3,292 matches
-
carte armonios construită, din care se deduc cu claritate și opiniile celui care întreabă. Fără îndoială, P. excelează în publicistică, fiind un observator și un interpret de cele mai multe ori critic al societății românești postrevoluționare. Cronica unei mari dezamăgiri. O istorie mediatică (2000) este urmată în același an de Partidul și partida (atitudini politice). Ambele culegeri lasă să se întrevadă traiectoria sinuoasă a unui intelectual care se expune în permanență, având pretenția ca propriile convingeri să devină model paideic. Aparent neomogene, articolele
PRUTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289057_a_290386]
-
complex de superioritate - poate fi inhibat de privirea rece a unui student! Orgolioasă timiditate, sensibilitate exacerbată. Călinescu era un Hercule cu multe călcâie ahileene.” P. se arată preocupat și de teoretizarea anumitor aspecte ale mass-media. În Elemente esențiale de tehnică mediatică (2001) prezintă sistematic noțiuni, concepte și practici proprii domeniului. Autorul e și aici aplecat spre interdisciplinaritate, iar discursul său nu neglijează raporturile ce se stabilesc între text, imagine și valoare estetică. SCRIERI: Pactul cu diavolul. Șase zile cu Petru Dumitriu
PRUTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289057_a_290386]
-
domeniului. Autorul e și aici aplecat spre interdisciplinaritate, iar discursul său nu neglijează raporturile ce se stabilesc între text, imagine și valoare estetică. SCRIERI: Pactul cu diavolul. Șase zile cu Petru Dumitriu, București, 1995; Cronica unei mari dezamăgiri. O istorie mediatică, Iași, 2000; Partidul și partida (atitudini politice), București, 2000; Feldeința călinesciană, Constanța, 2001; Elemente esențiale de tehnică mediatică, Constanța, 2001. Traduceri: Robert K. Ressler, Tom Shachtman, Vânător de ucigași, București, 1993. Repere bibliografice: Radu G. Țeposu, Un boier cu frică
PRUTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289057_a_290386]
-
text, imagine și valoare estetică. SCRIERI: Pactul cu diavolul. Șase zile cu Petru Dumitriu, București, 1995; Cronica unei mari dezamăgiri. O istorie mediatică, Iași, 2000; Partidul și partida (atitudini politice), București, 2000; Feldeința călinesciană, Constanța, 2001; Elemente esențiale de tehnică mediatică, Constanța, 2001. Traduceri: Robert K. Ressler, Tom Shachtman, Vânător de ucigași, București, 1993. Repere bibliografice: Radu G. Țeposu, Un boier cu frică de Dumnezeu, „Cuvântul”, 1995, 2; Alex. Ștefănescu, Petru Dumitriu despre pactul cu diavolul, RL, 1995, 7; C. Stănescu
PRUTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289057_a_290386]
-
unul din rolurile principale performate pe scena câmpului cultural - calitățile literare sau stilistice, considerabila plajă enciclopedică pe care o acoperă, șarmul speculativ care integrează și manevrează referințele. Pe de altă parte, eseistul a beneficiat de o insistentă, chiar agresivă expunere mediatică, fie ca vedetă/erou civilizator, fie ca „victimă exponențială” (Ștefan Borbély). Segmente ale acestei mediatizări pot funcționa ca topoi ai instabilei, agitatei, chiar istericei vieți de tranziție culturală, politică etc. Sunt de amintit scandalul „căpitanului Soare”, care, bine speculat mediatic
PATAPIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288712_a_290041]
-
mediatică, fie ca vedetă/erou civilizator, fie ca „victimă exponențială” (Ștefan Borbély). Segmente ale acestei mediatizări pot funcționa ca topoi ai instabilei, agitatei, chiar istericei vieți de tranziție culturală, politică etc. Sunt de amintit scandalul „căpitanului Soare”, care, bine speculat mediatic, l-a extras pe P. din audiența de nișă, sau textele encomiastice care i-au gardat primele cărți, semnate de proeminenți lideri de opinie precum Virgil Ierunca („L-am cunoscut, până la urmă, pe Patapievici. La Paris. L-am privit îndelung
PATAPIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288712_a_290041]
-
fost corect caracterizat ca fiind „un antifundamentalist și antiautoritarist înrăit, un spirit underground, un anarhist critic și ludic” (Paul Cernat). De aici derivă aspectul care privește „metoda” utilizată: textele vizate (în sens larg - texte propriu- zise, acțiuni, persoane, zvonuri, segmente mediatice etc.) nu sunt niciodată atacate frontal, ci deconstruite dinspre o margine selectată mai mult sau mai puțin subiectiv. În măsura în care P. poate fi aproximat ca un critic ironist, figura criticii lui este metonimia: odată ce un fragment de text este destrămat, se
PETRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288782_a_290111]
-
fidele ale lui P. Încă din Tentațiile anonimatului el își manifesta simpatia pentru ceea ce numește „protexte” (un sinonim rezonabil e dat de combinația dintre „glosse” și „enervări”): notații de o ironie mușcătoare pe marginea unei secvențe culturale (Tentațiile anonimatului) sau mediatice (În răspăr). A transpus în românește scrieri ale lui Ioan Petru Culianu (cumnatul său), precum și texte de Roger Caillois, Georges Bataille ș.a. SCRIERI: Proze (volum colectiv), București, 1985; Tentațiile anonimatului și alte eseuri, București, 1990; Ce-ar mai fi de
PETRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288782_a_290111]
-
informațional și capacitățile de a prelucra informația. După cum, dacă privim viața individuală și colectivă mai larg și În procesualitatea ei, rămâne grava Întrebare: rațional pentru ce și pentru cine? De altminteri, problematica accesului la informație, oferta ei selectivă din partea surselor mediatice, blocajele și distorsiunile ce pot interveni În Însușirea și procesarea ei constituie din ce În ce mai pronunțat tema centrală nu numai pentru psihologia cognitivă și cogniția socială, ci și pentru sociologi și economiști. Importanța informației, atât În comportamentul individual, cât și În cel
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
București, Editura Tritonic, 2004 (184 p.) A asculta radioul aproape că face parte din viața oricăruia dintre noi. Relația care se stabilește Între cel care ascultă și animatorii sau prezentatorii emisiunilor de radio diferă de legătura realizată de alte canale mediatice - și vorbesc aici, În special, de televiziune. Acesteia din urmă Îi stau la Îndemână mai multe mijloace de comunicare, sprijinindu-se, Îndeosebi, pe elemente vizuale - culoarea, lumina, Îmbrăcămintea și gesturile actorilor alcătuind un mediu atractiv și plin de expresivitate. Radioul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
reamintește prin ipostazele, implicările și consecințele acțiunii lui. Liviu Antonesei ne vorbește, pe pielea lui, de cenzura noastră, cea de toate zilele, de formele insinuării, ca și de unele strategii de evitare a acesteia. Laurențiu Șoitu, tot Într-un registru mediatic, ne amintește despre temerile, renunțările la opinie, autoabandonările și dedublările omului de presă. Liviu Chelcea și Puiu Lățea interoghează modul de consum, statornicit În comunism, radiografiind (printr-un studiu de caz) modul de structurare a „culturii” penuriei prin practici speciale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mândri de rolurile ce li s-au distribuit și de beneficii: recompense În bani, uniforme, poziții distincte față de cei din afara jocului. În al cincilea, dar nu În ultimul rând, cei ce au gestionat evenimentul l-au transformat Într-un spectacol mediatic. A fost clar că totul nu a fost expresia unei pasiuni care ține de educație și de personalitatea protagoniștilor, ci o Înscenare de natură să distribuie roluri, să instituie bariere, să consfințească poziții, să impresioneze pe cei de rând, să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
vlahilor din sud-estul Serbiei 2 71-88 Geacu, Sorin, Dușan, Stoian Grădinăritul Într-un sat din sudul Moldovei - Drăgușeni (jud. Galați) 4 267-276 Fetchenhauer, Detlef Irrationality and automaticity in human behavior from an evolutionary human perspective 3 145-178 Fulga, Gheorghe Sistemul mediatic și sfera politică 4 186-195 Ghețău, Vasile Declinul demografic al României: ce perspective? 2 5-41 Grecu, Mihai, Andrysek, Oldrich Dreptul la educație În Regiunea transnistreană a Republicii Moldova și atitudinea comunității internaționale 2 89-105 Grofșoreanu, Cornel Influența industrializării asupra țăranului român
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
variațiile neexplicate ale mișcării pe orbită a planetelor și a prezis curbarea luminii stelare în vecinătatea unui corp masiv cum este, de exemplu, Soarele. Confirmarea acestui din urmă fenomen în timpul eclipsei de Soare din 1919 a devenit un adevărat eveniment mediatic și faima lui 56 Einstein s-a răspândit în întreaga lume. Teoria relativități generalizate se diferențiază în multe privințe de toate celelalte teorii științifice. În primul rând, teoria lui Einstein nu este rezultatul unor experimente minuțioase, fiind elaborată mai degrabă
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
În arcanele majore, TR, 1996, 30; Daniel Cristea-Enache, Arca lui Oțoiu, CC, 1996, 8-9; Claudiu Groza, Miezul de sub coajă, APF, 1997, 5; Ruxandra Cesereanu, „Coaja lucrurilor sau Dansând cu Jupuita”, ECH, 1997, 10; Glodeanu, Dimensiuni, 230-233; Cornel Moraru, Un roman „mediatic”, VTRA, 1999, 11; Paul Cernat, Ficțiune digitală, distopie sinistrală, OC, 2000, 8; Sorescu, Lumea, 158-160; Cornel Ungureanu, Adrian Oțoiu - un adevărat Cărtărescu al prozatorilor, O, 2001, 7; Paul Cernat, Avantajele frontierei, OC, 2001, 67; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, II
OŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288598_a_289927]
-
un discurs fără subiect individual ajunge să prezinte generalizări despre mulțimi de subiecți și să tranșeze categoric și irevocabil tendințe sau structurări implacabile. De mult prea multe ori, acest gen de abordare transpare și în alte discursuri intelectuale, culturale și mediatice, astfel că rezultă un fatalism ubicuu: decalajul nostru istoric a existat dintotdeauna și din el nu am putea evada parcă nicicând sau poate doar prin revoluții violente, care ne-ar face să luăm mereu lucrările de la început, pentru că numai așa
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mai intens solicitată, iar pe măsura realizării acesteia constituția și funcționarea familiei au început să se schimbe. S-a ajuns astfel ca, în perioada mai recentă, familia tradițională, ce a rezistat în cadrul societății industriale, să ajungă în centrul discuțiilor teoretice, mediatice și casnice, întrucât schimbările care au început să o afecteze au devenit radicale. Sfera privată a vieții de familie și sfera publică a organizării sociale au ajuns să fie prinse concomitent într-o modernizare de amploare ce corespunde opțiunilor modernității
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
rata ascendentă a divorțurilor și fără formularea acelor politici care ar promova cele mai adecvate stimulente de creștere a natalității și a stabilității familiei, societatea ar risca să-și erodeze unul dintre cele mai importante fundamente. Zgomotul lingvistic de caracterizare mediatică a stării familiei se schimbă în timp și își asociază diverse sintagme. La început s-a vorbit despre „războiul sexelor”, apoi s-a continuat cu „invazia familiilor homosexuale”, cu „lupta femeilor pentru dezrobire casnică” sau pentru „dezvrăjirea asimetriilor de putere
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
gospodării familiale nu mai au nici un reprezentant rămas acasă, menajul casnic este cvasi-integral externalizat (dovadă fiind multiplicarea firmelor de baby-sitter și de servicii menajere, a restaurantelor și a centrelor de fast-food). Timpul liber din familie solicită dezvoltarea unei întregi industrii mediatice, a divertismentului și a turismului, capitalul social disponibil copiilor și tinerilor în familie este redus la minimum. Când avem în vedere numărul mare de familii de la noi prinse în migrația pentru muncă în străinătate, care au lăsat copiii singuri în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
propusă de către profesorul Dumitru Sandu, regăsim în Zerind trăsăturile definitorii ale satului minoritar etnic: capital relațional maxim, experiența migratorie bogată. Zerindul dispune de un capital social ridicat rezultat prin împletirea câtorva caracteristici de bază ale comunității: a. Un puternic consum mediatic: ziarul este principala sursă de informare utilizată, alături de posturile de radio, postul televiziunii naționale și posturile TV maghiare. b. O bună comunicare cu exteriorul: diferite forme de migrație (legături cu satele învecinate, cu centrele urbane din regiune și legături internaționale
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
UE. Aici oamenii nu au gândire capitalistă!” (femeie, Tomșani). „Oamenii nu sunt solidari! Nu au educație!” (femeie, Tomșani). Concluzii Evaluarea campaniei de informare reprezintă o întreprindere dificilă și mai ales delicată. În interiorul comunităților, informația transmisă circulă nu numai prin intermediul canalelor mediatice, ci și prin canale „informale”, care scapă de sub controlul celor care au proiectat campania. Deși campania s-a încheiat, ecourile sale pot fi regăsite atât în mass-media, cât și în viața de zi cu zi a satelor românești. Dificultatea evaluării
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cu zi a satelor românești. Dificultatea evaluării vine tocmai din faptul că informația despre ceea ce este Europa și cum este satul european și despre valorile și mentalitățile europenilor circulă în permanență și este transformată datorită altor evenimente politice și mesajelor mediatice transmise. Ceea ce am făcut în cadrul cercetării de teren întreprinse a fost să încercăm să surprindem efectele imediate ale mesajelor transmise pe diferite canale de comunicare, urmărind gradul de diseminare a informației și efectele acesteia în planul atitudinal valoric. Departe de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
O avalanșă de ploconeli, pupături sau „vorbiri în șoaptă” traversează pridvoarele Bisericii strămoșești. Avem o pleiadă de ierarhi care n-au cunoscut nici rigorile vieții monahale, nici ostenitoarele responsabilități ale căminului familial. Nu e de mirare că - în epoca transparenței mediatice - o țară întreagă le comentează becisnicul caracter. Fără să fi trăit asceza rugăciunii, a studiului și a slujirii aproapelui, episcopii înscăunați prin presiuni de grup ori din calcule politice vor fi mereu vulnerabili. Pe bună dreptate, credincioșii vor fi scandalizați
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
gustul publicațiilor de masă, isteria atât de populară a radiourilor comerciale pe banda FM, dar și comportamentul civic marcat de cinism și corupție par să infirme ideea că românii ar fi rămas un popor creștin par excellence. În plină eră mediatică, când ideologia nihilistă înscrie milioane de nume pe un pomelnic fără liturghie, conservarea mimetică a religiei strămoșilor rămâne un gest de suprafață. Pentru instituțiile de formare și educație religioasă, un indiciu îngrijorător relevat de recensământ este nu doar sărăcirea în
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
nevoi materiale, și nu obiectivul prioritar al celor care vânează fantasma credibilității sociale prin prestigiu financiar (kenodoxia), atunci capitalismul rămâne compatibil cu navigația dificilă a corabiei Bisericii între mările binelui comun și portul Binelui suprem. Teodor Baconsky discută apoi avalanșa mediatică a neantului - intoxicarea imaginației cu simulacre ale fericirii - la care singura soteriologie disponibilă rămâne isteria ecologistă. „A trăi local, a gândi global” se încheie într-o notă pesimistă care amendează militantismul naturist de coloratură neopăgână. Deși identifică dezechilibre clare în
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]