1,793 matches
-
capătului lateral al șanțului sinusului transvers ("Sulcus sinus transversi") de pe osul occipital; apoi se continue anterior cu șanțul sinusului sigmoidian al osului temporal ("Sulcus sinus sigmoidei ossis temporalis") de pe fața internă a mastoidei osului temporal, unde se curbează inferior și medial și trece în șanțul sinusului sigmoidian al osului occipital ("Sulcus sinus sigmoidei ossis occipitalis") de pe partea laterală a scuamei occipitalului, unde se termină în dreptul găurii jugulare ("Fossa jugularis"). Conține sinusul sigmoid ("Sinus sigmoideus").
Șanțul sinusului sigmoidian () [Corola-website/Science/325346_a_326675]
-
este o elevație liniară inconstantă aflată pe fața exocraniană a solzului osului occipital, deasupra liniei nuchale superioare, fiind paralelă cu ea. Pe porțiunea laterală a liniei nuchale supreme se inserează porțiunea occipitală a mușchiului occipitofrontal ("Musculus occipitofrontalis") și pe porțiunea medială se inserează aponevroză epicraniană ("Galea aponeurotica"). Liniile nuchale Victor Papilian. Anatomia omului. Ediția a XII-a. 2006
Linia nuchală supremă () [Corola-website/Science/325388_a_326717]
-
Chen (2009-08-25). "If You’re Not Seeing Dată, You’re Not Seeing". Wired. Retrieved 2009-08-26. 2. abR. Azuma, A Survey of Augmented Reality Presence: Teleoperators and Virtual Environments, pp. 355-385, August 1997. 3. ^ [http://www.cse.ohio-state.edu/~tamaldey/paper/medial.pdf 4. ^ "F-35 Distributed Aperture System EO DAS." Youtube.com. Retrieved: 07 October 2010. 5. ^ http://www.google.com/patents?q=3050870 6. ^ Tom Caudell 7. ^ a b L. B. Rosenberg. The Use of Virtual Fixtures Aș Perceptual Overlays to
Realitate augmentată () [Corola-website/Science/325495_a_326824]
-
("Sulcus parietooccipitalis") sau fisura parietooccipitală ("Fissura parietooccipitalis"), șanțul occipitoparietal, scizura perpendiculară internă, fisura perpendiculară internă, este o fisură (șanț) foarte profundă, orientată aproape vertical, pe fața medială a fiecărei emisfere cerebrale, care marchează limita dintre precuneus aflat în lobul parietal și cuneus aflat în lobul occipital, și delimitează lobul parietal de lobul occipital; partea sa inferioară se curbează anterior înainte și fuzionează cu extensia anterioară a șanțului
Șanțul parietooccipital () [Corola-website/Science/326940_a_328269]
-
parietală ascendentă, circumvoluția rolandică posterioară, circumvoluția centrală posterioară). Extremitatea superioară a șanțului central, situată un pic posterior de mijlocul marginii superioare a emisferei (mijlocul distanței dintre polul frontal și polul occipital), se poate extinde (aproximativ 80% din cazuri) pe fața medială a emisferei sub forma unui șanț mic, înclinat posterior în formă de cârlig, numit croșetul rolandic. Extremitatea superioară este limitată de un pliu de tranziție fronto-parietal superior numit lobulul paracentral care conectează pe fața internă a emisferei extremitățile superioare a
Șanțul central cerebral () [Corola-website/Science/326991_a_328320]
-
ale arterei și venei lacrimale ("Arteria lacrimalis" și "Vena lacrimalis"). Pe fața laterală se inseră posterior mușchiul zigomatic mare ("Musculus zygomaticus major") și anterior mușchiul zigomatic mic ("Musculus zygomaticus minor"). Fața temporală ("Facies temporalis") este concavă și privește înapoi și medial. Ea alcătuiește partea anterioară a fosei temporare și peretele lateral al fosei infratemporare. Pe ea se găsește orificiul zigomatico-temporal ("Foramen zygomaticotemporale") prin care trec: ramura zigomaticotemporală a nervului zigomatic ("Ramus zygomaticotemporalis nervi zygomatici") și ramura zigomaticotemporală a arterei zigomatice (care
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]
-
delimitarea fosei temporale, se continue prin marginea posterioară a procesului frontal și marginea superioară a arcadei zigomatice. Pe ea se inseră fascia temporală ("Fascia temporalis"). Marginea postero-inferioară este groasă și rugoasă. Pe ea se inseră mușchiul maseter ("Musculus masseter"). Marginea medială este dințată și se articulează în sus cu marginea zigomatică a aripei mari a sfenoidului ("Sutura sphenozygomatica") , iar în jos cu fața orbitară a maxilei ("Sutura zygomaticomaxillaris"). Între aceste suturi există o porțiune mică, concavă ce formează marginea laterală a
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]
-
zygomaticus"). este străbătut de canalul zigomatic. Acesta ia naștere pe fața orbitară prin orificiul zigomatico-orbitar ("Foramen zygomaticoorbitale") și apoi se bifurcă în interiorul osului, formând 2 bifurcații ce se deschid pe fața laterală prin orificiul zigomatico-facial ("Foramen zygomaticofaciale") și pe fața medială a osului prin orificiul zigomatico-temporal ("Foramen zygomaticotemporale"). Canalul zigomatic are forma unui Y inversat. Canalul zigomatic conține ramuri ale nervului zigomatic ("Nervus zygomaticus"): ramura zigomaticotemporală ("Ramus zygomaticotemporalis nervi zygomatici"), ramura zigomaticofacială ("Ramus zygomaticofacialis nervi zygomatici") și ramuri ale arterei zigomatice
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]
-
descendente cu originea în lobul frontal al emisferei cerebrale, în special girusul precentral (ariile frontale 4 și 6), care coboară în capsula internă (trecând prin brațul anterior, genunchiul și brațul posterior al capsulei interne), apoi se îndreaptă caudal formând partea medială a pedunculului cerebral (unde se află în 1/6 medială a piciorului cerebral) prin care se extind caudal și se termină în substanța cenușie (nuclee pontine) din partea ventrală a punții. Împreună ele formează fasciculul frontopontin Arnold ("Tractus frontopontinus"). Fasciculul frontopontin
Fibrele frontopontine () [Corola-website/Science/326708_a_328037]
-
special girusul precentral (ariile frontale 4 și 6), care coboară în capsula internă (trecând prin brațul anterior, genunchiul și brațul posterior al capsulei interne), apoi se îndreaptă caudal formând partea medială a pedunculului cerebral (unde se află în 1/6 medială a piciorului cerebral) prin care se extind caudal și se termină în substanța cenușie (nuclee pontine) din partea ventrală a punții. Împreună ele formează fasciculul frontopontin Arnold ("Tractus frontopontinus"). Fasciculul frontopontin a fost descris de Friedrich Arnold, anatomist german (1803-1890)
Fibrele frontopontine () [Corola-website/Science/326708_a_328037]
-
("Radiațio thalami inferior") sau pedunculul talamic inferior ("Pedunculus thalami inferior"), pedunculul talamic ventral este un grup de fibre nervoase care trece prin partea sublenticulară a capsulei interne, si conectează nucleii talamici mediali și corpul geniculat medial cu cortexul lobului temporal și al insulei. constă în principal din fibrele ascendente a radiații acustice (fibrele geniculotemporale) care provine din corpul geniculat medial și se termină în girusul temporal transvers Heschl (ariile auditive 41 și
Radiația talamică inferioară () [Corola-website/Science/326765_a_328094]
-
("Radiațio thalami inferior") sau pedunculul talamic inferior ("Pedunculus thalami inferior"), pedunculul talamic ventral este un grup de fibre nervoase care trece prin partea sublenticulară a capsulei interne, si conectează nucleii talamici mediali și corpul geniculat medial cu cortexul lobului temporal și al insulei. constă în principal din fibrele ascendente a radiații acustice (fibrele geniculotemporale) care provine din corpul geniculat medial și se termină în girusul temporal transvers Heschl (ariile auditive 41 și 42) și girusul temporal
Radiația talamică inferioară () [Corola-website/Science/326765_a_328094]
-
care trece prin partea sublenticulară a capsulei interne, si conectează nucleii talamici mediali și corpul geniculat medial cu cortexul lobului temporal și al insulei. constă în principal din fibrele ascendente a radiații acustice (fibrele geniculotemporale) care provine din corpul geniculat medial și se termină în girusul temporal transvers Heschl (ariile auditive 41 și 42) și girusul temporal superior. În radiația inferioară talamica sunt prezente și câteva fibre care conectează talamusul cu cortexul temporal (fibre talamotemporale) și al insulei. Fibrele temporotalamice sunt
Radiația talamică inferioară () [Corola-website/Science/326765_a_328094]
-
ul (""), sau circumvoluția VI occipitală, lobulul triunghiular, lobulul occipital intern, lobulul interparietal superior, girusul medial occipital este o circumvoluție (girus), în formă de pană sau triunghi, situată pe fața medială a lobului occipital al creierului, posterior de precuneus, în unghiul format de șanțul calcarin și șanțul parietooccipital. Având o formă triunghiulară cuneusul prezintă 2 margini
Cuneus () [Corola-website/Science/326773_a_328102]
-
ul (""), sau circumvoluția VI occipitală, lobulul triunghiular, lobulul occipital intern, lobulul interparietal superior, girusul medial occipital este o circumvoluție (girus), în formă de pană sau triunghi, situată pe fața medială a lobului occipital al creierului, posterior de precuneus, în unghiul format de șanțul calcarin și șanțul parietooccipital. Având o formă triunghiulară cuneusul prezintă 2 margini (posteroinferioară și antero inferioară), o bază și un vârf (apex). Pe suprafața cuneusului se pot
Cuneus () [Corola-website/Science/326773_a_328102]
-
("Gyrus cinguli") sau circumvoluția corpului calos, circumvoluția cingului, lobul corpului calos a lui Broca, circumvoluție crestată este o circumvoluția lungă și curbată pe suprafața medială a emisferei cerebrale, arcuită peste corpul calos de care este separată de un șant profund - șanțul corpului calos. începe sub rostrul corpului calos, apoi urmează curbura corpului calos, se continuă în jurul spleniului corpului calos spre girusul parahipocampal, de care este
Girusul cingular () [Corola-website/Science/326803_a_328132]
-
Girusul cingular este clar delimitat de-a lungul marginii sale concave inferioare de șanțul corpului calos. El este de asemenea delimitat în mod clar de-a lungul marginii sale convexe superioare, prin șanțul cingular, care îl separă de girusul frontal medial și lobulul paracentral. Cu toate acestea, șanțul cingular poate fi întrerupt de plici de trecere, care merg de la o circumvoluție la alta și care prin urmare, poartă numele de "plici fronto-limbice". Aceste plici fronto-limbice sunt foarte variabile prin numărul și
Girusul cingular () [Corola-website/Science/326803_a_328132]
-
("Sulcus cinguli"), sau scizura calosomarginală, fisura calosomarginală, șanțul calosomarginal ("Sulcus callosomarginalis") este un șanț (fisură) lung, de formă neregulată pe fața medială a emisferului cerebral, care separă girusul cingular aflat mai jos de girusul frontal medial și lobulul paracentral care se află mai sus. Porțiunea anterioară este numită partea subfrontală ("Pars subfrontalis"); partea posterioara, care se curbează în sus spre marginea superomedială
Șanțul cingular () [Corola-website/Science/326840_a_328169]
-
("Sulcus cinguli"), sau scizura calosomarginală, fisura calosomarginală, șanțul calosomarginal ("Sulcus callosomarginalis") este un șanț (fisură) lung, de formă neregulată pe fața medială a emisferului cerebral, care separă girusul cingular aflat mai jos de girusul frontal medial și lobulul paracentral care se află mai sus. Porțiunea anterioară este numită partea subfrontală ("Pars subfrontalis"); partea posterioara, care se curbează în sus spre marginea superomedială a emisferului și mărginește posterior lobulul paracentral este numită ramura marginală ("Ramus marginalis") sau
Șanțul cingular () [Corola-website/Science/326840_a_328169]
-
mijlocul acesteia și de șanțul central și produce adesea pe ea o crestătură, vizibilă pe fața externă a emisferei, care este situată imediat posterior de girusul postcentral. În partea sa anterioară convexă, șanțul cingular separă girusul cingular de girusul frontal medial. În partea sa posterioară ascendentă (șanțul marginal) el separă precuneusul de lobulul paracentral. De la convexitatea șanțului cingular, se nasc un număr mai mult sau mai puțin considerabil de incizuri, care radiază pe fața internă a lobului frontal.
Șanțul cingular () [Corola-website/Science/326840_a_328169]
-
ul (""), sau lobulul patrulater ("Lobulus quadratus"), lobul patrulater este o circumvoluție pe fața medială a lobului parietal cerebral între cuneus și lobulul paracentral, care se află superior de șanțul subparietal și este limitat anterior de către ramura marginală a șanțului cingular, posterior de către șanțul parietooccipital, superior de marginea superioară a emisferului și inferior de șanțul
Precuneus () [Corola-website/Science/326846_a_328175]
-
a fost clasificat ca specie pe cale de dispariție de către IUCN. Populația totală este estimată la mai puțin de 2500 de exemplare, cu o tendință de scădere. Blana tigrilor este de obicei galbenă sau portocalie, cu dungi negre. Abdomenul și părțile mediale ale membrelor sunt albe, în timp ce coada este portocalie cu dungi negre. Masculii au o lungime a corpului de 2,7-3,1 m și o greutate de 200-250 kg, în timp ce femelele au o lungime a corpului de 2,2-2,5 m
Tigru bengalez () [Corola-website/Science/326853_a_328182]
-
("Lobulus paracentralis") sau lobulul ovalar, plica de trecere frontoparietală superioară Broca, plica rolandică superioară este o circumvoluție dreptunghiulară neregulată pe fața medială a emisferei cerebrale, aflată superior de șanțul cingular, și care înconjoară extremitatea superioară a șanțului central Rolando și este delimitată anterior de șanțul paracentral și posterior de ramura marginală a șanțului cingular; acest lobul este continuu cu girusul precentral al
Lobulul paracentral () [Corola-website/Science/326864_a_328193]
-
2 porțiuni (superioară - porțiunea alveolară, inferioară - baza mandibulei) și 2 margini (inferioară, superioară); pe marginea superioară (arcada alveolară inferioară) se află dinții mandibulari. Ramurile mandibulei în formă de lame patrulatere îndreptate oblic în sus și înapoi prezintă 2 fețe (laterală, medială), 4 margini (anterioară, posterioară - parotidiană, inferioară și superioară), 2 procese (procesul coronoidian și procesul condilian). Procesul condilian se articulează cu temporalul (articulația temporomandibulară). Mandibula este străbătută de canalul mandibulei Corpul mandibulei ("Corpus mandibulae") este porțiunea orizontală a mandibulei ce se
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
alta sub această linie care corespunde gâtului. Pe linia milohioidiană se inserează mușchiul milohioidian ("Musculus mylohyoideus"). Deasupra capătului posterior al liniei milohioidiană se inserează porțiunea milofaringiană ("Pars mylopharyngea") a mușchiului constrictor superior al faringelui ("Musculus constrictor pharyngis superior"). Deasupra porțiunii mediale a liniei milohioidiene se află o depresiune triunghiulară - foseta sublinguală ("Fovea sublingualis") - care găzduiește glanda sublinguală. Dedesubtul liniei milohioidiene, spre extremitatea posterioară, se află o altă depresiune, alungită - fosetă submandibulară ("Fovea submandibulari") - care găzduiește glanda submandibulară. Deasupra liniei milohioidiene, la
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]