8,401 matches
-
sovietic”. Geo Șerban. - Petru Vintilă: Oamenii și faptele lor. În: Flacăra, nr. l8 (70), 7 mai 1949. Geo Șerban. - Nicolae Tăutu: Și s-au Întors pădurile-napoi. Ibidem, nr. 21 (73), 28 mai În: Contemporanul nr. 125, 25 febr., rubrica „Marginalii” Nicolae Mărgeanu. - Un laborator de literatură. În: Flacăra, nr. 22 (74), 4 iun. Petre Dragoș. - Pe marginea unor „Marginalii” mărginite. În: Scânteia, nr. 1513, 26 aug. Mihail Petroveanu. - Dan Deșliu: Goarnele inimii. În: Flacăra, II, nr. 19 (71), 14mai Dan
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Nicolae Tăutu: Și s-au Întors pădurile-napoi. Ibidem, nr. 21 (73), 28 mai În: Contemporanul nr. 125, 25 febr., rubrica „Marginalii” Nicolae Mărgeanu. - Un laborator de literatură. În: Flacăra, nr. 22 (74), 4 iun. Petre Dragoș. - Pe marginea unor „Marginalii” mărginite. În: Scânteia, nr. 1513, 26 aug. Mihail Petroveanu. - Dan Deșliu: Goarnele inimii. În: Flacăra, II, nr. 19 (71), 14mai Dan Deșliu. - Lazăr de la Rusca. În: Scânteia, nr. 1497, 6 aug. Petru Dumitriu. - Lazăr Cemescu, țăran săracă Ibidem, nr. 1461
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sept. 1949 75. N. Tertulian. - O nouă nuvelistică. În: Contemporanul, nr. 134, 29 apr. 76. Mihail Petroveanu. - Pe marginea nuvelei „Vânătoare de lupi” de Petru Dumitriu. În: Flacăra, nr. 36 (88), 10 sept. 77. xxx Viața Românească. (Notă În rubrica Marginalii). În: Contemporanul, nr. 136, 13 mai: „deosebit de interesant ne apare materialul În proză al ultimului număr din „Viața Românească” (nr. 3-4, n.n.), revista Uniunii Scriitorilor din RPR. Narațiunea lui Petru Dumitriu «Bijuterii de familie» Își fixează ca obiectiv evocarea răscoalelor
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
criticii literare În percepția poeziei: „O lipsă de vigilență a constituit-o faptul că manifestări cosmopolite, de genul celor criticate În Scânteia, și-a făcut loc și În Flacăra, În articolul despre poezie iscălit de George Dan. Ori, În afara comentariilor marginale ale lui N. Tertulian din discuția asupra poeziei, critica noastră nu a demascat caracterul profund reacționar, dușmănos față de clasa muncitoare și a realizărilor ei, pe care Îl conținea articolul lui George Dan. Faptul e cu atât mai grav, cu cât
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și din confruntare irațională, își extrage romanul polițist seva? Exemple - nesemnificative - de cărți cu intrigă polițistă inspirate de zona livrescului ori a speculației metafizice (de la Bioy Casares și Borges la Italo Calvino și Umberto Eco) rămân, în cele din urmă, marginale și, din păcate, involuntar parodice. Retezând pilonii clasici ai demersului policier, Raymond Chandler înghesuie într-un culoar aparent strâmt - culoarul onorabilității - una dintre cele mai stufoase forme de literatură populară. Chiar practicată de mari maeștri, o astfel de literatură se
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
atât de disprețuită de cei din jur - fie ei polițiștii, fie acoliții lui Eddie Mars, fie mărunții borfași întâlniți sub suspecta ploaie californiană: mândria profesională. O armă inadecvată, ridicolă, ineficientă. Dar e singura de care detectivul nu se rușinează. Demodat, marginal, disprețuit - banul este forma cea mai frecventă de a-i testa integritatea -, el își duce la capăt misiunea chiar dacă încercările prin care trece îl împiedică să simtă cea mai mică satisfacție în fața victoriei repurtate. Moneda bătută pe valorile cavalerismului are
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
bulgărele de aur ascuns în faldurile de celuloid. Lectura inadecvată este cel mai mare dușman al operei de artă. Schimbarea paradigmelor culturale din anii ’30 a favorizat - după cum se știe - pătrunderea în zona centrală a unor forme considerate până atunci marginale. În opinia lui Jacques Barzun, „înnobilarea” operei de divertisment este consecința silogismului potrivit căruia literatura se ocupă de realitate, iar marca realității este oroarea și sordidul, și, drept urmare, o povestire îmbibată de aceste miasme este - sau echivalează cu - literatură (Barzun
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
studențești. De altfel, victimele acțiunii au făcut parte din două categorii: liderii studențești - atât din punct de vedere intelectual, cât mai ales civic și politic -, pe de o parte, și studenți obișnuiți, prinși (unii dintre ei, cu totul întâmplător și marginal) în mișcări mai mult sau mai puțin active de rezistență anticomunistă, pe de altă parte. Prezența celor din urmă își găsește o dublă justificare. În primul rând, se urmărea inculcarea ideii că până și cea mai mică formă de opoziție
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
violente ale soțului. Pe de altă parte, având în vedere că ordinea socială se bazează pe principiul nonintervenției comunității în problemele de familie, deși dezaproba anumite cazuri de violență domestică, opinia publică nu putea interveni decât în mod excepțional și marginal. Chiar și capacitatea rudelor de a interveni în problemele de familie era extrem de limitată. În consecință, toleranța comunității față de violența domestică era extrem de ridicată atât datorită legitimității atribuite, cât și lipsei modalităților de intervenție. Există însă și cealaltă față a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
funcționat contraproductiv. În fapt, controlul politic și administrativ funcționa eficient pentru o categorie restrânsă a populației: doar persoanele aflate în poziții importante în ierarhia politică și administrativă erau sensibile la un astfel de control. Masele largi ale angajaților și segmentele marginale împinse în afara sistemului muncii salariale erau din ce în ce mai imune la aceste instrumente ale controlului social. Prins în capcana dificultăților economice cronicizate, regimul socialist a dat din ce în ce mai puțină atenție violenței față de femei. Problema a intrat într-un con de umbră pentru o
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Vintileanu, 1999, p. 108). Violența împotriva femeii în conștiința publică Este posibil ca, la nivelul conștiinței publice, magnitudinea fenomenului să fie grav subestimată. Cele mai vizibile și mai grave cazuri de violență împotriva femeii sunt percepute ca fiind caracteristice categoriilor marginale ale societății. Desigur, unele cazuri pot apărea și în rândurile populației „normale”, dar probabil au o frecvență mai redusă. Formele intermediare de violență sunt extrem de rar raportate, din cauza lipsei de încredere în sistemul de justiție și în capacitatea sa de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
definită ca o problemă socială importantă. Violența împotriva femeii a fost foarte adesea identificată în special cu situațiile-limită, ca violul, omorul, vătămarea corporală gravă, fiind percepută drept ceva ce se petrece mai cu seamă „de partea cealaltă”, în rândurile categoriilor marginale și sărace ale societății. 5. Aceasta constituie probabil o explicație a faptului că mișcarea feministă din clasa de mijloc nu a fost foarte activă în promovarea unor măsuri sociale de combatere a violenței. Ca o consecință a acestui fapt, luând
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
și a sistemului juridic, ca și adăposturile pentru femei abuzate par să fie destinate în exclusivitate categoriilor de la marginea societății. 6. Soluția finală pentru prevenirea violenței împotriva femeii ar trebui centrată mai mult pe dezvoltarea socială și culturală a categoriilor marginale, abordarea juridică fiind considerată mai degrabă un paliativ. Violența împotriva femeii reprezintă un caz tipic în care lipsa conștientizării publice este indusă de lipsa instrumentelor de intervenție. Singurele instrumente considerate în conștiința publică sunt intervenția represivă și sprijinul economic. Cea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
simplu serviciu. Conform convingerii multora, în ceea ce privește „mașinăria guvernamentală” (în mod special se are în vedere Departamentul pentru oportunități egale din MMPS), soluția organizațională nu a fost de durată și eficientă. Aspectele de gen sunt încă, într-o largă măsură, aspecte marginale în programele guvernamentale. Subcomisia parlamentară pentru oportunități egale pare să aibă o mai mare influență. Probabil că acest fapt explică de ce Planurile Naționale de până acum nu au putut fi operaționalizate suficient. Următorul pas îl constituie regândirea poziției organizaționale a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
deosebită pentru femei, trebuie promovate la nivel național. În fapt, sănătatea reproducerii (și, mai ales, planificarea familială) și violența împotriva femeii reprezintă domenii critice. După părerea noastră, în aceste sectoare trebuie dezvoltate programe speciale care să se centreze pe categoriile marginale, caracterizate printr-un proces accentuat de dezorganizare socială. În contextul societății românești, factorul negativ, în ceea ce privește drepturile femeii, nu este „modelul tradițional al dominării masculine”, ci dezorganizarea socială. Aceasta afectează mult mai acut situația femeii și reprezintă sursa cea mai importantă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
au scindat arena parlamentară românească Între un versant al partidelor fondate de fostele elite comuniste și unul al celor create de elitele opoziției anticomuniste. Decupajele categoriale existente În interiorul partidelor create de fosta nomenclatură nu au constituit Însă decât o preocupare marginală a cercetătorilor. În acest context, ipoteza principală pe care o formulăm În acest studiu este că, În funcție de raportarea la temele menționate mai sus, formațiunile politice constituite și conduse de membrii fostei nomenclaturi s-au Înscris În trei categorii principale. Prima
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
fi o cale fără succes pe termen lung. În acord cu Sorina Soare, considerăm că PSM a eșuat să canalizeze discursul comunist. În absența unui grup reformator care să coordoneze adaptarea la noul context politic, PSM a devenit un partid marginal, fiind Înghițit de către social-democrați. 2.5. Partidul România Mare: trecutul recent ca sursă a ultranaționalismului De-a lungul Întregii sale activități, Partidul România Mare s-a caracterizat prin naționalism extremist, xenofobie și democratofobie, adoptând o viziune etatistă și antiliberală În
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
activitatea un număr mare de indivizi cu statut similar, despărțiți de restul societății pentru o perioadă de timp apreciabilă și care duc Împreună o viață strict delimitată, reglementată oficial de către instituție.” Deși modelul lui Goffman face referire numai În mod marginal la societățile de tip sovietic, M. D. Gheorghiu reușește să stabilească patru caracteristici ale școlilor de partid din care să reiasă „caracterul total al instituței”, anume legătura neechivocă a școlilor de partid cu aparatul politic, rolul serviciilor de cadre În
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
și plasat în prim-plan de Paul Morand, Joseph Kessel, Pierre Mac Orlan, Blaise Cendrars sau Egon Erwin Kisch și, în sincronie, de pleiada românească: N. D. Cocea, T. Teodorescu-Braniște, F. Aderca, Ion Vinea, Șt. Roll, Geo Bogza ș.a. Plasat marginal între avangardiștii consacrați, este receptiv la sincretismul cultural, la ideea de „sinteză modernă”, preconizată de manifestul integralist. Fascinația dadaismului se prelungește în articolele sale ce surprind semnificația mișcării dada - „pușcă încărcată cu zgomot pur” -, între momentul de triumf european și
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
exmatriculat. Repetă tentativa în anul următor, însă, bolnav, abandonează. Lucrează un timp la garajul Ministerului Finanțelor (1955-1956). În 1956-1957 e student la Cluj (la Filologie, limba și literatura germană), dar întrerupe din nou și definitiv studiile. Duce o existență socialmente „marginală” față de structurile organizate ale vieții literare „oficiale” și se dedică unor vaste lecturi de opere fundamentale (din marea proză universală, din filosofia germană etc.). Frecventează cercurile unor tineri scriitori în curs de afirmare (Nichita Stănescu, Matei Călinescu, Cezar Baltag, Florin
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
123 Ziua a cincea 125 Schimbarea garniturii, 127 • Iritabilitate și scandal, 127-128 • „Eterna și fascinanta Românie”, 128 • Unde e puterea?, 130 • „Când vorbesc cu gangsterii, le vorbesc limba”, 132 • Culpe care nu se uită, 133-134 • Perestroikiștii de altădată, 135 • Disidenți, marginali, neoexistențialiști, 136-137 • Reconfecționarea imaginii, 140 • Partida rusă din Țările Române, 141 • Drepturile minorității, drepturile majorității, 142 • Care reconciliere?, 143 • Revoluția, Biserica și ungurii, 143 • Clasa politică citește, 144-145 • Șocul lui 11 septembrie, 145-146 • Nimeni nu este imun la posibilitatea unui
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
a trecut aproape neobservată; În momentul de față, ea face multe valuri. Chiar zilele acestea, Corneliu Vadim Tudor a semnat contractul pentru campania electorală cu o firmă din Israel. Cum putem privi aceste lucruri, Începând cu personajul, simultan central și marginal, care e Vadim Tudor? Este el specific pentru un anumit tip de patologie a societății românești? Vladimir Tismăneanu: Cred că trebuie plecat de la momentul 1999: sfârșitul perioadei prezidențiale a lui Emil Constantinescu, crizele de guvernare, Înlăturarea - În condiții ce rămân
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
a existat o ofertă autentică din partea lui Ion Iliescu În ’94, pentru mai mult decât o simplă coabitare. Era vorba de Împărțirea, practic, a funcțiilor guvernamentale și de invitarea Partidului Național Țărănesc să intre În guvern. Mircea Mihăieș: Pe poziții marginale, Însă. Vladimir Tismăneanu: Nu știm pe ce poziții, pentru că oferta a fost respinsă a priori de către Corneliu Coposu. Mircea Mihăieș: Putem ști cel puțin că, atâta vreme cât Justiția și Internele contează, Vadim Tudor a fost totuși la guvernare! Nu degeaba se
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
și a cooperării În viața politică. Ziua a cinceatc "Ziua a cincea" Schimbarea garniturii • Iritabilitate și scandal • „Eterna și fascinanta Românie” • Unde e puterea? • „Când vorbesc cu gangsterii, le vorbesc limba” • Culpe care nu se uită • Perestroikiștii de altădată • Disidenți, marginali, neoexistențialiști • Reconfecționarea imaginii • Partida rusă din Țările Române • Drepturile minorității, drepturile majorității • Care reconciliere? • Revoluția, Biserica și ungurii • Clasa politică citește • Șocul lui 11 septembrie • Nimeni nu este imun la posibilitatea unui atac terorist • „Revelatorul Kosovo” • „Mai lăsați-ne cu
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Politicieni români, schimbați-vă dioptriile! • Medicina tradițională se numește UE și NATOtc "Schimbarea garniturii • Iritabilitate și scandal • „Eterna și fascinanta Românie” • Unde e puterea ? • „Când vorbesc cu gangsterii, le vorbesc limba” • Culpe care nu se uită • Perestroikiștii de altădată • Disidenți, marginali, neoexistențialiști • Reconfecționarea imaginii • Partida rusă din ȚĂrile Române • Drepturile minoritĂȚii, drepturile majoritĂȚii • Care reconciliere ? • Revoluția, Biserica și ungurii • Clasa politică citește • Șocul lui 11 septembrie • Nimeni nu este imun la posibilitatea unui atac terorist • „Revelatorul Kosovo” • „Mai lăsați‑ne cu
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]