1,760 matches
-
consideră că sub aspect psihopedagogic delincventul minor este acel individ a cărui necesități biologice, afective, intelectuale, educative și sociale nu au fost satisfăcute la timp și în mod corespunzător normelor culturale existente. Alți cercetători privesc delincvența ca o deficiență a maturării sociale (V. Preda, 1981, p. 58) a cărei consecințe reprezintă o semnificativă carența adaptativă a individului la cerințele și normele socioculturale, cu o conduită inacceptabilă din punct de vedere socio-juridic, dezvoltându-se adevărate disonanțe cognitive. Mucchielli (1965 apud. V. Dragomirescu
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
a elementelor heredo-colaterale (atât biologice, dar și socio-culturale), mediul de proveniență etc. * Influența factorilor neuropsihici în dezvoltarea comportamentelor delincvențiale: * disfuncții cerebrale (s-a demonstrat unele anomalii ale traseelor bioelectrice care apar la unii delincvenți) care pot cauza anumite întârzieri în maturarea socială, fie pot determina tulburări psihice; * deficiențe intelectuale studii în domeniu au arătat o netă creștere a șanselor spre acte antisociale de către cei cu capacități intelectuale reduse. Procentajul infractorilor cu deficiențe mentale este similar, ca și frecvență, cu cel al
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
crescută de sugestibilitate. Incompleta dezvoltare a unei autonomii afective va scădea șansele de control asupra reactivității afective, și mai ales a celor socio-morale. A.M. Durea (apud Preda, 1981, p. 75) a demonstrat că în general delincvenții prezintă o arierare a maturării afective de circa 2 ani comparativ cu cei nedelincvenți de aceeași vârstă. În privința carențelor afective, frustrația ocupă un rol semnificativ și poate facilita comportamente ce denotă instabilitate și labilitatea afectivă, ambivalență până la indiferență și absența emoțiilor, a inclinațiilor altruiste (crește
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
În cazul reacțiilor negative, nonconformiste și infracționale sunt menționați indivizii care prezintă o carență educțională semnificativă (deprinderi antisociale), precum și o labilitate emotiv-afectivă, cu reacții inconsistente vis a vis de stimulii din jur. b. Inadaptarea socială este cauzată de o insuficientă maturare socio-afectivă asociată cu carențe instructiv-educative, caracteristice grupurilor din care provine delincventul medii dezorganizate: orfani, părinți divorțați, părinți infractori, părinți alcoolici. Implicarea carențelor educative care afectează dezvoltarea maturității sociale a fost analizată de R. Mucchielli prin teoria disociabilității (Preda, V., 1998
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
de stres și furtună frustrările resimțite sunt mult mai acute decât în alte etape de evoluție ontogenetică. Acum pot apărea conflicte interne majore, reactivări ale complexelor din copilărie, iar agresivitatea poate atinge cote paroxistice. Moralitatea, aflată în prim proces de maturare, va fi foarte sensibilă la factorii din jur, iar nerespectarea unor condiții indispensabile: afectivitate, înțelegere, un cadru securizant, nu va permite dezvoltarea unei rezistențe le frustrare, o toleranță față de unele interdicții în vederea laturii hedonice, ceea ce va facilita dezvoltarea unor conduite
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
Alegerea corectă a mediului de lucru pentru aplicarea principiilor complexe de generare a solidelor. 5.1 Entități Sweep, Loft, Helical și Normal CutOut 5.1.1 Entitățile Sweep sunt niște entități sau caracteristici ale modelarii solide, care se realizează prin “maturarea” unei căi, de către un profil generator, rezultând corpuri cu o geometrie complexă, si care nu ar putea fi realizate prin Extrude sau Revolve. O astfel de entitate are nevoie de două schițe, realizate în plane diferite, una jucând rol de
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
inutile, au îndeplinit, îndeplinesc și vor îndeplini în anumite circumstanțe un rol bine definit pe care încă nu-l cunoaștem, ceea ce avea să se demonstreze în timp pentru majoritatea lor. Timusul, de pildă, are un rol esențial în coordonarea și maturarea imunitară prin selecția celulelor imunitare, îndeosebi a limfocitului T. Hipofiza, este glanda endocrin ă centrală în coordonarea activității endocrine, iar în conjuncție funcțională cu hipotalamusul realizează un adevărat endocrinostat, esențial pentru viața individului. Chiar apendicile cecal, invocat încă de neodarwiniști
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
complex și constă în asocierea de metode kinetoterapeut ice, ortopedice și chirurgicale, în funcție de stadiul evolutiv al bolii și vârsta pacientului. De la început trebuie precizat faptul că în studiul unei scolioze se ține seama în primul rând de vârsta osoasă și maturarea scheletală și abia apoi de vârsta cronologică a pacientului. Cea mai folosită schemă de tratament este cea propusă de Stagnara și care orientează tratamentul în funcție de unghiul Cobb. Subliniez ca tratamentul unei scolioze este necesar când unghiul curburii depășește 10 grade
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mihaela Ganciu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_814]
-
în masă a fost "un eveniment de mare însemnătate politică, culturală și economică în istoria României", fiind un "pas înainte în desvoltarea societății noastre" (Roller, 1952, p. 60). Creștinismul este creditat cu un rol major în constituirea formațiunilor statale, în maturarea feudalismului și în unirea spirituală a populației (datorită monoteismului) ca preludiu pentru unitatea politică. Biserica și-a continuat misiunea istorică de întărire a statalității românești pe durata întregii orânduiri feudale. În secolul al XIV-lea, spre exemplu, când voievozii români
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
chiar și atunci când apare evident necesitatea unui ajutor extern aceștia îl refuză. Suferința codependenților maturi este grea, dar efectele produse asupra codependenților copii sunt de multe ori devastatoare. Alcoolismul părintelui le afectează unora dintre copii condițiile fundamentale pentru creștere și maturare, educația, sistemele de valori (prin lipsa unui model patern sau matern consistent, a cărui importanță în dezvoltarea psihosexuală și socială a unui copil a fost în repetate rânduri subliniată) și, ceea ce este foarte grav, sănătatea mintală pentru întreaga viață. Suferința
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
care locuiesc cu un singur părinte din cauza divorțului, alcoolismul acestuia are efecte dezastruoase asupra copilului. Părintele cu care locuiește, incapacitat în diverse grade de alcool, nu mai poate asigura în primul rând sprijinul material, emoțional și social necesar dezvoltării și maturării normale a copilului. Nu este aici locul pentru alte considerații în acest sens, studiile în această direcție putând aduce completări. Concluzii Alcoolismul este o boală în continuă expansiune, care are consecințe biologice, psihice și sociale neîndoielnice pentru alcoolic, pentru familia
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
celulele renale prelevate de la pacienții cu ADPKD și cultivate in vitro pot forma chiști. Deoarece această proprietate nu se observă la celulele renale normale, rezultă că formarea chiștilor se produce printr-un defect genetic care determină direct dediferențiere și oprirea maturării; acest proces va duce la formarea chiștilor prin mai multe mecanisme ce includ dereglarea proliferării celulare și secreția de fluide în chiști (7). Identificarea genelor PKD1 și PKD2 (9, 14), care produc marea majoritate a cazurilor de ADPKD, au generat
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
transcripție, precum și alte elemente (de ex., localizarea apicală a pompei Na-K-ATP-ază) pledează pentru faptul că în ADPKD epiteliul tubilor renali are caractere fetale. Deci, așa cum am mai spus, mutația genei PKD1 duce la alterarea programului de dezvoltare a nefronilor, nediferențierea (maturarea) sau dediferențierea epiteliului tubular care poate iniția formarea chiștilor și apoi creșterea lor (1, 16). O atenție deosebită s-a dat în ultimul timp stresului oxidativ în patogeneza PKD. Controlul producției de specii reactive de oxigen și menținerea stării redox
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
respectiv, dilatarea acestora (4, 7). De asemenea, o atenție deosebită este acordată implicării în patogeneză a fenomenului de apoptoză. Apoptoza constituie un eveniment normal în nefrogeneză, atât timp cât procesul este controlat. în schimb, dereglarea supraviețuirii celulare, ca reflectare a unei incomplete maturări tisulare, poate contribui la distrucția progresivă a structurilor renale funcționale, în boala polichistică renală (30). Studiile realizate inițial pe șoareci model cpk/cpk, cu boală polichistică, au fost completate prin analiza (prin tehnici speciale: colorații cu iod propidium, hibridizări in
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
organică a autismului infantil afirmând că este vorba despre o disfuncție organică asemănătoare unei encefapatii dismaturative, difuze astfel încât creierul sugarului ar rămâne în continuare la nivelul unui creier fetal, cu oprire în etapa embrionară, având o plasticitate primitivă care împiedică maturarea funcțională a ariilor integratoare. Larna, Wing, Ritter, ca și alți cercetători susțin concepția biologic-constituțională a ariilor integratoare și organic cerebrală, invocând factori predispozanți care au acționat precoce în timpul sarcinii sau au intervenit în timpul nașterii ori în primii doi ani de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
antigenelor de histocompatibilitate a permis înțelegerea bazei moleculare a unicității biochimice (imunologice) a fiecărei ființe umane, precum și a dificultăților care trebuie depășite în vederea reușitei transplantului de organe. În anul 1960, J.F.A.P. Miller a descoperit rolul esențial al timusului în maturarea limfocitelor T, iar după anul 1970 se conturează perceperea holistică, sistemică a fenomenului imunitar, înțelegându-se relativ corespunzător interdependențele complexe structural-funcționale ale componentelor unuia dintre cele mai impresionante sisteme pe care le-a produs evoluția biologică, veritabil câmp de luptă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
la constituenții normali ai propriului organism. Această proprietate poartă numele de AUTOTOLERANȚĂ. Toleranța față de self se instalează în timpul dezvoltării embrionare și constă, în esență, în eliminarea celulelor T potențial autoreactive în timus. Receptorii celulelor T pentru antigen sunt generați în timpul maturării acestora, în timus. Dacă celulele T interacționează puternic cu peptidul self, asociat moleculelor proprii de histocompatibilitate, ele sunt distruse chiar în timus. De fapt, numai aproximativ 1% dintre celulele T pot părăsi timusul, restul mor în țesutul timic. Este o
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de unde, pe cale limfatică, se reîntorc în sânge. În circuitul secundar, limfocitele au șansa întâlnirii cu antigenul specific receptorului lor, după care se activează, proliferează și se diferențiază spre stadiile de celule efectoare și celule cu memorie. 1.2.1.5. Maturarea limfocitelor T în timus Celulele pre-T se diferențiază în ficatul fetal și în măduva osoasă. În timus, proliferarea lor rapidă este asociată cu o rată foarte înaltă a morții celulare prin apoptoză. Celulele stromale timice exprimă molecule CMH I și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Celulele pre-T se diferențiază în ficatul fetal și în măduva osoasă. În timus, proliferarea lor rapidă este asociată cu o rată foarte înaltă a morții celulare prin apoptoză. Celulele stromale timice exprimă molecule CMH I și CMH II, contribuind la maturarea limfocitelor. Maturarea semnifică dobândirea RCT, a cărui diversitate de legare a epitopilor este generată printr-o serie de rearanjări genice specifice. Celulele pre-T conțin o enzimă specifică - terminal deoxinucleotidil-transferaza (TdT) - cu localizare nucleară. La intrarea în cortexul timic, limfocitele pre-T
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
se diferențiază în ficatul fetal și în măduva osoasă. În timus, proliferarea lor rapidă este asociată cu o rată foarte înaltă a morții celulare prin apoptoză. Celulele stromale timice exprimă molecule CMH I și CMH II, contribuind la maturarea limfocitelor. Maturarea semnifică dobândirea RCT, a cărui diversitate de legare a epitopilor este generată printr-o serie de rearanjări genice specifice. Celulele pre-T conțin o enzimă specifică - terminal deoxinucleotidil-transferaza (TdT) - cu localizare nucleară. La intrarea în cortexul timic, limfocitele pre-T exprimă markerii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
CD8) și au un nivel scăzut de molecule RCT. Ele stau în ochiurile unei rețele de celule stromale, care exprimă molecule CMH I și CMH II. Moleculele CMH au rol esențial în selecția pozitivă și negativă a limfocitelor, adică în maturarea lor. O mică proporție a limfocitelor sunt blaste. Selecția pozitivă are loc în cortexul timic și presupune interacțiunea strânsă a timocitelor imature cu celulele epiteliale corticale, evidențiată la microscopul electronic. Unele celule epiteliale timice în cortexul extern, denumite celule doică
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
imature cu celulele epiteliale corticale, evidențiată la microscopul electronic. Unele celule epiteliale timice în cortexul extern, denumite celule doică (nurse -cells) au prelungiri membranare ce înconjură circa 50 de timocite, formând un complex multicelular. Celulele-doică furnizează „semnale educaționale” care orientează maturarea limfocitelor în două direcții:- dobândirea RCT și a capacității de a recunoaște antigenele exogene;- dobândirea toleranței față de self;RCT tinde să se aglomereze la locul de contact cu moleculele CMH. Interacțiunea dintre celulele stromale și timocite, mediată de moleculele CMH
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de ore. În condiții normale, celulele care circulă la contactul cu endoteliul capilar, migrează spre diferite țesuturi și cavități, unde devin macrofage rezidente sau migrează spre un focar de inflamație:- în plămân, monocitul se diferențiază direct în macrofagul alveolar, fără maturare în țesutul interstițial;- în sinusoidele ficatului, monocitul devine celulă Kupffer;- în cavitatea peritoneală, monocitul vine direct din capilare și devine macrofag al seroasei. În condiții normale, puține macrofage rezidente se divid și rămân viabile 1-3 luni. Nu există dovada că
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
producă doar un singur tip de catenă H și un singur tip de catenă L? Rearanjările genice care au loc în celule B virgine sunt restrânse la segmente genice Cγ și respectiv Cδ, pe când acelea care au loc în cursul maturării celulelor B sunt direcționate de natura antigenului și se desfășoară într-o ordine nerandomică. Rearanjamentul segmentelor genice pentru catena H are loc mai întâi într-unul dintre cei doi cromozomi ai perechii, în care se află acestea. Dacă reunirea combinatorială
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
etapă reprezentând o precerință esențială pentru activitatea transcripțională. Cel de al doilea mecanism depinde de interacțiunea dintre elementele de secvență supuse rearanjamentului de segmente genice imunoglobulinice și factorii de transcripție a căror activitate și disponibilitate sunt reglate diferențiat în cursul maturării celulelor B și T. De regulă, promotorul unei gene eucariote este localizat la capătul 5’ al secvenței sale de nucleotide. Cum în cadrul unei gene funcționale imunoglobulinice, capătul său 5’ derivă dintr-un segment genic V ales la întâmplare, înseamnă că
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]