2,918 matches
-
a doua zi de dimineață, cum descoperiră fuga latinilor, să nu prade măcar în dragă voie corturile și lucrurile părăsite de latini. O retragere măiastră, condusă de Gottfried de Villehardouin, care se poate asemăna cu acea a grecilor sub Xenophon, mântui rămășița oștii latine prin mijlocul nevoilor și urmăririlor unui dușman și numeros și crud care o inunda din toate părțile și-i călca în urme. Latinii, câți scăpară cu viața, se dezbătură până la Rhaedestos lângă malul mării, unde aflară pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-nconjură: foarte strâns puternica citadelă, în care se refugiaseră soția lui Bonifaciu cu o parte a garnizoanei. La știrea aceasta Bonifaciu hotărî să dea ajutor capitalei sale și alergă cu trupele într-acolo, dar pe drum află că orașul se mântuise însuși și alungase garnizoana română și apoi judecă aspru pe locuitorii ce aruncaseră ochi galiși sau erau aliați într-ascuns cu inamicul, osîndindu-i parte la moarte prin securea călăului, parte la exil, parte la confiscarea averilor. Nefericitul împărat Isaac Angelos
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să se lepede de latini, sau pentru ca să se predeie prin trădare lui Ioannițiu, încît, de s-ar fi întîmplat acestea, urma imediat să amenințe Constantinopolul. La știrea aceasta, confirmată pe deplin de cavalerii rămași în Adrianopole (Orestias), împăratul hotărî să mântui pe cavalerii și compatrioții săi pe cari-i rânduise în oastea lui Wranas și să libereze totodată și rămășițele oștirii romeice cari se refugiaseră în târgușoarele din împrejurimea Adrianopolei. Înaintă dar bărbătește asupra acestui oraș, fără a ținea în samă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
până la Crenos si Borcas și să asigure provincia Traciei. Apoi petrecu Agatopolea, pătrunse până la Anchialos, cășună inamicului însemnată pagubă, făcu spolii mari de prizonieri, bani și vite, nu suferi nicăiri pierderi serioase și se-ntoarse neatins în capitală. Armele latine mântuiră astfel o samă de orașe avute de ruina ce le amenința și barbarii năvălitori trebuiră adeseori să lase din mâni sigure frumoasa lor pradă. Atunci Ioannițiu se-mbărbătă din nou, purcese în sudul țării, ce nu era apărat, și-ncepu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
despot îndrăzneț se cutezase până sub zidurile Constantinopolei și, fiindcă spre acest sfârșit se aliase cu bulgaro-romînii, spaima și irezoluțiunea domneau în înaltele cercuri guvernamentale ale latinilor, îngrămădiți din toate părțile. Rivalitatea dintre cei doi pretendenți grecești pentru tronul Bizanțului mântui deocamdată scaunul latin, iar pe de altă parte despotul din Epir avea nevoie de oarecare sporire a puterilor sale ca să poată izbuti în planurile sale ambițioase. Theodor Comnen, îndrăzneț de felul lui, încurajat prin succes, abia smulsese de la latini, romei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
romîno-bulgarilor. Grigorie IX s-adresă cu mare stăruință cătră tânărul împărat Balduin II, lipsit de ajutor, îi descrise starea împărăției cutremurate în temeliele sale și aproape de disoluțiune, îi demonstră de aproape turburea stare de nevoi din care l-ar putea mântui în mod esențial ajutorul așteptat de la Ungaria, dar care ajutor nu-l poate căpăta decât sacrificând statul româno-bulgar, adecă o țară care și așa e mâncată înlăuntrul ei de erezie, de aceea toate drepturile de suveranitate pe care Balduin le-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-nțeles pentru oricine cumcă sub apăsarea unei atât de strigătoare nevoi nu putea să mai predomine în sufletul regelui Bela IV decât instinctul de conservare, iar nu pornirea de convertire prozelitică a grecilor. Papa însuși, care nu mai putea să mântui pe protejatul său, nu-l mai supără cu însărcinări propagandiste în Orient, unde împărăția latină mergea repede, văzând cu ochii și neoprit către pieire, detrăgîndu-se astfel prozelitismului papist puternica temelie a brațului lumesc Ioan Asan se căsătorește din nou. Complicațiuni
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
foloasele poziției sale. Garnizoana cetății Melenik, comandată de doi oameni cunoscători întru ale războiului și viteji totodată, anume Teodor Nestongos și Ioan Angelos, suferi vederat atât prin năvala imediată cât și prin chinuitoarea lipsă de apă de băut. Pentru a mântui cetatea strâmtorată împăratul grăbi să se apropie cu oștirea sa și se crezu dator a purcede în fruntea oștii disponibile peste orașul Serrae, pe care-l ocupă făr-a găsi împrotivire, povățuind campania în persoană. La strâmtoarea de ape Ropelion, unde
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
singur în drept de-a moșteni, și puse oștirea să-l proclame împărat și să-l ridice în scaun cu tot protestul energic al patriarhului Arsenie, cărele cu toate acestea fu în curând silit să cedeze și încercă numai să mântuie viața prințului Ioan printr-o nouă prestare de jurământ din partea lui Mihail și să asigure venirea la domnie a legitimului moștenitor al tronului, după ce va fi ajuns maioren. Când după doi an împăratul Mihail merse atât de departe încît puse
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de dragul unei certe să treacă așa de lesne marea întinsă și primejdioasă. Cât despre pomenirea în rugăciuni, trebuie să se admită în vederea scopului de folos comun, căci Dumnezeu însuși a primit fire omenească și s-a supus răstignirii pentru a mântui omenirea; deci, daca în cazul de față se poate evita prin o alipire analogă o primejdie amenințătoare, atunci nu e un păcat, ci o faptă vrednică de laudă. Fiindcă atât preoțimea cât și populația nu se puteau îndupleca atât de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
erau greu bântuiți de cătră dușmani, se simțeau împinși să aibă o încredere plină de speranță în el, pentru că - susțineau ei - multe prorocii ar fi răsărit în mijlocul lor chiar cari le prevestise de mult venirea unui om ce-i va mântui de nevoile lor. Ei nu se mulțămiră numai teoreticește de-a vedea în pretinsul Lachanas un mijloc de apărare contra relelor lor, ci-l rugau fierbinte pe împăratul să elibereze pe acest om și să li-l trimită lor în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
inamicul, sub impresia eronatei păreri că {EminescuOpXIV 150} din partea romeilor s-ar fi pregătit prinzători viclene și i s-ar fi pus curse, găsi de cuviință a desista de la urmărirea mai departe a romeilor, din care cauză aceștia se putură mântui prin fugă, apucând neopriți care încotro. Cu greu scăpă și Mihail la Pamphylos, la bine și la liniște. La știrea despre învingerea suferită, țărănimea romeică a acelor locuri începu să curgă spre siguranță la Constantinopol, luând cu sine averile mișcătoare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
bătuți pe deplin de cătră mongoli, un popor tot atât de poftitor de cuceriri, dar cu mult mai puternic, și anume în bătălia de lângă Kalka (1224) precum și în ciocnirile care-i urmară, încît erau aduși aproape de pieirea deplină, de care s-au mântuit numai câteva părți mai mari prin primirea și așezarea în Ungaria. Puternica papalitate de atunci își întinse lacomul braț de polip nu numai după păgânii cumani, abia așezați în Ardeal, ci și după românii greco-orientali din Cumania de atunci (Moldova
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cumanii din Moldova, înspăimîntați de nimicitoarea soartă care ajunsese atât pe conaționalii lor din Asia la a [nul] 1222 cât și pe cei dintre Nipru și Nistru în a[nul] 1224 în bătălia de lângă Kalka, se aruncară spre a se mântui pe sine înșii cu toată hotărârea în brațele creștinismului și cerură botezul prin mijlocirea hainului lor Boris de la Robert, arhiepiscopul Granului și primatul Ungariei. După ce o mare parte a cumanilor primiseră botezul împreună cu Boris, mai rămânea acuma de-a duce
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prezerva Regatul maghiar de puternicele talazuri furtunoase ale năvălirii mongolilor și a fost curat o întîmplare favorabilă a sorții că mongolii, în urma certurilor dinlăuntru izbucnite după moartea marelui han Ugetai, se văzură constrânși a se întoarce în patria lor asiatică, mântuind Europa de apăsătorul vis aievea al predomnirii lor și a furiei lor de distrugere. {EminescuOpXIV 158} Și alte măsuri de apărare, luate în partea apuseană a Ungariei, se dovediră nesuficiente în contra grămădirii maselor de popoare barbare, așa că la anul 1254
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
săi, intrați în luptă tocmai în momentul hotărâtor. Învingerea creștinilor era deplină și cumplită, parte fură măcelăriți sau prinși în luptă, parte ajunși în fugă de cavaleria sprintenă a dușmanilor și duși în robie. Între puținii care izbutiră să se mântuie pe corăbii la Dunăre și pe mare la Constantinopol și în Dalmația se aflau regele Sigismund, arhiepiscopul Granului, Ioan de Kanischa, frate-său Ștefan de Kanischa, palatinul Ungariei Nicolae de Gara, marele magistru al Ioanniților, Philibert de Naillac și în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care-ncotro în toate părțile și parte își căutară scăparea în depărtare, parte se supuseră de nevoie învingătorului Suleiman ca stăpânului lor legiuit și-l părăsiră pe Musa care-și pierduse cauza. Acesta dete asemenea dos și căută a se mântui cu fuga, grăbi îndărăt spre Dunăre, se întîlni cu Mircea, unde iar se-nțeleseră și puseră la cale potrivit cu împrejurările, apoi Musa dosi în învecinații munți ai Emului, bântui în fruntea unei cete mici de oameni călări fără așezare dintr-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fruntea trupelor proprii și a unei mici cete de bizantini, se-încinse bătălie în locul numit Ingighis, nu departe de Constantinopole, o bătălie plină de schimbări în care Musa rămase biruitor și puse pe Mohamd astfel pe fugă, încît acesta își mântui cu mare ce viața. Retrăgîndu-se Mohamed în Constantinopole, își veni în curând în fire și reînnoi de acolo atacul său asupra lui Musa, dar tot așa făr-de rezultat ca și întîiași dată. Lipsa de succes a luptei pe de o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
împărăția osmană avu în Mahomed I un stăpânitor escelent, pre cât de nobil și de înțelept pre tot atât de viteaz și cavaleresc, iubitor de oameni și blând, dar puternic și întreprinzător totodată sau, cum zice un istoric turcesc "un Noe care mântui mult primejduitul chivot al împărăției din potopul tătarilor și din stâncile dezmembrării". Nu era greu de prevăzut că, față c-un asemenea principe cu mult superior și după cea din urmă complicare, neatârnarea Valachiei va sta la grea cumpănă. Și-ntr-adevăr
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Între urmașii săi izbucniră însă sângeroase certe pentru domnie, care se sfârșiră c-o catastrofă fratucidă. Lațco învinse și se sui pe scaunul domniei; ceilalți pretendenți [î]i plătiră cu viața, numai unul din ei, anume Balc, izbuti să se mântuie cu fuga în Țara Ungurească, unde se închină cu loială supunere regelui și recunoscu supremația Ungariei asupra Moldovei. Necazul viu al monarhului unguresc pentru că românii din Maramureș părăsise fără drept și în taină țara, emigrând și constituindu-se în stat
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pentru domeniul speciale al artei. Numai prin pătrunderea evidenței (Erkenntnis) filozofice și a intuițiunei de o fantazie avută, care e însoțită de o mulțime de esperiinți artistice și de-un înnăscut simț pentru arte, numai prin aste critica se poate mântui din înnomolirea în care a căzut. Actorul ar trebui să i se plece atuncea chiar contra voinței sale și o ignorare fanfaronă a criticei ar trece de o mândrie ridicolă. Ba chiar va deveni punt de onoare al artistului de-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fi, s-ar putea numi cenzura rațiunei. E ne-ndoit că această cenzură nu va lipsi de a conduce la îndoieli contra a orice întrebuințare transcendentală a principielor. Dar acesta-i numai pasul al doilea, care-i departe de-a mântui lucrarea. Cel dentăi pas în ale rațiunei, care (deosebește) ilustrează vârsta ei copilărească, este dogmatic. Acum numitul al doilea pas este sceptic și dovedește precauția rațiunei prin experiențe (cumințite) pățite. Dar mai trebuie un al treilea pas, care-i se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Anul Nou nu umblă și nici o altă necurățenie, căci se tem de băieți, că umblă atunci cu colinda” (44, pp. 56-57). Credințele oltenești culese la sfârșitul secolului al XIX-lea sunt formal diferite, dar esențial analoage. Actul ritual al colindatului mântuie Cosmosul într-un moment de criză : „Pământul este așezat pe un stâlp și [...] Iuda roade continuu la acel stâlp ca să doboare pământul, însă nu poate, deoarece în fiecare an iese să vadă colindătorii și, până la înapoierea sa, stâlpul se face
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Noe, ca să nu piară înecat sub apele diluviului, și a doua oară prin fiul său [Isus]. Se bate deci scândura ca să se reamintească timpul acelui cataclism, adică timpul în care Noe din ordinul lui Dumnezeu a construit arca, ca să se mântuiască dânsul și sămânța animalelor. Cât lucra la arcă Noe, ajutat de 100 oameni, pe zi, diavolul dărâma într-o noapte, deci perduse Noe speranța să mai termine arca, până ce spiritul sfânt n-a insuflat lui Noe să bată o scândură
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
scripturae coloribus vestitam). Această contaminare însă nu ne împiedică să recunoaștem majoritatea motivelor prin- cipale din legenda tip Meșterul Manole : 1. Dumnezeu cere unui meșter (tâmplar, în variantele populare ulterioare) să ridice o construcție (arca) menită (ca și mănăstirea) să mântuiască ființele. 2. Meșterul se apucă de lucru împreună cu 100 de ajutoare. Acest motiv epic este evident interpolat, fiind rezultatul unei contaminări, pentru că nici în textul biblic, nici în textul apocrif (și nici măcar în legendele populare ale potopului, culese în jurul anului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]