8,581 matches
-
o realitate ultimă. Un univers infinit care, 128 deîndată ce a murit Într-un individ, renaște În altul, momentul de discontinuitate fiind doar aparent, dar necesar pentru a Înțelege viața ca eternă și efemeră În același timp. Una dintre descoperirile mecanicii cuantice, care a avut ca rezultat formularea de către Werner Heisenberg a principiului indeterminării, se referă la efectele procesului de măsurare asupra realității. În urma măsurătorii, observatorul, adică individul care efectuează măsurătoarea, modifică (transformă) realitatea respectivă. Cu metodele morfologice măsurarea se face
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
aceea, toate trenurile își încetineau vizibil mersul. Pasagerii își lipeau fețele de geam, ieșeau pe platformă ce se-ntâmplă, repară drumul? A ieșit de pe traseu? Nu. Trecând prin pasaj, trenul prindea din nou viteză, iar pasagerii își reluau locurile. Doar mecanicii știau, își aminteau de ce se întâmpla așa. Și eu195. Evenimentele narate încep în vara anului 1956. Apariția lui Ignatici la Talnovo are statut de intrigă în povestire. El încearcă să găsească o gazdă în acest sat, întrucât primise un post
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
informațional și 0 energetic GENEZA/Creația 3; Ps.33.9 2Cor.4.6.), decât viteza luminii și anume viteza informației. Dicontinuitatea materiei permite o asociere a informației congruente cu antimateria, iar energia se asimilează cu noțiunea de discontinuitate în sensul mecanicii cuantice. Ca o lege fundamentală putem spune, că informația generează energie (sens biblic), pe când energia generează informație (sens științific), ca între două oglinzi paralele, iar cel care își asumă rolul demiurgic este omul (arheul). TPEI argumentează astfel, cuplajul dintre o
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
înfioră ușor, apoi privind în direcția trenului simți că e ceva în neregulă. Monstrul mare și negru cu ochi de foc se apropia încet pufăind rar, apoi scrâșnind ascuțit din frâne se opri. Din marchiza înaltă a locomotivei cu abur, mecanicul a cărui față strălucea în lumina focarului încins îi făcu semn că vrea să-i spună ceva. Impiegatul se apropie precaut, ferind țeava de purjare fiindcă era pățit o dată și prin zgomotul aburului reuși să audă ceea ce-i striga pentru
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
strălucea în lumina focarului încins îi făcu semn că vrea să-i spună ceva. Impiegatul se apropie precaut, ferind țeava de purjare fiindcă era pățit o dată și prin zgomotul aburului reuși să audă ceea ce-i striga pentru a doua oară mecanicul trenului. - La kilometrul 233+200 am lovit un om. Era culcat în gabaritul liniei. Convingându-se încă odată că semnalul de ieșire este pe liber, mecanicul puse în mișcare locomotiva și încet, încet, șiragul de vagoane se pierdu în ceața
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
și prin zgomotul aburului reuși să audă ceea ce-i striga pentru a doua oară mecanicul trenului. - La kilometrul 233+200 am lovit un om. Era culcat în gabaritul liniei. Convingându-se încă odată că semnalul de ieșire este pe liber, mecanicul puse în mișcare locomotiva și încet, încet, șiragul de vagoane se pierdu în ceața ușoară care anunța o nouă zi. Impiegatul știa că mecanicul procedase instrucțional. În astfel de cazuri, mecanicul trenului care a lovit un om în parcurs, are
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Era culcat în gabaritul liniei. Convingându-se încă odată că semnalul de ieșire este pe liber, mecanicul puse în mișcare locomotiva și încet, încet, șiragul de vagoane se pierdu în ceața ușoară care anunța o nouă zi. Impiegatul știa că mecanicul procedase instrucțional. În astfel de cazuri, mecanicul trenului care a lovit un om în parcurs, are obligația să oprească în prima stație, indiferent dacă are sau nu oprire prin mersul de tren, să anunțe evenimentul și de abia după aceea
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
încă odată că semnalul de ieșire este pe liber, mecanicul puse în mișcare locomotiva și încet, încet, șiragul de vagoane se pierdu în ceața ușoară care anunța o nouă zi. Impiegatul știa că mecanicul procedase instrucțional. În astfel de cazuri, mecanicul trenului care a lovit un om în parcurs, are obligația să oprească în prima stație, indiferent dacă are sau nu oprire prin mersul de tren, să anunțe evenimentul și de abia după aceea să plece mai departe. Trenurile nu trebuie
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Povestea cu confuzia răspândindu-se prin vecini, aceștia au început să-i adauge, nu din răutate, pe lângă numele adevărat și determinativul "rus" care, cu timpul, s-a transformat în nume propriu. Ticu Rusu este socotit unul din cei mai buni mecanici din oraș, iar tinerii de seama lui Bidaru, din respect pentru vârsta și experiența sa, îi pun și un Nea în față. Pe atunci vecinul avea cât are și el acum: douăzeci și șapte de ani împliniți. După atâta suferință
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Același lucru se poate spune și despre un chirurg. Totul depinde de persoana lui. Când e bun, e bun cu adevărat. Nimeni nu-i tulbură liniștea și nu-i îndrumă bisturiul decât propria lui îndemânare. La fel și pictorii, compozitorii, mecanicii, țesătorii. Ei își mânuiesc uneltele în condiții similare, iar rezultatul final depinde numai și numai de măiestria și capacitatea lor de a le mânui. Când e vorba însă de noi cei din învățământ, nu se mai poate spune același lucru
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
un satelit. În realitate, laudele acestea, ce hrănesc imaginația celor ca noi, adică de vârsta a treia, în fața multor tineri, devin tot un fel de beteșuguri bătrânești: logoree, limbuție, laudă de sine. Am înțeles. Cu asemenea realizări se laudă constructorii, mecanicii, inginerii, tehnicienii, dar noi, noi cei ce am lucrat în învățământ cu ce ne lăudăm? Întrebarea e la obiect. Numai că noi, în întreaga noastă activitate din trecut, am muncit pe stoc. Nu am făcut altceva, decât un fel de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Știm că o carieră se planifică, se construiește În timp, existând o corelare Între succesul profesional și o serie de factori: - gradul de autocunoaștere - traseul tău educațional - dinamica pieței muncii Dezvoltarea carierei este un proces organic, viu și nu unul mecanic ce urmează un program prestabilit. Fiecare etapă din carieră duce la un nivel superior de Înțelegere, ca urmare a succesului sau insuccesului individului. Din această cauză, fiecare experiență de viață modifică aspirațiile și dorințele individuale privind cariera. Potrivit literaturii de
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
Dănești. A fost numit autodidact, pasionat cecetător în domeniul arheologiei, folcloristicii, etnografiei și dialectologiei, eseist și poet, colecționar, inovator. A fost învățător apoi profesor de limba rusă, dar în afara învățământului s-a ocupat cu apicultura, avicultura, sericicultura iar în domeniul mecanicii a realizat cîteva proiecte de inovații și invenții. La școală a predat limba rusă dar nu i-au fost străine nici discipline ca fizica, chimia, științele naturii și franceza. A fost un sensibil poet și un observator lucid, a scris
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de te pleci, Sunete...hăt... chiar și zeci. Costache BURAGA Flcăra Iașului - marți 12 martie 1968 Arheologul amator de la Dănești Poet de talia acelora care și-au dat contribuția la îmbogățirea folclorului nostru, constructor curajos, un căutător romantic în știința mecanicii, învățătorul C. Buraga din Dănești, județul Vaslui, își trăiește acum din plin cea de-a treia... tinerețe, entuziasmul său robust, răbdarea și munca neobosită a unei vieți întrec, adesea, profilul obișnuit al unui tînăr. Aceasta, pentru că, modestul învățător n-a
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Poezia pe care o publicăm alături este dovada uneia din multele pasiuni ale învățătorului C. Buraga din Dănești, raionul Vaslui. C. Buraga este un arheolog amator dintre cei mai pasionați (și cunoscuți), un constructor curajos, un căutător romantic în știința mecanicii și un poet de talia acelora care și-au dat contribuția la înbogățirea folclorului nostru. Activitatea sa în acest sector este cunoscută în sat și raion prin numeroasele texte create de dînsul pentru brigăzile artistice de amatori. A scris piese
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
într-o anumită măsură chiar de propria lui familie. În 1935, când bursa lui de cercetare a expirat, Skinner a urmat recomandarea lui Wittgenstein de a renunța la o carieră universitară pentru o îndeletnicire practică și s-a calificat ca mecanic la o firmă din Cambridge. De unde venea această capacitate de a fascina pe care au resimțit-o nu numai Drury și Skinner, ci și toți cei care l-au cunoscut îndeaproape pe Wittgenstein? Fania Pascal oferă următoarea explicație: „El nu
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
în oglindă, un portret, o icoană. La Wittgenstein cuvântul stă însă pentru modele, pentru descrieri structurale ale unor stări de lucruri. El îl urmează în această privință pe fizicianul german Heinrich Hertz, care, în cartea lui din 1894 despre principiile mecanicii, caracterizează construcțiile acestei științe teoretice drept imagini sau modele ale sistemelor fizice.15 Ecuațiile diferențiale ale mecanicii descriu posibilități care sunt sau nu realizate în sistemele fizice reale. Ca imagini sau modele, ele posedă aceeași multiplicitate ca și sistemele pe
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
poate spune, răspunsul care se dă în Tractatus este: știința naturii. Wittgenstein considera că propozițiile științei naturii sunt „imagini“ ale faptelor, și anume în sensul caracterizării pe care a dat-o Heinrich Hertz „imaginii“ în lucrarea sa clasică despre principiile mecanicii. Hertz numește aici „imagini“ (Bilder) acele relații care ne îngăduie să anticipăm experiențele noastre viitoare pe baza celor din trecut: „Dacă am reușit să derivăm din experiențele adunate până acum imagini care au alcătuirea cerută, noi putem, în scurt timp
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
altă privință decât în ceea ce privește această relație fundamentală.“59 Despre mișcările din natură nu putem avea, prin urmare, vreo altă cunoaștere decât aceea că ceea ce poate fi derivat din imaginile noastre este în acord cu datele de observație. Un sistem al mecanicii va fi constituit din „imagini“ organizate în mod deductiv. Aceste „imagini“ 158 GÂNDITORUL SINGURATIC trebuie să satisfacă trei cerințe. Prima este o cerință logică, a doua una empirică, iar a treia una pragmatică. Satisfacerea cerinței logice face ca „imaginile“ să
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
corectitudinii, precum și comparate din punctul de vedere al adecvării lor. Merită amintit aici că Hertz vedea exigențele „purității logice“ drept esențiale pentru calitatea științifică a legilor și teoriilor fizice. Cu referire la ceea ce numea „prima imagine“ sau primul sistem al mecanicii el scria: „Sub semnele «forță» și «electricitate» au fost adunate mai multe corelații decât suportă ele; aceasta o simțim în mod nelămurit, cerem lămuriri și ne exprimăm dorința neclară prin întrebarea neclară cu privire la esența forței și electricității. Dar evident întrebarea
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
a fost să clarifice cum sunt posibile, în genere, propozițiile ca „imagini“, adică cum este posibilă o descriere a stărilor de lucruri care este adevărată când aceste stări există și falsă când ele nu există. Caracterizarea dată de Hertz sistemelor mecanicii a constituit pentru Wittgenstein un punct de plecare și un sistem de referință esențial în această clarificare. Mai precis, ceea ce a spus Hertz despre descrierea naturii prin „imagini“ pare să fi reprezentat modelul după care s-a condus Wittgenstein în
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
condus Wittgenstein în caracterizarea propozițiilor ca imagini, ca modele ale faptelor. Este o observație care a fost făcută încă mai demult de către James Griffin.64 Una din supozițiile pe care se sprijină construcția Tractatus-ului este că nu numai în știința mecanicii, dar și prin propoziții în genere noi „ne facem imagini ale faptelor“. Iar dacă propozițiile sunt „imagini“ în sensul caracterizării pe care le-a dat-o Hertz, adică „modele“, atunci domeniul a ceea ce poate fi spus va putea fi delimitat
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
inginerie și matematică. O indicație că această înțelegere 162 GÂNDITORUL SINGURATIC a descrierii lumii prin propoziții a fost inspirată de reflecțiile lui Hertz și Boltzmann o constituie și sublinierea că pot fi construite diferite sisteme de descriere, diferite sisteme ale mecanicii (vezi 6.341). Aceste sisteme vor putea fi comparate și evaluate din punctul de vedere al simplității lor relative. Iar faptul că un anumit sistem este mai simplu decât altele, ale căror consecințe sunt de asemenea în concordanță cu datele
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
p. 67. 59 Heinrich Hertz, Die Prinzipien der Mechanik in neuen Zusammenhägen dargestellt, Johann Ambrosius Barth, Leipzig, 1894, pp. 1-2. 60 Ibidem, p. 3. 61 Hertz înfățișează și compară, din punctul de vedere al acestor cerințe, trei sisteme diferite ale mecanicii care au drept noțiuni fundamentale: 1) spațiul, timpul, masa și forța; 2) spațiul, timpul, masa și energia; 3) spațiul, timpul și masa, argumentând în favoarea superiorității celui din urmă. În „Cuvântul înainte“, el își exprimă speranța că, în acest sistem, „și
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
fi cuvenit ca numele acestuia să fie pomenit în „Cuvântul înainte“ al Tractatus ului, alături de cele ale lui Frege și Russell. (Vezi Br. McGuiness, op. cit., p. 16.) 64 „Wittgenstein a modelat atât de mult din Tractatus după această lucrare (Principiile mecanicii a lui Hertz - n. m., M. F.), încât ne putem gândi la Tractatus ca la o carte despre principiile tuturor științelor naturii. Prin urmare, putem privi teoria imaginii a Tractatus-ului - și eu cred că acesta este modul corect de a
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]