4,285 matches
-
de anotimpuri, ești armonia valsurilor vieneze peste timpuri, și pleci în valuri fără mine, năluca mea marină, eu, marele nebun, mai, cred c-o să mai vină... Mai bine părăsit decât uitat în burgul de sfârșit, iluzia că mai exiști îmi macină tristețea, liniștit! Citește mai mult Mai bine părăsit decât uitat în burgul ăsta rătăcit,mareea asta cerne iluzii ascunse în nisip tihnit,eu, smintit, mă scald cu tine în fiecare dimineață,am sentimentul că mai ești în astă tristă-mi
NICOLAE NISTOR [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]
-
de anotimpuri,ești armonia valsurilor vieneze peste timpuri,și pleci în valuri fără mine, năluca mea marină,eu, marele nebun, mai, cred c-o să mai vină...Mai bine părăsit decât uitat în burgul de sfârșit,iluzia că mai exiști îmi macină tristețea, liniștit!... XXII. PLACENTA LUMII, de Nicolae Nistor , publicat în Ediția nr. 1915 din 29 martie 2016. Eram în pântecul lumii, încă eram. Între mine și voi, era nașterea, un secret bine păstrat, un culoar de comprimare a timpului. Și
NICOLAE NISTOR [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]
-
bine țara, prigoanele procurorilor, hoțiile camuflate, culpele fabricate, ilegalitățile și ilegitimitățile colosale, exersările maxime ale răbdării umane, față cu sărăcia și nedreptatea..., acestea-s spițele roții, reprezentate în emisiuni ca elemente ale dinamicii românești și înfățișări ale materialității crizei ce macină țara. Dana Grecu deschide mari ochii telespectatorilor expunându-le golul din jurul lor și penele în funcționarea minții, nelămuririle inexlorabile ca vidul, faptele cele mai prădalnice din societatea românească și măturarea pe jos cu justiția română. Îi „asmuță” pe invitați să
DANA GRECU. SIMPLITATEA SENTIMENTELOR PRIN SINCERITATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381882_a_383211]
-
mai vindecă rana, femeia care a plecat nu mai vine. Cântecul păsării mi se pare sinistru. Descopăr alte arcuri sărind peste rând, boarea ei rămasă în capcanele minții, de fosfor se aprindea din loc în loc mori cu fluturi de trup macină sămânța. Referință Bibliografică: Fluturi de trup / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1710, Anul V, 06 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
FLUTURI DE TRUP de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381914_a_383243]
-
întrebările puse de dl. Adrian Vladimir Costea, în luna martie a anului 2015. Cu fondul sonor al radioului și cu paginile scrise ale revistei se aduce în prim plan viața de zi cu zi din țara noastră, evenimente care ne macină sufletele, se amintesc, se păstrează și se duc mai departe tradițiile și obiceiurile - tezaurul sufletului românesc. Echipa menționează într-un articol, cuvintele poetului Vasile Alecsandri: „Poți să cutreieri lumea toată și să te minunezi de rezultatele civilizației, dar nimic nu
RADIO PRODIASPORA – ŞAPTE ANI DE EXISTENŢĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381919_a_383248]
-
aceea și toamna până prin noiembrie când Agneta și-a terminat îndeletnicirea ei de slujnică și a revenit în mânăstire. Am văzut-o foarte tăcută, tristă și slăbită, era parcă o epavă din Agneta de odinioară, preocupată de ceva ce o măcina din interior până într-o zi când veni plângând la mine și îmi spuse: “Știi, Mihaly, ce s-a întâmplat cu mine?” “Ce?” -am întrebat-o eu curios. “Am rămas gravidă, asta este!”, zise ea punând capul în jos de
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT- de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381906_a_383235]
-
pune la îndoială cinstea ei!” În săptămânile următoare, pauzele se repetară din ce în ce mai des și din ce în ce mai lungi. Pentru Eugen erau însă perioade de intensă suferință și frământări. Gândul că ar putea-o pierde pe Consuelo, nu îi dădea pace. Practic îi măcina sufletul... îi tulbura liniștea. Devenise un om chinuit. Ĩn casă, mama a fost cea care s-a alertat prima, observând starea lui Eugen. - Ce-i cu tine, băiete? De bolnav nu ești, că așa spune medicul. Dar atunci ce ai
DR. CORNELIA PĂUN HEINZEL: “ÎNDRĂGOSTIT DE-O UCIGAȘĂ-N SERIE DE PE INTERNET” SAU „IUBIRE CRIMINALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381839_a_383168]
-
viețuitoarele oceanului, răscolind nisipurile de pe fundul lui și tulburând într-atât apele, încât nimeni nu mai reușea să se hrănească sau să înoate liniștit. Într-una din zilele cele mai negre ale lui Algus, când curenții puternici de pe fundul oceanului măcinat de furtună îl purtaseră pe Marinică în apropierea unui lanț muntos subacvatic, delfinul descoperi o peșteră subacvatică închisă cu zăbrele împletite din cea mai groasă iarbă de mare. Curiozitatea lui de informator îl împinse să cerceteze împrejurimile acelui loc neobișnuit
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
că te-ai supărat acum câteva săptămâni când am fost nepoliticoasă cu ea... -Mona, îmi ascunzi ceva... -Dimpotrivă, cred că tu îmi ascunzi mie... Voiai să vorbim despre ceva înainte de a pleca la București. Nu-i așa? Vorbește! Ce te macină? E mai rău să cred că..., decât să aflu cel mai cumplit secret. Voiai să vorbim despre Edith? -Da, despre ea. -Te ascult. Spune... -Știu că nu mă vei ierta. -Vlad, e insuportabil! Edith va avea un copil. Am aflat
JOCUL DE-A VIAŢA 1 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381964_a_383293]
-
lăuntric i se deschidea se zărea pe sine la poalele unei stânci ce o chema spre înălțimi. Simțea un impuls de a escalada infinitul acelei granițe, de a trece dincolo de el. Era atrasă de uriașul munte de piatră ce-i măcina ființa ... La început urcușul părea ușor. Se agăța de imperfecțiunile materiei pentru a-i sorbi desăvârșirea. Ca niște noduli muntele stâncos și-a presărat făptura cu pietre. Dariana se ajuta în drumul spre eternitate de acele bucăți ivite din stâncă
VOLUM IN LUCRU, FRAGMENTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381917_a_383246]
-
luptat adesea cu timiditatea. Educația primită în familie o făcea să-și plece capul, chiar dacă uneori nu trebuia să facă acest lucru. Foarte puțini prieteni a avut în copilărie și acest lucru s-a datorat mai multor complexe ce-i măcinau ființa. La început de drum Dariana a încercat să socializeze cu ceilalți copii de vârsta ei, dovedindu-le prietenie adevărată. Era o ființă caldă ce emana energie pozitivă în jur. Era imposibil să nu te simți bine când te aflai
VOLUM IN LUCRU, FRAGMENTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381917_a_383246]
-
comunicativă, nu una lovită de petele competiției! Artiștii arar se vede că ostenesc. Lor li se dedică exegeze fremătânde din fermentul propriilor vieți și epuizări, din fericiri și nefericiri, din plâns și surâs, din tot ce îi întăresc sau îi macină. Cununa împlinirilor, succesele și dezamăgirile, împreună, însoțesc artistul, de la lansare, la consacrarea în muzica ușoară și în continuare! Interpreta Nico e un clasic tânăr, foarte tânăr! Cântă o muzică ce nu se convertește cu niciun preț la cultul celei de
NICO MUZICA, ÎNFLORIND VIAŢA! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382096_a_383425]
-
grup te pot capta, spuse Miranda, în stilul ei haios. Se puseră pe râs. Nu mai râsese de câteva zile și-i făcea foarte bine compania prietenei ei. Întotdeauna îi dădea sfaturi bune și reușea s-o înveselească. - Dacă te macină într-atât problema asta, vorbește cu el. - Acum, de Sărbători? întrebă Carol. Și dacă-mi zice „da, iubito, am întâlnit-o acum câteva luni, e o pițipoancă plină de viață și mi-o suge de minune”? - Știi că Daniel nu
NICIODATA SA NU SPUI NICIODATA DE CARMEN SUISSA de CARMEN SUISSA în ediţia nr. 2311 din 29 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380407_a_381736]
-
Și astfel, “în liniștea serii”, Ovidius, bardul ce spunea că “deseori am vărsat lacrimi când am scris/ Și am udat scrisul cu plânsul meu”, respiră alături de Eminescu, cel ce mai avea “un singur dor”. De altfel, un singur dor îl măcina și pe poetul roman Ovidius. Acesta, „poposit aici pe țărmuri singuratice”, nealinat în urma despărțirii de casă, de prieteni și de iubita sa, și-a scris “Tristele” suspinând după înțelegere și părtășie spirituală. Muzele, către care surghiunitul își înălța cântul, l-
SUB CERUL MĂRII, LA PONTUL EUXIN de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380424_a_381753]
-
18 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Gustul pâinii de la țară Autor Urfet Șachir Gustul pâinii de la țară, Din făină de pelin, Ne-a gonit pe toți afară, Ne-a lovit amaru-n plin. Din sătucul de-odinioară, Plin cu oameni gospodari, Măcinând grâu alb la moară, În suman și în ițari, Mai rămaseră doar bunii, Ce-și târăsc reumatismul Peste câmpuri și doar unii Mai sădesc cu drag pământul. Și, ah, ce gust avea pâinea Cu miros de mâini muncite! De pe-afar
GUSTUL PÂINII DE LA ŢARĂ de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380410_a_381739]
-
libertatea VISULUI, fenomen compensatoriu, dar nu realizabil pe deplin. Iată câteva exemple semnificative: „visul meu, mai ascuțit decât tăișul lamei,/modeleză împreunările noastre matinale, / minunea vibrațiilor trupurilor de carne, „... sau: “tu - înlănțuită de vise,/eu - înlănțuit de vise,/dorințele ne macină/ sfâșiate de șoaptele sângelui din noi...” (lăcrimând fulgere de gheață...) cel mai frumos vis /mi-a devenit cel mai groaznic coșmar,/ îngenunchindu-mă într-o stare de agitație, /spulberându-mi bucuriile/ Vieții, /întristările,/ înălțându-mă,/ coborându-mă instantaneu/ în trupul
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
mucenice: "Pe tine, Mirele meu, te iubesc și pe Tine, căutând să mă chinuiesc, ca să împărățesc întru Tine". Singurul care-i poate potoli setea este Iubitul veșnic. "Eu sunt grâul lui Dumnezeu, zicea Sfântul Ignatie Teoforul, și doresc să fiu măcinat de din¬ții fiarelor ca să fiu găsit pâine curată a lui Iisus Hristos." Numai pronunțând numele Mântuitorului, ca într-un ritual liturgic, mucenicul se umple de dragostea divină, implantând numele Lui ca o săgeată în inimile celor care încă n-
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379228_a_380557]
-
răstignit pentru ei". La rândul său, Sfântul Ignatie Teoforul trăiește starea mistică de unire cu Dumnezeu ca trăire maximală a hristificării sale: "Lăsați-mă să fiu, prin ceea ce pot ca să dobândesc pe Dumnezeu. Sunt grâul Lui și doresc să fiu măcinat de dinții fiarelor, ca să fiu găsit pâine curata a lui Iisus Hristos". Aspirația mar¬tirică a Sfântului se suprapune astfel peste concepția sa euharistică. De fapt Sfântul introduce în discursul său o confuzie voită, în ceea ce pri¬vește gândirea sa
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379228_a_380557]
-
-i văd umani pe fiecare. Nu știu să fi cerut ceva, cuiva, în schimbul prieteniei, Dar am plătit cu răni și-ocară mâna întins-a omeniei. Azi nu mă miră mai nimic, nici necredința, nici trădarea, Te-obișnuiești cu-amărăciunea. Mă macină doar nepăsarea, Indiferență la iubire și sufletele-ngenuncheate, Disprețul ieftinilor măști, mizera lor dualitate. Curând vom ridica-ntre noi adevărate cazemate, Să ne-apărăm de tot ce doare și de imensă falsitate. Să fie-aceasta rezolvarea, că nimeni să nu-ți
PRIVESC SPRE CER de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379398_a_380727]
-
o face, el nu își neagă umbră, nu se ascunde de sine însuși și nici de Enigel. Poate doar de ghioceii și toporașii din regatul sau, se ascunde, servitori mărunți ce nu merită să-i cunoască adevărată personalitate și rămân măcinați de îndoială și neîncredere, de invidie și sentimentul umilinței, încercând într-un mod primitiv și vulgar să se răzbune: ei clevetesc. Clevetirea e o armă inocentă, se afirma din politețe, o praștie de a cărei putere nu te temi dar
PREMIUL II LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR , EDITIA A II-A, 2016 [Corola-blog/BlogPost/379394_a_380723]
-
veci d eveci în tine mă găsesc,/ Tot năzuind eu îți cunosc menirea/ Să apăr graiul meu cel strămoșesc.” (Imn) Între valorile importante ale poetei, de factură tradiționalistă, se numără credința: „Dă-mi doamne puterea să-ndur/ Piatra ce mă macină în fiecare zi:/ Uitarea și tăcerea celor din jur.” (Litanie de dimineață); „În cer există Dumnezeu./ Și nici nu-i cum e pe Pământ/ Să te tot bați cu mori de vânt.” (Dinco de viață) Elisabeta Preda știe că vremurile
EDITURA ANAMAROL de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379527_a_380856]
-
-i vad umani pe fiecare. Nu știu să fi cerut ceva, cuiva, în schimbul prieteniei, Dar am plătit cu răni și-ocară mâna întins-a omeniei. Azi nu mă miră mai nimic, nici necredința, nici trădarea, Te-obișnuiești cu-amărăciunea. Mă macină doar nepăsarea, ... Citește mai mult Mă simt de parc-aș fi în aula unui teatru de revistă,În care se prezintă gala minciunii-n rochie de artistă.Mercantilismul e-o corvoadă pentru acel ce nu-i făcutSă poarte măști pentru
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
-i vad umani pe fiecare.Nu știu să fi cerut ceva, cuiva, în schimbul prieteniei,Dar am plătit cu răni și-ocară mâna întins-a omeniei.Azi nu mă miră mai nimic, nici necredința, nici trădarea,Te-obișnuiești cu-amărăciunea. Mă macină doar nepăsarea,... XVII. MACI ALBI, de Ines Vanda Popa , publicat în Ediția nr. 1572 din 21 aprilie 2015. Ca fluturele orb, ce-orbecăie in zare, Vei plânge vinovat că n-ai crezut în vis Și nici în curcubeul, ce ți-
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
clopote bătrâne mai tulbură tăceri Și lacrima de dor, a celor triști, cărunți, Ce-și duc amarul zilei sub crucea de poveri. Zăvorul de la poartă l-a-nțepenit rugina, Poștașul trece rar, scrisorile-s puține, O zi e cât un veac, îi macină rutina, Prezentul se deșiră-n risipă de suspine. În duh de rugăciune, privire-ncețoșată, Invinși de ani si boli, așteaptă, poate mâine, Feciorul dus departe, va fi să bată-n poartă. Adună-n barbă lacrimi mâncând un colț de pâine. E
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
munțiDoar clopote bătrâne mai tulbură tăceriși lacrima de dor, a celor triști, cărunți,Ce-și duc amarul zilei sub crucea de poveri.Zăvorul de la poartă l-a-nțepenit rugina,Poștașul trece rar, scrisorile-s puține,O zi e cât un veac, îi macină rutina,Prezentul se deșiră-n risipă de suspine. În duh de rugăciune, privire-ncețoșată,Invinși de ani si boli, așteaptă, poate mâine, Feciorul dus departe, va fi să bată-n poartă.Adună-n barbă lacrimi mâncând un colț de pâine.E
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]