16,589 matches
-
din muzica filmului Paradisul pescarilor, vezi nr. 8 din Catalogul muzicii de film. 54. TITLUL LUCRĂRII: La țintă (Mireasa) pe un libret de I.V. Anestin și Oleg Danovski ANUL TERMINĂRII: stagiunea 1943-44 UNDE SE GĂSEȘTE MANUSCRISUL: UCMR COTA: 2673 DESCRIERE: manuscris de 7 pagini neglijent scris, în creion. Este schița muzicii scrisă pentru pian, dar pe pagina de gardă Paul Constantinescu a notat formația. Pagina de gardă: La țintă. Pretext de Ion Anestin. Vl., Br., Cello., Cl., trp., Bat., Pian. Pe
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
pagini neglijent scris, în creion. Este schița muzicii scrisă pentru pian, dar pe pagina de gardă Paul Constantinescu a notat formația. Pagina de gardă: La țintă. Pretext de Ion Anestin. Vl., Br., Cello., Cl., trp., Bat., Pian. Pe pagina 7, manuscrisul este semnat și datat: Paul Constantinescu, 1943. Alături de manuscrisul lui Paul Constantinescu există o anexă de o pagină scrisă cu altă grafie, probabil a lui Ion Anestin: Pretext de Ion Anestin pentru o muzică de Paul C-tinescu dansată de Oleg
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
pentru pian, dar pe pagina de gardă Paul Constantinescu a notat formația. Pagina de gardă: La țintă. Pretext de Ion Anestin. Vl., Br., Cello., Cl., trp., Bat., Pian. Pe pagina 7, manuscrisul este semnat și datat: Paul Constantinescu, 1943. Alături de manuscrisul lui Paul Constantinescu există o anexă de o pagină scrisă cu altă grafie, probabil a lui Ion Anestin: Pretext de Ion Anestin pentru o muzică de Paul C-tinescu dansată de Oleg. Țiganul este amorezat și gelos pe sergentul din post
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
iată - 2008 sunt absolut identice: "pentru că, în structura sa, în tezele susținute și în cea mai substanțială parte a cărții, cea care abordează nașterea culturii moderne, încercările de reformă în spirit european, primele manifestări literare (traduceri, scrieri originale, publicații și manuscrise), ecloziunea ideii naționale, definiția mișcării romantice - nu am nimic esențial de schimbat. Consider, azi ca și ieri, că romantismul românesc, în accepția lui de curent care tinde să-și impună preponderența spre sfârșitul primei jumătăți a secolului al XIX-lea
Anxietatea diferenței by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8395_a_9720]
-
fără rimă și ritm, cap și coadă, reguli gramaticale și coerență simbolică. O excepție este, pe lângă cea reprezentată de Gabi Eftimie, foarte tânărul Andrei Doboș, câștigătorul concursului organizat de editura Vinea (ediția a XVI-a) și răsplătit prin însăși publicarea manuscrisului. Mănăștur Story nu este un volum capabil să-ți provoace insomnii; dar apar în el câteva poeme care îl scot din anonimat pe autor și care, înmulțite cumva în viitor, vor face să se vorbească mai mult despre el. Andrei
Căminul liric by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8399_a_9724]
-
companionii lui Proust în elaborarea producțiilor sale literare, fiind, după cum recunoaște el însuși "cei dintîi îndrăgostiți de Swan și înseamnă să travestești totul numind mondene relațiile ultraintelectuale pe care le am cu Bibescu". Săritori, ei sunt cei dintîi care duc manuscrisul în cauză la Editura N.R.F., unde, după cum bine se știe, s-a izbit de un refuz, deoarece referentul principal, André Gide, nici n-a deschis coletul ce-l conținea, care s-a înapoiat la destinatar. În special legătura afectivă a
O carte somptuoasă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8400_a_9725]
-
ne ții!/ Să-ți spun adio ție? Niciodată!/ Chiar de-o fi scris să nu mai fim noi vii, / De dincolo de moarte scăpărată,/ Tunând peste tirani, tot ai să vii!" Fără încrederea în liberate viața însăși își pierde rațiunea. Între manuscrisele confiscate de către Securitate la arestarea lui V. Voiculescu trebuie să se fi găsit o versiune a acestui poem, așa încât el a putut constitui un cap de acuzare alături de poemele religioase citite de scriitor la reuniunea grupării "Rugul aprins". Ancheta formula
A existat disidență înainte de Paul Goma? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8401_a_9726]
-
epigrame politice usturătoare, ce circulau clandestin, a căror vehemență autorul a plătit-o cu închisoarea. Ele nu figurează în ediția Rodicăi Pandele din epigramele lui Păstorel, apărută în 1997 la Editura Humanitas, pentru că le consideră apocrife, neputând fi dovedite cu manuscrise. Sunt însă adunate și creditate ca aparținând lui Păstorel în volumul Politice și apolitice, antologie de George Zarafu, Editura Victor Frunză, 1996. Amintesc câteva, unele poate cunoscute. De pildă, apropo de convertirea unor legionari la comunism: "Căpitane,/ Nu fi trist
A existat disidență înainte de Paul Goma? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8401_a_9726]
-
pe cei mai sceptici sau defetiști, dispuși să împingă verificările până la ultima lor consecință". Studiile lui I. Funeriu seamănă cu niste investigații ale unui detectiv al textului. Că un alt Sherlock Holmes, mereu cu o lupă în mână, cercetătorul studiază manuscrise și ediții succesive, dezvăluind de fiecare dată greșeală fatală incompetență, superficialitatea, sau chiar ticăloșia unor editori. Unul dintre atacurile sale devastatoare la adresa imposturii s-a produs chiar în paginile României literare. Articolul Unde ni sunt (cr)editorii? este o deconspirare
Cu tunul după muște? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8402_a_9727]
-
lume pe care ar vrea s-o critice dar nu se-ncumetă ori nu se-ndură. Și, bineînțeles, deși n-ar vrea să se plângă, face de multe ori parte dintre victime ori dintre urmașii lor. Securitatea i-a săltat manuscrisul, el era jenat de părinții săi comuniști, toată băbimea actuală e vinovată pentru ratarea plenară a tribului său etc. Direct sau nu, actualul narator al comunismului duce mai departe melodrama vieții comune, respectând din impuls colectiv și globalizator moda literară
Tema comunismului by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/8413_a_9738]
-
în această atmosferă sensibilitatea și stilizările domină la orice nivel. Vecernie - lucrare pentru kantele solo, scrisă în 2008 și interpretată în mai multe rânduri în Finlanda, Japonia sau aiurea -, are la bază trei fragmente melodice, mai exact imnice, preluate din manuscrisul Anastasimatarulului de la Cluj-Napoca. Practic, avem de a face cu patru piese, fiecare având formă de variațiuni. Citatul preluat exact din transcrierea imnelor bizantin-românești este expus de așa o manieră încât caracterul său monodic și liric să răzbată cu claritate peste
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
o manieră încât caracterul său monodic și liric să răzbată cu claritate peste prezentarea sa omofonă, urmând apoi să fie variaționalizat treptat, tot mai puternic, prin descompuneri sau texturări polifonice, cu virtuozitate dramatică. După cele trei tratări ale temelor din manuscrisul medieval, compozitorul prezintă și variaționalizează un bocet ingrian (monodie tragică, aparținând unei vechi etnii autohtone, din Finlanda începutului de secol 20). Așadar, cele patru secțiuni- episoade ale lucrării parafrazează fragmente vechi, de tradiții imemoriale, toate având însă în comun modul
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
Cuclin <footnote Vasile Tomescu, Drumul creator al lui Dimitrie Cuclin, (București: Editura muzicală, 1956), 170-182 footnote>. Este un concert pentru vioară și pian, orchestrația fiindu-i încă necunoscută. În colecțiile Cabinetului de muzică al Bibliotecii Academiei Române se află un manuscris în cerneală rădăcinie, nedatat, (care conține partitura pentru vioară și pian și știma), al cărui titlu apare doar pe prima pagină a știmei pentru vioară: Concerto I. Este concertul pentru vioară și pian în Re major menționat în indexul amintit
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
la indicația lui Dimitrie Cuclin, „cu acompaniamente [s.n.] de pian și orchestră, realizate mai târziu”. Pluralul folosit, „acompaniamente”, sugerează ideea că, inițial a fost concepută numai partitura viorii. În colecțiile cabinetului de muzică al Bibliotecii Academiei Române se află, însă, manuscrisul nedatat al unui concert în mi ème minor, intitulat „2eme Concerto pour Violon et Orchestre”, ce conține doar monodia cu indicații de tutti sau solo. Concertul nu este terminat, cuprinzând partea I (Allegro) și șapte măsuri din partea a II-a
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
firesc, din nuclee tematice înrudite, ceea ce creează o coeziune a discursului sonor. Fluxul melodic ce pare să „țâșnească” din inspirație, oarecum rapsodic, este, insă, riguros controlat în plan logic. Concertul pentru vioară și orchestră în la minor nu are număr. Manuscrisul original al partiturii generale, aflat în colecțiile aceluiași cabinet, M.R.9062, este datat 1 ianuarie 1929, cu mențiunea „Ended 1st of January 1929 As a New Year’s Gift to my Wife.” În colecțiile cabinetului de muzică al BAR, la
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
alintau prietenii familiei - îl iubea și prețuia pe Topârceanu pentru inteligența, talentul și distincția lui care vădea o mare delicatețe sufletească. Și i-a păstrat mereu aceste sentimente, cum ne putem convinge din misivele aflate acum în păstrarea Cabinetului de manuscrise al Bibliotecii Academiei Române. Aflat, de pildă, la Paris, Conu Mihai n-a întârziat să-i scrie, pe o carte poștală ilustrată: Paris Luni, 4 iulie '924 Te salut cu prietenie și dragoste, dintr-un oraș în care m-am simțit
Sadoveanu și Topârceanu by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/7763_a_9088]
-
tranșee între ele. În prăvălia unui anticar - ca pretutindeni, de altfel, de la Praga la București - recunoști imediat acele obiecte care constituiau cultura cotidiană a Europei. Și cum ai putea rămâne insensibil aflând, bunăoară, că Verdi și-a trimis la Tbilisi manuscrisul Traviatei printr-una dintre amantele lui, cântăreață de operă? Premiera georgiană a avut loc exact la aceeași dată ca și premiera italiană, iar georgienii păstrează și astăzi manuscrisul celebrului compozitor ca pe o neprețuită comoară. Cât de aproape eram, de
Georgia și "sala himerelor" by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/7767_a_9092]
-
putea rămâne insensibil aflând, bunăoară, că Verdi și-a trimis la Tbilisi manuscrisul Traviatei printr-una dintre amantele lui, cântăreață de operă? Premiera georgiană a avut loc exact la aceeași dată ca și premiera italiană, iar georgienii păstrează și astăzi manuscrisul celebrului compozitor ca pe o neprețuită comoară. Cât de aproape eram, de fapt, cu toții... Europa unită se făurea din mers! Particip la aniversarea celor 70 de ani de viață ai lui Robert Sturua, regizorul fetiș al teatrului georgian. Cu multă
Georgia și "sala himerelor" by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/7767_a_9092]
-
mici oftaturi și icnete de spaimă. Destul că le-am trăit, pe toate", spune Apolodor, întorsul din Lună. După o aventură completă, pe coasta golfului Terror, într-un sfîrșit, refrenul se schimbă din nou: "Aș vrea să plec la București?". Manuscrisul întoarcerii se pierde, și încercatul pinguin își reia, cine știe cum, locul în stal. Poftiți la circ! A doua carte e, de-adevărat, o carte cu prieteni. Mult mai aproape de Madagascarul zilelor noastre, ori de Ice Age, decît de prima carte cu
E corul de Crăciun by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7776_a_9101]
-
1938, prin care se angaja că "se va abține de la orice activitate politică, oricare ar fi ea și de a nu întreprinde nici o acțiune de agitație interzisă de lege." Studiind originalul șcu încuviințarea D-nei Dora Mezdreaț, m-am convins că manuscrisul îi aparține indubitabil lui Eliade. Caracteristicile grafiei scriitorului sunt ușor de identificat. Deși unii autori de monografii au cercetat - după cum mărturisesc - arhivele Siguranței și Securității - acest text e tipărit pentru prima oară abia acum. Alte documente se referă la "stricta
Mircea Eliade în arhiva Securității - Noi date, certitudini și inexactități by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/7790_a_9115]
-
eruptiv cred că nu vă așteptați deloc, mai ales că m-ați judecat totdeauna oarecum altfel, în coordonatele unei anumite tradiții familiale, decât poate că sunt de fapt." Probabil, spre deziluzia autorului, ecoul nu va fi cel așteptat. Din păcate, manuscrisul romanului nu se păstrează, fiind confiscat de Securitate în momentul arestării lui Dinu Pillat în 1959, și nu avem despre el decât știri indirecte. Monica Pillat ne încredințează că în așteptarea ceasului de apoi "era conceput ca o punte între
Un roman sentimental și un jurnal de creație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7998_a_9323]
-
vreo 400 de pagini, avea ca model Posedații lui Dostoievski. Tinerii care eșuează în terorism, o spunea Cornelia (Nelli) Pillat, erau legionari. în excelenta ei monografie Dinu Pillat, un destin împlinit, Ed. Du Style, 2000, - Carmen Brăgaru ne informează că manuscrisul a fost citit de prietenii apropiați ai autorului, unii foști legionari, ca și mai ales, de scriitori: G. Călinescu, Tudor Vianu, Vladimir Streinu, Ion Caraion, V. Voiculescu. G. Călinescu l-a parcurs numai pe jumătate, comunicându-i lui Dinu Pillat
Un roman sentimental și un jurnal de creație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7998_a_9323]
-
de a intra în categoria temelor mari și chiar în aceea a temelor captivante, forma aceasta de zăbavă stilistică e - cu rare excepții - onestă valoric. Finalul - în care Foarță însuși apare printre personajele puse pe taclale, așteptând, înfrigurat, lectura unui manuscris care coincide cu acela al Roșului ușor... - mi se pare, din partea autorului, o concesie nefastă. Care-mi amintește nu atât de trama, cât de versurile sus-amintitului Levant: "În Geneză lumea crapă/ Cu troznit de-apocalips/ Lumi zidite-n lumi se-
"Din iluzie, eclips" by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8005_a_9330]
-
totul." Și vreo 700 de pagini - atunci cînd nu înregistrează, firește, aproape o zi din viața lui Leopold Bloom - te conving că autorul lor își amintește mai totul. Ajutat de o colecție de nimicuri, bucăți de corespondență, foi de ziar, manuscrise date la editură, reviste scăpate din lăzile anticarilor, mărturii ale timpului mic, fragil și trecător. Singurul care păstrează, într-o reașezare a vieții destul de la rece, în bună parte fără martori, căldura nechibzuită a impresiei. Mama care citea și plîngea
Ab ovo by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8021_a_9346]
-
un singur răspuns posibil și logic, pentru că printre altele mai era zabaione și ciocolată", s-a apărat rectorul universității, Luigi Fratti, citat de La Repubblica. Cotidianul a găsit mai multe întrebări derutante, inclusiv una privind "a patra parte a Codex Calixtinus", manuscris în onoarea lui Saint Jacques, și o alta la care candidații trebuiau să completeze o propoziție scrisă pe Facebook de cântărețul italian Vasco Rossi. Sindicatul universitar a anunțat că va depune o plângere colectivă.
O probă la o universitate din Roma a creat controverse şi furie în Italia. Sindicatul universitar vrea să depună o plângere colectivă () [Corola-journal/Journalistic/68997_a_70322]