5,997 matches
-
a ieșit de acolo, îmbrăcat în alt veșmânt, la fel de impunător ca și cel în care intrase. Atâta doar că, acum, veșmântul arhieresc era de culoare albă. Sacosul purtat de înaltul ierarh peste stihar era, firesc, tot de culoare albă, cu mânecile mai scurte și mai largi decât acesta, închis în cele două părți, cu doisprezece clopoței. Pe întregul veșmânt arhieresc erau cusute ori țesute un fel de motive populare ori semne religioase, inclusiv crucea, de culoare albastră. Pe umeri, împrejurul gâtului
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (SFINŢIREA BISERICII) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378577_a_379906]
-
tot satul că n-a avut grijă de Lenuța s-o țină din scurt, să fie fată mare când se mărită. Cine s-ar fi pus în cămașa Lenuței, nu-i prea mergea bine; sărac ade ea o băgase pe mânecă: țipa că își face de cap, se spânzură, se otrăvește... că au făcut-o de râs ai lui Străgălie..., niște sărăntoci care nici pălărie n-aveau pe cap. Tata se făcuse galben ca turta de ceară, pe când Străgălie, hodorogu' dracu
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378826_a_380155]
-
se răsuci puțin pe o parte pornind cu piciorul stâng înainte iar brațul drept aproape în spate. În momentul când ajunsese la jumătatea dintre cele două morminte își simți brațul drept imobilizat. Era ca și cum cineva îl prinsese de manșeta de la mâneca pardesiului și îl trăgea înapoi nu mai putea înainta. În acele clipe simți panică și întoarse capul privind spre brațul său și spre manșeta pardesiului și constată că acel modelaș prins cu un nasture mare de la manșetă, i se înfășurase
CUMPĂNA DIN NOAPTE (3) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379140_a_380469]
-
era mângâiat de un șirag de perle gri. În urechi atârnau câte o perlă-soră cu cele din colier. Ca veșmânt, o rochie de rips tot gri, ușor răscroită - cât să se zărească perlele. Umerii înguști erau marcați elegant de croiala mânecilor lungi, terminate cu manșete late încheiate în câte o perlă ca celelalte. Corsajul și jupa erau, în schimb, nemarcate, fiind mai mult sugestia unei ținute bătrânești, monahale. De sub marginea rochiei abia de se arătau vârfurile negre de lac ale pantofilor
PREŢUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379812_a_381141]
-
ieșiră să vadă pricina. Când îl zăriră pe Nerun în curte, intrat fără ca cineva să-i fi dat voie, s-au supărat tare mult, mai să-l ia la bătaie. Una dintre slugile conacului veni la el, îl luă de mânecă și-l împinse spre poartă, zvârlindu-l afară din curte și pregătindu-se să încuie poarta. Dar tocmai atunci apăru boieroaica în cerdacul larg al casei, să vadă pricina acelei gălăgii din curtea sa. Apucă să-l vadă pe Nerun
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
că soț pentru mine și tata vitreg pentru tine, după moartea tatălui tău. Doamna Welling se ridică cu lacrimi în ochi. Părăsește cu repeziciune încăperea, lasand-o pe Sofia pe aceeasi podea rece. Aceasta se ridică ușor, lăsând în jos mânecile subțiri și albe ale bluzei pentru a-și acoperi rănile, apoi se așează pe unul dintre fotolii. Are ochii roșii și umflați din cauza plânsului. Sofia: Mi-aș dori ca el să fie aici. Aș vrea ca John să mă îmbrățișeze
PEOPLE (TEATRU) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1556 din 05 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379968_a_381297]
-
dreptate...". - De, omule! Nu te contrazic, dar să nu se dea după băieții de acolo și să uite de carte, mai știi? E ușor să te apuci de prostii când nu ai pe nimeni aproape care să te tragă de mânecă..., a mai încercat Ioana să se opună, mai mult din dorința de a-și vedea fiul acasă mereu. Îi venea greu de tot să-l știe numai printre străini. Dar și mai greu suporta gândul că, odată plecat, băiatul se
EPISODUL 8, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379943_a_381272]
-
amuțită în credința mea c-aveam să-mi găsesc culcuș taman în scalda Oltețului înfuriat de apele ce veneau de la deal și-l îmbogățeau la cotul ăsta, unde... Dar nu dusesem la capăt amăreala gândului, că mă simțisem apucată de mâneca flanelei și târâtă vijelios în susul povârnișului, chiar la colțul căsoiului, apoi, împinsă de la spinare până reazemul devenise de nădejde. Îmi făcusem trei cruci largi și lacrimile mi se legaseră sub nodul baticului când mă aflai scăpată! Ce zici?! Nu! Nu
CE SĂ FI FOST?! – PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381816_a_383145]
-
coborâm și să ne aliniem lângă vagon. Când a deschis ușa vagonului, de afară a venit un val de abur de ne a înghețat în câteva clipe și ochii din cap, așa frig era. Eu eram într-o câmașă cu mânecă scurtă și mai aveam și o haină, așa pentru orice eventualitate. În picioare aveam niște pantofi de o sută treișpe copeici, cum se purta pe atunci, fără șosete că cele pe care le am avut nu le mai puteam încălța
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
Versuri > Cuvinte > CU ALTE CUVINTE Autor: Georgeta Zecheru Publicat în: Ediția nr. 1495 din 03 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Azi n-am avut ce face și m-am plictisit între două litere d și p. Una mă trăgea de mânecă, cealaltă înapoi. Am vrut să le scriu ca să mă lase în pace să mă plictisesc mai departe, dar n-au vrut în ruptul capului să se lase păgubașe. Dacă am văzut că nu-mi dau pace, le-am băgat într-
CU ALTE CUVINTE de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379638_a_380967]
-
și foame, se rănise adânc. Acum brațul stâng îi era ostenit de atâta efort și de vătămătură. Degeaba-l strânsese în fâșii de piei... Din el se scurgea în răstimpuri, când se rupea coaja rănii, un pârâiaș roșiatic ce răzbise mâneca veșmântului... Începu s-amorțească palma. Cum să se descurce c-o singură mână?! Se căzni să uite de rană întrebându-se de soarta lui Woka, dragul ei credincios. Bietul n-avusese de-ales. Viața devenise din ce mai anevoioasă... Ziua
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
jur pentru a mă orienta cât de cât am zărit clădirea Televiziunii Române așa că am pornit ca să traversez strada și să mă îndrept în acea direcție însă un tânăr care se furișa pe lângă mine aplecat din mijloc m-a smucit de mâneca hainei certându-mă intrigat: „Unde te duci? Nu auzi cum se trage la televiziune?” Fiind încă rupt de realitatea înconjurătoare am aruncat și eu o privire rătăcită în direcția Turnului Televiziunii și de această dată, în afara luminilor proiectate care se
TICBARABURIBITARAC CERFIJEMISLETEPOCAIOMIJE !!! CLAR !? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380902_a_382231]
-
schizofrenice, barbare Nu au respect și îndurare nici de frații lor și de mame. Se delectează în execuții sinucigași, exaltați primitivi în gândire întinând cu crime și sânge locuri sacre unde viața e tabù pentru credincioși și păgâni. Copilul de mânecă mă trage: -Privește , privește bunico,la altar Îngerii plâng în icoane Și au fețele murdare De lacrimi amare și fum Și sângele picură din ochii lor Privește mamă, cum Maica Domnului Cu pruncul la sân ridică ochii orbiți de durere
ÎNGERII ÎN ICOANE AU FEȚE MURDARE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380958_a_382287]
-
undiță. Ca să scape de insistențele mele, a îndoit un ac din trusa sa de cojocărie și, după ce l-a înroșit la lumânare, l-a legat cu ața de pe mosorul său de cusut căciuli și bunde[ Bundă = obiect de îmbrăcăminte, fără mâneci, ca un ilic, confecționat din blană de oaie argăsită, frumos ornamentat cu bucăți de piele tăbăcită, vopsit în diferite culori specifice blănii, sau lăsat la culoarea naturală -albă - prin curățarea cu humă. Aceste bunde sunt uneori acoperite cu postav și
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
rugându-ne mai altfel Bunului Dumnezeu ca să nu ne mai dea ce merităm ci ar fi mult mai bine dacă ne-ar da după sufletul nostru. Că suntem buni, răbdători, smeriți, iertători, modești iar scuipatul de pe obraz îl ștergem cu mâneca într-un cadru cât mai festiv zâmbind satisfăcuți pentru că deținem proba materială a faptului devenit incontestabil că astfel am fost băgați în seamă și mai ales, apreciați iar în acest context, se mai îndoiește cineva că avem un suflet bun
APĂ VIE SAU APĂ CHIOARĂ? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374399_a_375728]
-
cele cunoscute de ei. În general erau foarte apreciate și lăsând deoparte modestia, sunt considerată o bucătăreasă bună și apreciată. În aceste condiții e firesc că odată ajunsă acasă în anotimpul acesta propice pusului conservelor de iarnă, să-mi suflec mânecile și să mă pun pe treabă, alături de mama. Zis și făcut: În următoarele săptămâni de la sosirea în concediu m-am dedicate făcutului, dulcețurilor, zacuscăi de vinete și de ghebe, ghiveci de legume și pusului murăturilor. A ieșit o treabă pe
INGRID (5) FRAGMENT DIN ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373294_a_374623]
-
într-o cameră cu aer condiționat, sau cel puțin cu un ventilator, fiindcă acel evantai s-a dovedit a fi inutil. Lăsând aceste lucruri la o parte, pot spune că rochia arată magnific - este crem spre gălbui foarte deschis, cu mâneci scurte și cu niște volănașe drăguțe la tiv. Materialul catifelat îmi mângâie pielea, în timp ce fac o piruetă. Mă simt în tocmai ca o prințesă; singurul lucru care îmi lipsește este tiara. O surprind pe Gertrude cum mă urmărește, cu un
REVERIA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373381_a_374710]
-
Publicat în: Ediția nr. 1984 din 06 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Poetul Ioan Nicolae Mușat , „un dacolog creștin ortodox” cum avea să-l caracterizeze profesorul Gheorghe Bucur din Tulcea , (cu nume predestinat, aș mai adăuga eu) și-a suflecat mânecile și a purces cu hărnicie și de bună voie ( „Căci nimeni nu mi-a făcut mai mult rău / decât singur mi-am agonisit.../ Și nimeni nu m-a vătămat / mai mult decât singur m-am sfâșiat...”) la facerea acestei cărți
UN ÎNDEMN LA TREZVIA MINṬII ṢI LA PUNERE DE ÎNCEPUT BUN de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373445_a_374774]
-
cam mult. Lasă-i să facă ce vor. Sunt tineri și totuși suficient de maturi ca să știe ce fac bine sau rău. Aurel aduse o cămașă care îi ajungea Anei aproape până la genunchi. O ținu să-și introducă mâinile pe mâneci în timp ce-și scotea capoțelul de pe ea. Nu putea să nu-i observe și să-i admire frumusețea sânilor cu vârfulețele ridicate obraznic. „Parcă sunt sânii unei fecioare” gândi el, fără să știe cât de adevărat era. Ajunși în
CAND DRAGOSTEA BATE LA FEREASTRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371247_a_372576]
-
zi, că sâmbătă seara a rezervat două locuri într-un bar de noapte din centrul orașului. Cum ne aflam în plină vară, nu a fost nevoie de o ținută sofisticată, fiind de ajuns un pantalon, asociat cu o cămașă cu mânecă scurtă și o pereche de pantofi sport. Barul era frumos, undeva la etaj, și plin cu tineret, mai ales că erau organizate în aceeași incintă și două banchete de absolvire a liceului. Interiorul era luminat discret în jurul meselor joase și
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
dacă Hasim ar fi dorit să-l piardă, ar fi putut să o facă și până atunci. -Te cunosc de undeva? întrebă din nou Baraba privind-l cu atenție pe Hasim. Negustorul observase că Baraba își strecurase încet mâna pe sub mâneca straielor sale. ,, Probabil că acolo are un pumnal cu care poate lovi fulgerător”, gândi Hasim. -Spui că ești negustor.., spuse din nou Baraba. -Negustor am fost întotdeauna, răspunse calm Hasim. -Și mi-ai căzut vre-o dată în plasă, tu
AL OPTULEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374704_a_376033]
-
și crede-mă, voi găsi destui care să jure că așa a fost. Acesta tăcu privindu-l câteva clipe închizându-și un ochi și zâmbind grav în colțul gurii. -Fii fără teamă negustorule, spuse el încet trăgând o lamă din mâneca veșmântului său. Nu mă voi preda nimănui fiindcă știu ce mă așteaptă, deci n-am de ales! Și știu unde să mă lovesc în așa fel încât să nu se mai poată face nimic, spuse el punându-și degetul mare
AL OPTULEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374704_a_376033]
-
generația tânără. Noi am greșit, am stat, așteptând ca toți cei din frunte să aibă bun simț. Ușa de la compartimentul spre adevărata civilizație e blocată de mult. Când e frig de înțepenești, când e cald de borăști. Ne trage de mâneci iertarea. Politica de stat e corupția. Păcălim pe toată lumea, fără discernământ, cu satisfacția că suntem mari. Și proști. Suntem celebri pe glob doar pentru furturi. Hoții strigă cel mai tare ‘’Jos hoții!’’. Suntem o țară mică cu hoți mari. Un
CU NOI E DUMNEZEU, TRĂIASCĂ ROMÂNIA! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374934_a_376263]
-
cimitirului rezemat de cruci, plin de mușuroaie cu suflete calde. Luna a sărit de mult pârleazul, își trage perdeaua-i catifelată, buclată, ondulată și primenită-n scoarța norului într-o dungă își așează sânii pentru odihnă. Bruma în pantaloni cu mâneca scurtă a țâștit în spinarea primăverii de la urmă și a dispărut. Sângele căldurii începe să de-an fiert, iar în turla clopotniței, pe clopotul mare, cel din mijloc și mai de sus, cel cu informațiile elegant de stupide și acid-criminale
I-AUZI PAIȘPE ! DE PUIU RĂDUCAN de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374959_a_376288]
-
de noi. Uite-o și pe Scufița Roșie, a spus Martin și a încercat să-i taie calea. Nu știu ce m-a determinat, spaima din ochii fetei ori gândul că n-aveam nevoie de complicații inutile, să-l prind zdravăn de mânecă pe prietenul meu și să-l țin lângă mine, până când micuța olandeză a așternut suficientă distanță între noi. Popă să te faci, dacă scapi de aici, a rânjit Martin, smucindu-se din mâna mea și privind chiorâș în urmă. Întâmplarea
LA CIREŞI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374001_a_375330]