2,930 matches
-
-l ajute să-și facă viața mai bună (cartea I). Totuși, legea nu-l putea elibera de sub stăpînirea diavolului și nici de moarte; acest lucru nu poate fi decît efectul sanctificării operate de Cristos (cărțile II și III). Cine e mîntuit trebuie să ducă însă o viață conformă cu voința divină, luptînd, grație puterii pe care i-o dă Cristos, împotriva înclinației spre păcat (cărțile IV și V). Cărțile VI și VII-VIII tratează tema iubirii de Dumnezeu și, respectiv, de aproapele
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
puterii, el renunță la privilegiile artei sale magice, își frânge bagheta făcătoare de miraje și minuni și își azvârle în adâncul mării cartea care îi dăduse știință și puteri suprafirești. Nu doar știința și puterile care îi trebuiau ca să se mântuie pe el și pe copila lui, ci și acelea care îl făceau în stare, ca într-o feerie a unei nopți de vară, să se amestece în însăși viața firii, ca un zeu, și să se joace cu legile și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
băiat / Îl pierd de două ori.“ Este firesc, pe toți îi uluiește faptul de a se găsi în altă lume, neștiind ce le rezervă: recuperarea demnității lor pierdute și o iertare care s-a jucat cu ei, speriindu-i, apoi mântuindu-i. Puteau să fi ajuns în iadul dreptelor pedepse. Dar au fost aduși acolo unde opera, și nu de sus, din cer, lucrarea unei grații omenești. Și este grăitor că cei de-a dreptul răi profită de miraje ca 162
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
fi apetitul exagerat chiar vorace, tendința continuă de a mânca, cu creșterea progresivă În greutate și afectarea tuturor parametrilor biologici. Eseu susținut cu ocazia duplexului cultural Vaslui-Bacău, iunie 2013. Frumosul și arta de a trăi frumos la români „Frumusețea va mântui lumea”. Dostoevski A ridica un trai frumos la rang de artă, iată un deziderat pe care omul, ca entitate biologică și colectivitatea, ca entitate socială ar trebui să-l Împlinească, mai ales astăzi când inteligența creatoare a umanității a realizat
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
spirituală „sunt plictisit de discuția pe subiectul acesta, iar conversa‑ ția nu ne duce nicăieri”. Dumnezeu nu ar trimite sau nu ar Îngădui În viața noas‑ tră Încercări, boli sau necazuri dacă ele nu ar avea puterea de a ne mântui de veșnicele chinuri ale iadului. Nu toate pătimirile sunt folositoare pentru suflet, nu toate sunt expia‑ toare, nu toate Înalță și conduc la Împărăția cerurilor, ci doar acelea care sunt răbdate Îndelung, cu mulțumire, cu nădejde În Dumnezeu și fără de
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
taină nu tocmai lesne de deslușit : de ce suferă și aceștia ? Este străvechea problemă a dreptului suferind. Referindu‑se la aceste Întrebări și căutând un răspuns, un cuvios pustnic a scris următoarele : „Dacă‑ți plătești datoriile În această viață, poți fi mântuit. Însă, dacă ești lovit În cap de multe ori, vei primi chiar și ceva În plus. Pentru oamenii care sunt bătuți pe nedrept, La originile bolii 31 există o răsplată. Aceasta Înseamnă că de multe ori Dumnezeu permite ca cei
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
să fie precum tâlharul cel bun care a fost răstignit pe cruce de‑a dreapta lui Hristos. Ce observăm la cei doi tâlhari Între care a fost răstignit Hristos ? Unul L‑a defăimat pe Hristos, spunându‑I : — Dacă Tu ești Hristosul, mântuiește‑Te pe Tine și pe noi. Dar celălalt, certându‑l, i‑a zis : — Nu te temi tu de Dumnezeu, de vreme ce ești În aceeași osândă ? Noi, după dreptate primim ce ni se cuvine după faptele noastre, dar Acesta nici un rău n
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Dumnezeu. Dra‑ gostea constituie temelia poruncilor, a legilor divine și porunca de frunte a Mântuitorului Iisus Hristos (Ioan 15, 12), Care a așezat‑o ca lege de temelie la lumea nouă pe care voia s‑o reînnoiască și s‑o mântuiască. Concluzia pe care o desprinde Sfântul Ioan Gură de Aur cu privire la acest fapt este urmă‑ toarea : „Dragostea este Începutul, rădăcina, izvorul și maica tuturor bunurilor (...) Acesta este chipul ucenicilor Domnului, calitatea deosebită a robilor lui Dumnezeu, semnul de recu‑ noaștere
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
În ce este bine, spre zidireă. Adică trebuie să dorim să facem fiecare din noi nu ceea ce ne place, ceea ce ne satisface orgoliul, ceea ce ne mulțu‑ mește sufletește, ci ceea ce este de folos pentru ceilalți și Îi ajută să se mântuiască. Niciodată să nu uitați că la fel a făcut și Hristos pentru noi. A pătimit pentru noi, din iubire pentru noi, lucruri care nu plac nimănui : suferință, durere, ocară și batjocură”96. Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 89 Citim În Paterice
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pe pământ și că Încă sunt cuprinși de slăbiciuni și neputințe, Își asumau suferințele trimise de Dumnezeu pentru răscumpărarea păca‑ telor, uneori chiar rugându‑se lui Dumnezeu ca, În cazul În care doar prin suferință s‑ar putea purifica și mântui, să le‑o Îngăduie sau să le‑o trimită Dumnezeu, Însă să le dăruiască și tăria pentru o purta. Acești cuvioși, adevărați mucenici ai răbdării, aveau credința că este mai bine să sufere aici pentru păcate și să părăsească aici
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
va dori ca omul să treacă prin boli și suferințe, tot El Îi va dărui și puterea răbdării. Tâlharul care a fost răstignit În dreapta crucii Mântuitorului, pentru că s‑a pocăit și a cerut să fie pomenit În Împărăția cerurilor, se mântuiește, În vreme ce tâlharul din stânga Sa, prin clevetire, prin cârtire și răzvrătire, Își pierde mântuirea. Acceptând și răbdând suferința, ea se diminuează, se Îndulcește. Nerăbdarea sufe‑ rinței, cârtirea și răzvrătirea o agravează și o augmentează. Clement Alexandrinul le amintește celor copleșiți de
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și‑a exprimat mulțumirile pentru sfatul oferit de Ermolae. S‑a dus apoi În drumul lui. Era fericit să Își ridice sufletul și ochii trupești către Rai, În timp ce șoptea cuvinte de slavă și de laudă Domnului. Era recunoscător pentru că fusese mântuit de eroarea și Întunecimea idolilor. După moartea părinților, a slobozit pe toți sclavii, iar averea familiei a Împărțit‑o săracilor. Deoarece nu primea plată pentru tratamentele pe care le făcea, este numit „doctor fără de arginți”. Din cauză că era căutat de mulți
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Sfântul Pantelimon, Mănăstirea Plumbuita, Biserica Sfântul Stelian Lucaci, Biserica Stavropoleos, Biserica Sfântul Dumitru Poștă, Biserica Adormirea Maicii Domnului‑Precupeții Noi, Biserica Sfântul Antonie cel Mare, Biserica Sfântul Alexie. Sfântul Pantelimon este un izvor nesecat de leacuri, vin‑ decând boli și mântuind de diverse suferințe. Astfel, marele martir și vindecător este invocat În Taina Sfântului Maslu, la sfințirea apei și În rugăciunile pentru cei bolnavi. O, binecuvântat doctor, icoană și nume al milei, să mij‑ locești În fața lui Hristos ca noi să
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
care a rostit o rugăciune ce a avut efect vindecător pentru dânsa. Un bărbat din Lamia, care suferea de nebu‑ nie, a mers la sfânt. După ce Sfântul Nectarie a citit rugă‑ ciuni de exorcizare deasupra capului său, el a fost mântuit și s‑a Întors În patria sa natală sănătos și slăvindu‑l pe Dumnezeu. Una dintre maici suferea de o paralizie care Îi afecta capul. Când sfântul ținea Sfânta Liturghie, În momen‑ tul În care el Împărtășea, ea a văzut
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pământești 239 magiei și a unei energii și influențe satanice. Ea a mers la sfânt și s‑a spovedit. După ce sfântul a citit anumite rugă‑ ciuni deasupra capului ei și și‑a pus veșmintele arhierești deasupra ei, ea a fost mântuită prin darul lui Dumnezeu invocat de Sfântul Nectarie, făcătorul de minuni. Au fost consemnate nenumărate vindecări miraculoase ale unor boli considerate incurabile. Unele dintre tămăduiri au fost Înregistrate Într‑un codex special păstrat la mănăs‑ tire, În timp ce altele au circulat
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
izbăvi. De aceea așteaptă rugăciunile noastre Însoțite de credință puternică, fapte bune și un suflet purificat 262 Suferința și creșterea spirituală prin căință intensă și mărturisire (spovedanie) sinceră. Căci Dumnezeu nu poate să‑l salveze pe om și să‑l mântuiască fără consimțământul și participarea acestuia. Durerea bolnavului cu inima Înfrântă și smerită Îl face pe acesta să ajungă la dumnezeiasca milostivire și să se arunce la picioarele Celui Răstignit. Rugăciunea lui atrage privirea miloasă și compătimitoare a lui Dumnezeu, și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Sfântul Apostol Iacov ne asigură că doar cu o cre‑ dință tare și o rugăciune puternică, intensă, stăruitoare, lucrătoare prin iubire, izvorâtă dintr‑un suflet curat, se poate obține vindecarea celui bolnav și iertarea păcatelor sale : „Și rugăciunea credinței va mântui pe cel bolnav și Domnul Îl va ridica și de va fi făcut păcate se vor ierta lui” (Iacov 5, 15). Doar așa ajungem să dobândim - dacă Dumnezeu crede că ne sunt de folos - cele cerute În rugăciune ; aceasta ne
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
continuă și neîntreruptă a Numelui lui Iisus, cu buzele, cu inima și cu mintea, având simțământul prezenței Sale, oriunde și oricând, chiar și În timpul somnului. Nu este sub cer nici un alt nume dat Între oameni, În care trebuie să ne mântuim” (Fapte 4, 12). Ea se exprimă prin aceste cuvinte : „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește‑mă pe mine păcătosul !” Cel care se obișnuiește cu această che‑ mare „capătă o mare mângâiere și nevoia de a o rosti mereu. După
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Sfântul Vasile cel Mare Îi scrie lui Antioh următoarele : „Să mă pri‑ mești În ru găciunile Tale și să rogi pe Domnul să nu mă părăsească, și, după cum m‑a scos din primejdiile prin care am trecut, așa să mă mântuie și de altele care ar mai putea da peste mine, Întru mărirea numelui Celui În Care ne‑am pus nădejdea”298. Iar unei văduve, același autor Îi transmite, În anul 374, prin intermediul unei scrisori următorul Îndemn : „... cuprinde pe toți În
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
6, 13) și potrivit Îndemnului Sfântului Apostol Iacov din epistola ce‑i poartă numele : „De este cineva bolnav Între voi, să cheme preoții Bisericii și să se roage pentru el, ungându‑l cu untdelemn În numele Domnului. Și rugăciunea credinței va mântui pe bolnav și‑l va ridica pe el Domnul, iar de va fi făcut păcate se vor ierta lui” (Iacov (5, 14‑15), Sfântul 280 Suferința și creșterea spirituală Maslu se săvârșea mai Întâi de toate pentru cei bolnavi, pentru
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
București de a rămîne neutri față de conflictul armat declanșat, avertizînd în conferința Calvarul nostru, ținută la Ateneul român pe 15 ianuarie 1915, că „soarta românismului din Ardeal se hotărăște acum și la București [...]. Ori intră România în acțiune ca să ne mîntuiască pe noi și să se întărească pe sine, ori rațiunea de a fi a românismului din Ardeal este cu desăvîrșire știrbită [...]. Ori treceți acum munții spre ei ca să-i scăpați, ori rugați pe Dumnezeu să ridice munții pînă la cer
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
și Anul Nou cu bucurie și își urează unul altuia împlinirea dorințelor, sănătate și roade bogate. Colindele Colindele sunt cântece tradiționale de Crăciun care predomină în satele de răzeși. Ele vestesc și preamăresc nașterea lui Iisus, venit pe lume ca să mântuiască oamenii de păcate. Același lucru se face în satele răzășești cu Steaua, cu care se umblă până la Bobotează. Reiau sub diverse forme emoționante povestea nașterii Mântuitorului, exprimând bucuria oamenilor cu ocazia acestei sărbători creștine. În ajunul Crăciunului, cete de colindători
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de preachiziții indeterminate în timp. De ce să condamnăm pe cineva pentru notele luate cândva? Poate între timp s-a reorientat, a evoluat, a ajuns la o nouă altitudine valorică, la alte competențe. E ca și în creștinism: omul se poate mântui chiar și cu o clipă înainte de ultimul moment. De ce să nu acordăm o șansă tuturor, printr-o evaluare hic et nunc? Temă Avansați o serie de propuneri pentru reorganizarea instituțională, curriculară și procesuală, astfel încât să nu mai fie nevoie de
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
În păienjenișul literelor chirilice din Albina Încă se mai poate observa atitudinea net europeană a lui Honigberger, cel care, deși cunoaște și amintește pe larg legea brahmană, socotește că „rezultatul (e) priincios” când „englezul, carile sta În ceata privitorilor (...) au mântuit femeia”6. O scrisoare anonimă din arhivele franceze ale lui Allard propunea (inclusiv cu soluții ironice) rapida eliminare a ritualului, Încă foarte puternic de vreme ce soția sa, Bannou Pan Dei Allard, a plecat În Franța pentru a nu-și risca viața
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
prin tranzitivitate indirectă: "Azi abia vedem ce stearpă și ce aspră cale este / Cea ce poate să convie unei inime oneste." (Eminescu) sau poate reprezenta o a doua limită, când regentul este un verb cu tranzitivitate directă: „El m-a mântuit de păcat.” (I.L. Caragiale, IV, 129), „Nu voi sicriu bogat, / Podoabe și flamuri, Ci-mi împletiți un pat / Din veștede ramuri.” (Eminescu, I, 223) sau chiar cu tranzitivitate indirectă: „Vă vorbeam de școala primară din Mântuleasa.” (M. Eliade, 214) Acțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]