6,186 matches
-
de perete mai mare, cât un așternut), ștergare cusute cu flori, păsări, blide (farfurii) din ceramică puse la ștergare, icoane deasupra cărora se puneau și blide și ștergare. În conia (bucătărie) se află: fiteu (sobă), parsechi (dulap pentru oale de lut), suport de linguri, masă, canapei cu ladă pe care se putea dormi, copiii dormeau pe canapei pe strujac, o saltea umplută cu pănușuri (foi de la știulete), preșuri pe jos. În casă sunt expuse costume populare vechi. Cele pentru femei sunt
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
ștergare deasupra, lucrate numai cu motive geometrice în culori de: negru, albastru, gălbui, puțin roșu. În bucătărie sau tindă se află: parsenghi, un dulap în care se țin farfurii, linguri de lemn, sucitor, mestecău, făcăleț pentru mestecat mămăliga, oală de lut pentru sarmale pe sobă, oale de lut cu găuri prin care se pasau prunele fierte pentru a se face silvoi (magiun), tigvă pentru scos vinul și pentru făcut untul, presă pentru jumeri în care se puneau jumerile pentru a se
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
în culori de: negru, albastru, gălbui, puțin roșu. În bucătărie sau tindă se află: parsenghi, un dulap în care se țin farfurii, linguri de lemn, sucitor, mestecău, făcăleț pentru mestecat mămăliga, oală de lut pentru sarmale pe sobă, oale de lut cu găuri prin care se pasau prunele fierte pentru a se face silvoi (magiun), tigvă pentru scos vinul și pentru făcut untul, presă pentru jumeri în care se puneau jumerile pentru a se stoarce grăsimea din ele. În bucătărie se
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
blide, războiul de țesut, furcă de tors cu fus, canapeu (ladă cu spătar, în care se ținea zestrea fetelor și pe care se putea sta). În camera dinapoi sau tindă (bucătărie) se află fiteu (sobă), o măsuță cu ulcioarele de lut cu lapte prins, blide cu ștergare, canapeu, cămară în care se ține berbința (un vas în care se bate brânza), covata, pe jos se află preșuri țesute în război, din lână sau de cârță (coade făcute din haine rămase mici
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
așterneau preșurile cele mai frumoase, țesute din lână în culori naturale și cu ciucuri. Casa dinapoi, camera de zi cu zi sau bucătăria este bogată în obiecte de uz casnic: soba de fontă pe care se află ceaunul, oale de lut, ticlăzău (fier de călcat), coșuri de nuiele, ulcioare de diferite mărimi, coșărci, mojar (obiect de fier în care se pregătea mujdeiul), covata pentru frământat pâinea, ștergarul cu care se acoperea, parsediu sau blidar, un fel de suport pentru căni și
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
blidar, un fel de suport pentru căni și pahare, lădiță pentru linguri, furculițe din lemn. În această cameră iarna se și dormea pentru a se încălzi cât mai puține camere. În camera din mijloc se intră direct de afară. Are lut pe jos, aici se țin obiectele de tors și de țesut: războiul, urzarul, rășchitorul, sucala, furca, fusul, roți de tors, vârtelnița, pieptar pentru câlți, sucala, unelte de muncă la câmp și de uz casnic: seceră, coșuri, presa pentru stors struguri
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
curg motivele de inspirație. Reporter: Cercetând istoria operelor tale, vedem că mai toate au mai mulți ani până sunt finalizate. Ce anume face diferența timpului scurs până la finalizarea unei lucrări? Liviu Mocan: Dumnezeu este sculptor. Când Dumnezeu a creat din lut, din pământ moale, ființa umană, i-a dat formă exterioară, a creat sculptură din pământ, dar nu s-a oprit aici. Pasul următor a fost să-i dea duh de viață. Noi, sculptorii mărunți, cum sunt eu însumi și oricare
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348058_a_349387]
-
Autorului 15 Ianuarie 2010 Ni se duc părinții și în urma lor Se răcește spuza Dorului în vatră, Nu-i auzi cum strigă după ajutor? Uită-mi întrebarea, Doamne, și mă iartă! Dar oprește-mi Timpul- trecerea mă doare Și ferește lutul nostru de îngheț, Casa părintească nu e de vânzare, Casa părintească nici nu are preț! Chiar dacă nu șade nimenea la masă, Chiar dacă nu doarme nimenea în pat, Tu, așa cum ește, singură, o lasă, Scrie doar pe ușă simplu- ocupat! Scrisul
CASA PĂRINTEASCĂ NU E DE VÂNZARE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348161_a_349490]
-
Se scot versuri din scrinuri prăfuite, se apelează la amoruri defuncte, la deșeuri de sentimente, la rumegușul unor cugetări forțamente aforistice, se scot din saramura tradiției proze de tip Sultănica. La fel se întîmplă și la Golemul cu picioare de lut numit Agonia, care nu are nici un criteriu de cernere a valorilor. Tot așa în lîncedul și mediocrul Bocanc literar, văcsuit de epigramiști fără talent. Doar Hermeneia ce-mi place! Aici se robotește ca într-un kibuț: la șaibă, cot la
CENACLURI VIRTUALE... SCRIITORI VIRTUALI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348164_a_349493]
-
Satan- Șarpele, poate o entitate reptiliană( ?!)- („care era atunci pe pământ”) - unii spun că ar fi vorba de un „ înger căzut”, dintre cei numiți în Biblie „ Fiii Cerului” ( Geneza idem, vezi și Cartea lui Enoch, Epopeea Enuma Eliș, tablele de lut ars din Sumer descifrate de Zecharia Sitchin ș.a.)- este cert că Femeia a fost stigmatizată ca o ființă secundară, damnată astfel a fi supusă bărbatului ( roabă, țiitoare, amantă, obiect al plăcerii, accesoriu al hedonismului în diversele spații culturale ale civilizațiilor
PSEUDO-ESEU: RECAPITULARE DESPRE FEMEIE de EUGEN EVU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348168_a_349497]
-
în curând să fie impozitat și el cu 16%, cu un TVA de 24%. Și ca un adevărat pensionar se mai și văicărește că de trei zile zace în boală și nu-i spune nimeni scoală. Ehei, omul acesta a lut-o cam de timpuriu cu văicăreala și după de abia trei zile de când a fost lovit de acest cancer numit de Băsescu, pensie, deja ar vrea să vină cineva și să-i spună: „Scoală băi Gheorghe, Vasile, Grigore, Ioane și
OMOR PREMEDITAT de IOAN MITITELU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348181_a_349510]
-
Acasa > Versuri > Farmec > ÎN PALMELE TALE... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 271 din 28 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului 28 Septembrie 2011. Ia -mi î n palme gândul precum olarul lutul frământat cu sudoare și fă-mi din ele ulcioare însetate lângă izvoarele tale. Ia-mi în palme sufletul mistuitor și spune-i ceva despre ploi. Soarele a trecut demult de amiază. Liniștea urcă în vie șerpuind pe araci. Umbrele amurgului
ÎN PALMELE TALE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348232_a_349561]
-
accidentul pe autostrada numelui de ieri. Azi sunt altul ,nu mă salută cunoscutul, Își aduce aminte după plecare, Eu nu l-am văzut ,mi-am luat scutul să mă apăr de anonima lui cărare ce n-o recunoaște chiar nici lutul. Pe creanga bătrânului de nuc mai cântă -n toamnă un guguștuc. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: În căutarea lui Dumnezeu / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 221, Anul I, 09 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
ÎN CĂUTAREA LUI DUMNEZEU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348252_a_349581]
-
HAIKU Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului strada pustie - doar umbrele copacilor trec drumul toate tristețile înfășurand pe fus - ochii în lacrimi poveste de iarnă - ghiocelul ascultă din olcuța de lut soare de iarnă - tot aurul lumii se mută în țurțuri gardul șubred - nepăsătoare zorelele il urcă până în vârf noapte la stână - fluierul bunicului cântând pentru nimeni Referință Bibliografică: Haiku / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1118, Anul
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347541_a_348870]
-
iarna ce tocmai a trecut Mi-a alintă cerul fața Și ghioceii cântă Iubirea mea cea pură Strigătul meu cel mut. Și te-ai topit în suflet Cum se topește neaua M-ai adăpat o vreme ... Din suflet ca un lut S-a modelat ulciorul Și roua dimineții În veci adună el poveste din trecut. Și soarele te cheamă Să mai zâmbim o dată Te prind acum de mână Tu te ascunzi mai mult Și iar mă las iubită De zâmbetul șăgalnic
ŞI IAR E PRIMĂVARĂ de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347627_a_348956]
-
m-ai plăsmuit și nu cat să-nțeleg mai mult din asta, Cred în tot ce gândul nu e pregătit să scrie-n legi, Unic fir de praf ce trece și-mi atinge-n treacăt țeasta Dintre câte fire-n lutul tău le legi și le dezlegi. Însă nu din el îmi vine rugăciunea mea de-acuma - Gândul meu e-al tău, și nu sunt eu menit să-l stăpânesc. Peste mine cade ploaia, vin zăpezile și bruma Și în mână
SEARA DE POEZIE (PARTEA A DOUA) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347629_a_348958]
-
1983; Eu trebuie să fiu (Colecția „Cele mai frumoase poezii“, Prefață de Edgar Papu), Editura Albatros, 1984; Noaptea nopților , Editura Dacia, 1985; Guguștiucul , Editura Ion Creangă, 1985; Podul de vamă , Editura Eminescu, 1986; Viața viața , Editura Dacia, 1987; Dealuri de lut , Editura Dacia, 1990; Cumpene , Editura Albatros, 1991; Locul și ceasul (Biblioteca pentru toți), Editura Mine rva, 1994; Căderea pe gânduri , Casa de editură „Ardealul“, 1996; Bătăi în dungă , Editura Albatros, 1999; 70 , Editura Biblioteca Bucureștilor, 1999; Cartea sonetelor , Editura Ardealul
SEARA DE POEZIE (PARTEA A DOUA) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347629_a_348958]
-
și-ar fi dorit o altă profesie. Era talentat în pictură și ar fi vrut să facă artele frumoase, să devină pictor și sculptor. Dorea ca din mâinile sale să iasă ceva deosebit, în locul bisturiului să lucreze cu penelul, cu lutul, sau cu dalta și ciocanul, modelând piatra. Dorința familiei a fost mai puternică decât pasiunea sa și a urmat îndemnul părinților de a merge la medicină. În timpul liber își lua șevaletul și-l găseai mereu prin port pictând vapoarele, sau
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347636_a_348965]
-
cer stă cu umerii goi jumătatea cealaltă e suspinul din noi răsuflarea-i simțim ochi prelungi se-adâncesc printre stele-n cădere le privim ne zâmbesc răposatul din mine se întreabă tăcut de ce-mi lepăd prin vreme jumătatea în lut jumătatea din tine te întreabă ce faci îi zâmbești vieții tale ochii-s triști și posaci ne unim jumătăți ale unui întreg stări idei reprimate sunt săgeți ce converg spre un timp care-aleargă ca fugarul prin crâng pedalăm niște clipe
POCALUL VIEŢII de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350122_a_351451]
-
plimbate de indicatoarele ceasului Pe cadranul numerotat de cineva Ce n-a știut să numere Decât până la al doisprezecelea ceas. A doua moarte a lui Zeus Zeus în speranța nemuriri Cât a existat la Pontul Euxin Și-a modelat din lut și piatră Statuia lui la care să se-nchine Oamenii din fiecare vatră. Apoi de teama îndumnezeirii a urcat În al șaptelea cer de unde nu se vine. Diana, iubita lui, plecată la vânătoare Aflând că zeus e sus în neuitare
POEME DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350142_a_351471]
-
Cât de mult îl cunoaște pe Zus Și s-o întoarcă la rugăciune Îngenunchind în negura humii, La ceasul răsăritului de stea A început să spargă cu săgeata statuia- Așteptând o minune- Plebea să cunoască ce știa și ea: Piatră, lut ars și...alleluia! Dezamîgiți oamenii au părăsit pe Diana, Au plecat gânditori din Hamangia Uitând că o himeră altădată au iubit. A început iarăși urgia În Piață. Era epoca morți unui mit! Dumnezeu în mintea lor prindea viață! Referință Bibliografică
POEME DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350142_a_351471]
-
Autorului S-a împlinit în pomul vieții mărul. Nu-l defineau doar gustul sau măsura, Purta în el iubirea ca și ura În fapt, cu el rodise Adevărul. Izvorul către mâine se pornise Când fructul dat a fost primit de lutul Care-l mușca privindu-și începutul, Ce Dumnezeu din el îl zămislise. Nici n-a zâmbit, doar s-a robit pe cale, Spre viitor, Adamul inocent, Iar lângă el, prezentă permanent Mergea și Eva, soața dumisale. Le luase Raiul, poate, demiurgul
MĂRUL FĂRĂ ADEVĂR de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350144_a_351473]
-
educare făcute de părinții prea ocupați spre a face bani. O sugestie ar fi pregătirea mai competentă, începând cu astăzi, a personalului didactic destinat preșcolarilor, neglijat astăzi. Educatorii au un rol mult mai important decât dascălii școlii deoarece modelează un lut încă moale. Nu toarnă cu pâlnia învățăminte în capul elevului. Dacă școala ia un caracter educativ acela constă numai în învățarea mijloacelor prin care copilul și adultul apoi devenit, să absoarbă cultura. Se poate trăi fără a citi o carte
EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350107_a_351436]
-
cu pelicanul supărat și cu un soț colțuros, ale cărui pretenții încă nu le cunoștea. Privi îngrozită bucățile groase de pește marinat, bucata mare de brânză de capră și colțul de pâine pe jumătate uscată, etalate pe farfuriile plate din lut roșcat. - Sper că nu faci mofturi la mâncare! Acum, cum să îi mai spună că peștele îi făcea rău, că nu mânca de regulă pâine și că brânza o consuma numai ca adaos la paste sau mămăligă, dar nu și
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
marea, noi suntem așa cum ne știți, cum ne cunoaștem trecutul, cum ne înțeleg cei care vin, mai puțin triști și gânditori așa ca bronzul lui Ovidiu patina de timp, ca barca trasă pe mal și ne călfănuită, ca omul de lut din Hamagia, vâslim și noi cu nasul în nisip Frumos ne sfârâie călcâiele după Nadine ieșite din mare. Subânțelesul unei idei Calmă înserarea strecoară sunete musicale în subânțelesul vorbelor rostite, dorul foarfecă un petec de cer și alunec, nu ați
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350210_a_351539]