1935-1936, ajungând în anii următori la 10-11 absolvenți.38 în 1931, după 41 de ani de serviciu, Gheorghe Postoi a ieșit la pensie și s-a stabilit la Piatra-Neamț. Fostul lui elev, Ilie Pintilescu, preia conducerea școlii din Lunca și, împreună cu alți 5 învățători, continuă tradiția școlii lui Postoi. În anul 1933, în comuna Filipeni, în cele trei școli, erau înscriși un număr mare de elevi:Satul Numărul elevilor Numărul elevilor (școala) recenzași înscriși în catalog Situația nu este
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Situația nu este completă, deoarece lipsește numărul elevilor frecvenți care au situația școlară neîncheiată. Numai în anul 1933, 227 de elevi nu au frecventat coala, aceșștia, în cea mai mare parte, au îngroșat rândurile analfabeților. Cele 6 posturi de la Școala Lunca erau ocupate de învățătorii: Ilie Pintilescu, Dumitru Arbureanu, Elena Pintilescu, Maria Păvăluță, Vasile Niță și Elena Verman. La școala din Fruntești funcționau N. Lăzărescu, Anton Corniță, Victor Grosu și Luța Grosu, iar la Școala Slobozia funcționau soții Virgil și Eleonora
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
copii pentru ajutor în gospodărie. Chiar în timpul războiului au fost elevi care au vrut să urmeze școlile secundare și, inând seama de condiții, numărul acestora ne pot da dimensiunea dorinței de învățătură. În anul școlar 1942/1943, 15 elevi din Lunca urmează școli secundare: Numele și prenumele școala urmat 1. Boca Elena Liceul teoretică Bacău 2. Pintilescu Cornelia Liceul teoretică Roman 3. Păvăluță Teodorina Liceul ortodox Iași 4. Arbureanu Cecilia Școala Normală de fete Piatra Neam 5. Pintilescu Constanța Școala Normală
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
11. Gurău Andrei Liceul comercial Piatra Neam 12. Păvăluță Aurelian Seminarul Iași 13. Ignătescu Elena Școala Normală de fete Bacău 14. Hură Maria Liceul Industrial Bacău 15. Boca Silvia Școala Normală de fete Bacău 266 Până în 1945 direcțiunea școlii din Lunca a fost asigurată, alternativ de Ilie Pintilescu și Dumitru Arbureanu, iar mișcarea cadrelor școlii, în timpul și după război, accentua lipsa de stabilitate generală, societatea fiind antrenată în căutarea unui drum nou, necunoscut. În 1945, Gh. Călinescu, venit de pe front, funcționeaz
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Muscă era pestriț la mațe, putea s-o încurce rău, dar se vede treabă că și el știa prea bine adevărul. După ce a trecut foametea, au început cotele impuse gospodăriei țărănești, și așa sărăcită de război. Cota de grâu din Lunca a fost depozitată într-o sală de clasă, altă sală era ocupată cu o scenă pentru spectacolele Căminului Cultural. Rămăsese numai o sală de clasă, cea veche de pe vremea lui Cârlănescu și Sterian, încât a fost foarte greu pentru funcționarea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cele 13 săptămâni de practică. Marile dificultăți de ordin economic, determinate de datoriile de război, seceta din 1946, de lipsa mijloacelor materiale de a reface economia s-au răsfrânt negativ asupra învățământul și școlii în general. Atunci când conducerea școlii din Lunca a fost preluată de Gheorghe Vraciu, la inițiativa inspectorului șef al Inspectoratului Școlar Bacău, și el fost elev al lui Gh. Postoi, nu era disponibil nici spațiul de școlarizare și nici elevii nu mai frecventau școala. Lipsurile în care se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din comun 30.000.000 (încă nu se făcuse stabilizarea monetară!), iar bugetul pe anul 1947 - 15 august până la 31.VIII. 1948 prevedea 30.000 la întreținere, din care s-au încasat 19.500 lei. Situația grea a școlii din Lunca fusese sesizată de pretorul de plasă (comuna Filipeni făcea parte din plasa Parincea) care, într-un proces-verbal din 1946 nota: „Școala Lunca: local rău întreținut; o sală de clasă în localul vechi dărăpănat. Grădina școlii e neîngrijită. Să se ia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prevedea 30.000 la întreținere, din care s-au încasat 19.500 lei. Situația grea a școlii din Lunca fusese sesizată de pretorul de plasă (comuna Filipeni făcea parte din plasa Parincea) care, într-un proces-verbal din 1946 nota: „Școala Lunca: local rău întreținut; o sală de clasă în localul vechi dărăpănat. Grădina școlii e neîngrijită. Să se ia măsuri de îndreptare. La școala Lunca se făcea curățenie cu elevii, situație care era generalizată.” Lipsa spațiului de școlarizare a dusă la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
plasă (comuna Filipeni făcea parte din plasa Parincea) care, într-un proces-verbal din 1946 nota: „Școala Lunca: local rău întreținut; o sală de clasă în localul vechi dărăpănat. Grădina școlii e neîngrijită. Să se ia măsuri de îndreptare. La școala Lunca se făcea curățenie cu elevii, situație care era generalizată.” Lipsa spațiului de școlarizare a dusă la închiderea unor camere din locuințele lui Dumitru Borcea și Toader Boca. Lipseau și cadrele calificate pentru a preda la ciclul II (clasele V-VII
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
întregii populații. Mulți nu știau deloc carte, alții rămăseseră cu una sau două clase, erau de ordinul sutelor la nivelul comunei, și au trebuit chemați toți la cursurile de alfabetizare ținute seara, după încheierea cursurilor cu elevii. Numai în satul Lunca, în urma recensământului populației din februarie 1948, au fost înregistrați 333 cetățeni care nu știau carte, iar în toată comuna 550 de analfabeți. În anul școlar 1948-1949 au fost înscriși la cursurile de alfabetizare 85 de tineri și tinere, dar numai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu gândești la altceva, să cânți „Internaționala” , cântece rusești, să sărbătorești 7 noiembrie ca mare sărbătoare națională, să demaști dușmanul de clasă și, evident, să-ți faci datoria la clasă. Iată ce cuprindea un plan de muncă al Școlii din Lunca care trebuia îndeplinit până la 1 iunie 1949: 1. Realizarea planurilor de muncă pe clase și școală până la 1.06.1949; 2. Se vor organiza 8 serbări școlare; 3. Construirea unei părți noi de școală și reparația gardurilor; 4. Văruitul localurilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu satele și comunele din jur, lipsit de mijloace de transport. Se mergea la prea desele instruiri pe jos, peste dealuri și păduri, bătând cu pasul 35 km. Au avut loc și modificări în încadrarea școlilor din comună. De la coala Lunca au fost luați și detașați la alte școli și în alte munci profesorul D. Ciuchi și învățătorul Gh. Călinescu în comuna Parincea. Învățătoarea Maria Păvăluță a fost îndepărtată din învățământ, deoarece soțul, preot, a fost condamnat politic. Raionul a dat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Elisabeta Galeriu și s-a aprobat revenirea în învățământ a Mariei Păvăluță. Rezultatele bune și foarte bune obținute de cadrele didactice din comuna Filipeni au fost recunoscute de organele raionale. De ziua învățătorului (29 iunie) în centrul Stănișești, școala din Lunca - Filipeni a obținut locul I pe raion, având cele mai multe cadre evidențiate și premiate. Un motiv de satisfacție a fost reușita unor elevi, absolvenți ai ciclului II, la examenele de admitere la școlile medii din Bacău. Cucu Andrei, absolvent la școala
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Filipeni a obținut locul I pe raion, având cele mai multe cadre evidențiate și premiate. Un motiv de satisfacție a fost reușita unor elevi, absolvenți ai ciclului II, la examenele de admitere la școlile medii din Bacău. Cucu Andrei, absolvent la școala Lunca cu media 9,05, a reușit la Școala tehnică de drumuri și șosele cu media 9,50, iar Palade Ioan, absolvent cu media 9, a reușit la Școala medie economico-financiară cu media 10. Menționăm că atunci elevii din ciclul II
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a VI - a scris: română, matematică oral: română,matematică, limba rusă Clasa: a VII -a scris: română, matematică, limba rusă oral: română, matematică, limba rusă, istoria R.P.R., Constituție, fizică. Directorul Gh. Vraciu, rememorând vremurile în care a funcționat la școala Lunca, a făcut o remarcă omagială pentru cadrele didactice cu care a lucrat: „Cadrele școlii Lunca n-au purtat nume sonore. Ele au biruit greutățile prin dragostea pentru poporul însetat de cultură, prima armă cu care se putea cuceri mai binele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
scris: română, matematică, limba rusă oral: română, matematică, limba rusă, istoria R.P.R., Constituție, fizică. Directorul Gh. Vraciu, rememorând vremurile în care a funcționat la școala Lunca, a făcut o remarcă omagială pentru cadrele didactice cu care a lucrat: „Cadrele școlii Lunca n-au purtat nume sonore. Ele au biruit greutățile prin dragostea pentru poporul însetat de cultură, prima armă cu care se putea cuceri mai binele și a învinge răul.” Până la 1 august 1952, când directorul Gh. Vraciu a fost ridicat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-i pomenim din când în când și să urmăm exemplul. Gheorghe Vraciu (1910-2001) Strănepotul unei familii de țărani clăcași pe moșia boierilor Rosetti, Gheorghe, fiul lui Ilie și al Elisabetei Vraciu, s-a născut la 11 februarie 1910, în satul Lunca, comuna Filipeni, județul Bacău și a avut o copilărie marcată de întâmplări tragice: moartea tatălui pe frontul războiului de reîntregire (1916-1918) alături de alți trei frați: Vasile, Gheorghe și Toader. Vă amintiți de poezia lui G. Coșbucă „Trei Doamne, și toți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Vasile, Gheorghe și Toader. Vă amintiți de poezia lui G. Coșbucă „Trei Doamne, și toți trei!” Ei bine, aici, toți cei patru fii ai lui Constantin Vraciu, cioban la boier, au murit pentru România Mare. Ca mulți alți copii din Lunca, Gheorghe Vraciu a avut șansa de a avea ca învățător pe Gheorghe Postoi care a văzut în curiozitatea și neastâmpărul acestui copil un viitor învățător al satului românesc. Ca orfan de război beneficiază de ajutorul statului și urmează Școala Normală
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-l îndrepte pe fiecare spre locul unde ar putea să se desăvârșească, potrivit teoriei psiho-pedagogice că nu există copil care să fie bun pentru ceva. După practica timpului, este mutat din loc în loc, până când, în 1947, ajunge în satul natal, Lunca, unde, întâmpinând mari dificultăți de ordin material, organizează învățământul primar și gimnazial (ciclul II, clasele V-VII). Este într-o zbatere continuă pentru școală, pentru desăvârșirea pregătirii proprii - urma matematica la fără frecvență -, pentru numeroasa familie, 6 copii - cuprinși, ca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pentru desăvârșirea pregătirii proprii - urma matematica la fără frecvență -, pentru numeroasa familie, 6 copii - cuprinși, ca vârstă între facultate și grădiniță - pentru care muncește din greu și soția, Elena Vraciu, educatoare. Activitatea profesorului de matematică, Gheorghe Vraciu, directorul școlii din Lunca este întreruptă în mod brutal, în anul 1952, când este arestat, interogat, judecat și condamnat la 4 ani de detenție - deținut politică - la Canalul Dunăre-Marea Neagră. În condițiile de atunci, când duba neagră a securității umbla prin sate după dușmanii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Slobozia care răzbate spre coala Normală din Bacău, fără însă să se oprească din învățătură, urmând și Facultatea de Pedagogie a Universității din București. După o scurtă ucenicie ca învățător la școala din Slobozia, este chemat de directorul școlii din Lunca, Gh. Vraciu, să ocupe catedra de fizică de la ciclul II (clasele VVII), cum se numea atunci gimnaziul. Lecțiile de fizică ale profesorului Vasile Totolea se distingeau prin ținuta științifică și metodică, nu puteai spune că nu ai înțelesă explicațiile profesorului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
comunală a fost tăiat lemnul de stejar, cioplit de meșterii din sat în curtea colii vechi și transportat și cu elevii din clasa a VII-a la locul de construcție pe un teren care fusese în folosința preotului bisericii din Lunca. În jurul școlii a fost plantată o livadă pe două ha de teren la care au lucrat și cadrele didactice, între care și Miron Boca. Vasile Totolea a mai construit o școală mare la Bijghir, lângă Bacău, unde a funcționat un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Domnu’ ”, s-a născut în 1903, într-o familie de răzeși, din satul Oțelești, mulțumitor de înstărită ca să-l poată purta la școală. Atunci erau rare și școlile primare sătești, având norocul de a învăța la școala din satul apropiat Lunca, unde l-a avut ca învățător pe renumitul Gh. Postoi. Primul război mondial l-a prinsă în școala primară care avea durata de cinci ani, copiii fiind dați la școală după vârsta de 7 ani. Îmi povestea că în vara
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să prezinți 300 de planuri. Comisia constata existența numărului cerut și erai pusă să ții o lecție după un plan din cele 300. Soarta a fost nemiloasă cu învățătorul Virgil Cernat. S-a căsătorit cu învățătoarea Eleonora Ignătescu din satul Lunca, aproape fără învoirea părinților săi care țineau la răzeșia lor. Primii doi copii, frații mei mai mari, i-au murit apoi, după încă o naștere, i-a murit soția la naștere, pe 9 martie 1942, când m-am născut eu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]