1,512 matches
-
fost mai tare în Muntenia, o mărturisesc și contemporanii. Așa, M. Kogălniceanu, în al său Cuvânt introductiv la cursul de istorie națională, 1843, zice: " În mine veți găsi un român, însă niciodată până acolo ca să contribuiez la sporirea romanomaniei, adecă mania de a ne numi romani, o patimă care domnește astăzi mai ales în Transilvania și la unii din scriitorii din Valahia." 2 Și continuă stăruind asupra acestei manii sau patimi, pe care o ridiculizează. De asemenea și A. Russo 3
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
un român, însă niciodată până acolo ca să contribuiez la sporirea romanomaniei, adecă mania de a ne numi romani, o patimă care domnește astăzi mai ales în Transilvania și la unii din scriitorii din Valahia." 2 Și continuă stăruind asupra acestei manii sau patimi, pe care o ridiculizează. De asemenea și A. Russo 3: "Reacția în contra apucăturii literaturii de astăzi trebuie să vie, de acum încă, lauda Moldovei e de a nu prea fi dat în asemenea rătăciri", lucruri scrise cel puțin
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
zice că înainte de zece ani, când era rușine de a lua condeiul în mână spre a compune ceva românește, critica ar fi fost cu totul de prisos și nepriincioasă literaturii născînde 4. Astăzi s-au schimbat lucrurile; care n-are mania de a fi autor? Însuși țâncii de pe lavițele școalelor au pretenții a publica scrierile lor, pîn' și tractaturi de filozofie. Ei bine, într-o asemine epohă, când se publică atâtea cărți, afară de bune, nu este de neapărată nevoie ca o
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
apoi de aiurea se poate vedea că el, și în această privință, are timidități, care nu prea rimează cu cele ce și-a impus în programul activității sale culturale: "Cultura și fericirea unui popor nu stă în schimbarea portului, în mania de a se lepăda de învechime și de a lua orice lucru străin și nou, ci în respectul aducerii-aminte a strămoșilor"1 . Acestea le spune cu ocazia constatării faptului că unii își schimbau numele, adăugând la sfârșit un escu, iu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
nici a cărților bisericești; era un gerg hibrid, amestecat cu ziceri turco-grece etc."...2 Dar, zice el mai departe, după ce "lipsiră zicerile tur-co-greco-slave, se introduseră cele latino-franco-italiene". Iar în Scrisoarea a XXV-a își bate joc cu mult spirit de mania latinistă și franțuzistă, când pune în gura unui țăran, care voia să-și dea copilul la școală, următoarele vorbe pline de înțeles: "...Pre unul am să-l dau în școală la Iași, ca să învețe nemțește, franțuzește și latinește. - Dar românește
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Iorgu Damian la universitatea din... Sadagura, poetul va purta numele de Acrostichescu, escrocul pe acela de Pungescu etc. Dar, cu toată lipsa de valoare estetică, literatura aceasta are pentru noi o mare însemnătate. Muza de la Burdujăni conține nu numai ridiculizarea maniei lingvistice, ci și satirizarea ridicolului izvorât din amestecul fanariotismului pământean cu civilizația apuseană neasimilată. Caliopi Busuioc, ca și cucoana Chirița ori Gahița Rosmarinovici ale lui Alecsandri, sunt "Zițele" epocii de la 1848. Atunci civilizația apuseană străbătuse numai în clasele de sus
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
naștere unui ridicol, care-și va găsi și el zugravul, pe Caragiale al său. Acțiunea se va petrece poate la Humuleștii lui Creangă. Dar pentru ce scriitorii vechi au zugrăvit cu atâta predilecție pe femei, când au voit să ridiculizeze mania civilizației ? C. Negruzzi, cum spune singur, a voit să ridiculizeze pe "croitorii" limbii: a ales pe o femeie. Alecsandri, pe Gahița Rosmarinovici, cucoana Chirița etc. O fi și frivolitatea feminină, dar cauza principală ni se pare alta. Ion Ghica, în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Răzvrătescu că e "perturbator" și "anarhist"... ori nu-i sincer Galuscus. Alecsandri se contrazice și, fără să-și dea seamă, e realist în dauna concepției piesei sale, căci ardeleanul latinist trebuia să fie și democrat, "ultra-demagog". Dar Alecsandri combate și mania latinistă, nu numai în vorbire, ci și în concepție. Iată ce zice Toader, vornicul satului, despre Galuscus (și Alecsandri face mare haz): " De când ă Galuscus î le vorbește sătenilor tot din carte și le spune că-s strănepoți de împărați
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
se da, deocamdată, un contur mai românesc. Se știe cu câtă greutate cuvintele franțuzești au fost puse pe calupul limbii românești; așa, pentru verbul publier a fost ezitare între publicarisesc, publicuiesc, publicăluiesc, publiez, publicez, public...1 Și desigur că, pe lângă mania de a între-buința cuvinte franțuzești a celor care voiau să se arate 1 L. Șăineanu, Ioan Eliade Rădulescu ca gramatic și filolog ă Buc., 1892î. învățați, mai era și o întrebuințare exagerată, nevinovată: invadarea cuvintelor netrebuitoare pe lângă cele trebuitoare, intrarea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
c�? tiga? i prin munc?; altfel nu s�nt dec�ț metal murdar cu un chip ? ters pe ei�101. Nu mul? i oameni puteau s?? l accepte pe Iorga că pe cineva mai important ca via? a �ns?? i. Du? manii ? i detractorii �l invidiau; temperamentul ? i stilul s? u caustic induceau doar complexe de inferioritate. Mai mult, spunea (poate f? r? s? se refere neap? raț la el �nsu? i): �Un uria? �n ? ara Piticilor este considerat drept un inamic public�102
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
permite s? fie b? țuț? ? i s? r? m�n? totu? i o for?? de temut; exist? antecedente �n sprijinul acestei afirmă? îi, de exemplu, Republica de la Weimar. Dar o armat? care se retrage f? r? s? trag? un foc de arm? �n du? manii de moarte ai ?? rîi nu poate avea preten? îi realiste la putere. Astfel �nc�ț Legiunea (sau ce mai r? m?șese din ea) constituia unică solu? ie. Legiunea era declarat? pronazist? , iar ideile ei mistice cre? țin? socialiste �nt? rîțe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
boal] și nefericire (Mead, 1963). Pentru multe populații vorbitoare de Bantu din sudul Africii, spiritele semidivine ale str]moșilor îi pedepsesc pe r]uf]c]tori și recompenseaz] bună purtare. Cei din tribul G/wi evit] l]comia de frica maniei lui N!adima, disprețuind-o în același timp pentru efectele negative pe plan social. Totuși, teologia lor susține c] orice acțiune ce ar putea deranja ordinea lumii îl va înfuria pe N!adima pentru c] aceast] ordine este o parte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
conduit], cum ar fi respectarea promisiunilor (în condiții rezonabile). Adev]rurile morale contingențe sunt cele care sunt adev]rate în împrejur]ri reale deosebite. De exemplu, dac] i-am promis vecinului meu s] nu fac zgomot la sfarsitul s]pt]manii și dac], folosind anumite scule electrice, fac mult zgomot în acele zile, atunci, în aceste împrejur]ri, ar fi un adev]r moral contingent faptul c] nu ar trebui s] folosesc acele instrumente în weekenduri. Deși acest adev]r moral
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
însușindu-și forma de dandysm care-i convenea cel mai mult, nu o frondă plebee și păguboasă, ci un aristocratism pe care oricum îl purta în sînge și-l determina să fie și extrem de productiv. Urmărindu-și, cu oarecare jucată manie, propria efigie de dandy, pictorul, avizat colecționar de lavaliere, bastoane și umbrele cu motive sculptate, își poartă, în protipendada pariziană, în cea bucureșteană, dar și în cafenele de mîna a doua, risctusul de aristocrat sastisit, gata oricînd să vitupereze și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
părinți, în orașele vecine, cu dinamică modernă. Stau de două săptămîni aici și n-am văzut deschizîndu-se o fereastră, n-am văzut un cap în pervazul în care, încîntător, palpită în culori fragile mai ales rozul glastra. Întreținută, aceasta, cu mania celui ce nu poate călca o palmă de pămînt, un răzor, o peluză. Cum să deschid fereastra reproduc eventuala replică a venețianului dacă, peste drum, la trei metri, și-o deschide, pe-a lui, celălalt? Cum să-mi apăr clipa
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dată la ora 19 fix, eschimosul ei, și-i strînge cortul. Există o babă. Baba Ciricului. Știți ce spune? Mînca-o-ar baba cu eschimosul ei cu tot, că tare-i scumpă! 17 august Doi japonezi, fată și băiat, cu proverbiala lor manie fotografică, prind tot ce se poate, ce pot ei prinde, în zona Palatului Culturii. Japonezul are un moment de maximă inspirație și, văzînd lîngă Lapidarium un grup de țigani curați și foarte decorativi, îi abordează, rugîndu-i prin mimică să-i
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
reușise deplin pînă atunci, îi cerea, în sfîrșit, să... trateze și artele frumoase. Așa s-au născut părerile lui Alain despre arte. Cînd veni rîndul picturii, Alain povesti cum el însuși exersase. Era în vremea cruntă a tranșeelor. "Îmi exersam mania desenînd pe o cutie de orologiu pe jumătate lăcuită; am "atacat-o" cu creioane colorate, și ele foarte proaste. Pe suprafața rebelă creionul nu mușca o dată din cinci; dar ostașul e răbdător. Desenam pe Adam și Eva de fiecare parte
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
identică cu sufletul: inimă rea, sau chiar astfel ca o licență literară "Ștefan Vodă, lăsând inima cea neprietenească, s-au împăcat cu craiul leșesc" și "cu ce inimă și sfat au făcut acea casă"46. Cealaltă ipostază a psihozei maniaco-depresive, mania, era, se pare, mai puțin cunoscută, în orice caz mai puțin diferențiată. Probabil că descrierea stării de excitație a ambasadorului Feriol (reprodusă mai sus) era o excitație maniacală: "frecvența mișcării ochilor săi, din agitația corpului său, din ușurința gesticulațiunilor sale
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
stării de excitație a ambasadorului Feriol (reprodusă mai sus) era o excitație maniacală: "frecvența mișcării ochilor săi, din agitația corpului său, din ușurința gesticulațiunilor sale" etc., etc. Criza, cum am spus, s-a terminat printr-o stare de furie asemănătoare maniei coleroase, căci, spune Cantemir, "ambasadorul a devenit așa de furios, încât a trebuit să-l țină legat în lanțuri". Desigur că stările maniacale, relativ frecvente, nu puteau scăpa neobservate. Nu există însă vreo diferențiere terminologică, după cum știm, în literatura veche
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
care internările în ospicii erau încă infamante și susceptibile la abuzuri de rea intenție. O suprastructură absolut inutilă și pur birocratică, de care era vinovată în special conducerea Epitropiei, complica inutil internările. Au fost cazuri când, pentru internări de urgență (manie coleroasă furibundă) sau epilepsii cu crize frecvente, bolnavii așteptau îndeplinirea formalităților de rigoare timp de mai multe săptămâni. Ni se pare însă că, și sub acest punct de vedere, Ospiciul Neamț se distingea printr-o gospodărire mai bună, în cursul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
situația acestor bolnavi, semnată pentru conformitate cu doctorii Thiron și Caragiani, ne permite unele investigații retrospective semnificative. Ne oprim ceva mai atent asupra acestui capitol. Din totalul de bolnavi (58), toți bărbați, un număr de 21 figurau cu diagnoza de "manie furibundă"*. Se făcea, fără îndoială, abuz de acest diagnostic. În realitate, mania se cronicizează mai rar. În acest grup se includea, probabil, un număr de alte afecțiuni greu de diferențiat atunci, caracterizate, toate, prin stări de agitație. Că se abuza
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
permite unele investigații retrospective semnificative. Ne oprim ceva mai atent asupra acestui capitol. Din totalul de bolnavi (58), toți bărbați, un număr de 21 figurau cu diagnoza de "manie furibundă"*. Se făcea, fără îndoială, abuz de acest diagnostic. În realitate, mania se cronicizează mai rar. În acest grup se includea, probabil, un număr de alte afecțiuni greu de diferențiat atunci, caracterizate, toate, prin stări de agitație. Că se abuza de diagnosticul de manie, în general, rezultă, iarăși, din faptul că pe lângă
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
fără îndoială, abuz de acest diagnostic. În realitate, mania se cronicizează mai rar. În acest grup se includea, probabil, un număr de alte afecțiuni greu de diferențiat atunci, caracterizate, toate, prin stări de agitație. Că se abuza de diagnosticul de manie, în general, rezultă, iarăși, din faptul că pe lângă acești 21 de bolnavi cu manii furibunde, mai existau cinci manii delirante, una manie acută, una manie simplex, una monomanie, trei manii pelagroase; 35 bolnavi din 59 au figurat cu "manie". În
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
acest grup se includea, probabil, un număr de alte afecțiuni greu de diferențiat atunci, caracterizate, toate, prin stări de agitație. Că se abuza de diagnosticul de manie, în general, rezultă, iarăși, din faptul că pe lângă acești 21 de bolnavi cu manii furibunde, mai existau cinci manii delirante, una manie acută, una manie simplex, una monomanie, trei manii pelagroase; 35 bolnavi din 59 au figurat cu "manie". În continuare, repartiția pe dignostice conține: Demenția 6 bolnavi; Melancolia 2 bolnavi; Paralizia 1 bolnav
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
un număr de alte afecțiuni greu de diferențiat atunci, caracterizate, toate, prin stări de agitație. Că se abuza de diagnosticul de manie, în general, rezultă, iarăși, din faptul că pe lângă acești 21 de bolnavi cu manii furibunde, mai existau cinci manii delirante, una manie acută, una manie simplex, una monomanie, trei manii pelagroase; 35 bolnavi din 59 au figurat cu "manie". În continuare, repartiția pe dignostice conține: Demenția 6 bolnavi; Melancolia 2 bolnavi; Paralizia 1 bolnav; Hypochondria 1 bolnav; Halucinațiuni 3
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]