11,179 matches
-
cu caracter general, și nici punerea în pagină a textului. Nu a fost inclus nici în istoria picturii moldovenești ci menționat doar în capitole secundare. În realitate acest Tetraevanghel, demonstrează Sorin Ullea, „constituie introducerea firească și necesară în istoria picturii medievale moldovenești”, căci Uric nu a făcut operă de copist, „procesul de românizare” fiind prezent și „în interpretarea liniei și a conturului ondulând lin și armonios... de o mare eleganță formală... interpretare ce va constitui una din trăsăturile stilistice specifice secolelor
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
moldovenească a acestei a doua faze. Dimensiunile mici au înlesnit însă exprimarea în pictura Suceviței, interioară și exterioară, a unui număr impresionant de scene cu „tâlc” legate între ele „prin fire nevăzute ... cel mai complex program iconografic din întreaga ortodoxie medievală”, spune Sorin Ullea. Este concluzia la care a ajuns însă numai după aplicarea timp de câteva decenii a aceleiași metode de studiere exhaustivă și asupra monumentelor bizantine cât și ale școlilor de tradiție bizantină, însemnate sau mai puțin însemnate. Cercetare
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
acestui spațiu”, talentul constructorului fiind însă cel care determină calitatea spațiului interior religios sau laic: bine sau prost realizat. Cercetarea comparativă în 1965 a acestui spațiu în bisericile din Armenia și Georgia, două dintre cele mai originale școli ale artei medievale creștine, l-a dus pe Sorin Ullea la încheierea că deși exprimarea geniului artistic în perioada clasică, finele sec. VI și sec. VII, este foarte personală în cele două țări, ea e, totuși, în ambele rezultatul îmbinării a două concepte
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
vechea capitală a Georgiei, Mțheta, mărturisește că a „rămas fascinat” de spațiul ce-l înconjura. În 1967 a apărut articolul despre spațiul interior în bisericile din Armenia și Georgia. În anii ’70 trece la studiul spațiului interior al marilor catedrale medievale nu numai din lumea ortodoxă, ci și din marile catedrale ale Occidentului - Constantinopol, Italia și nordul Angliei. Arhitectura gotică a Occidentului este în general considerată ca cea mai înaltă, recordul deținându-l catedrala din Beauvais de 47 metri înălțime. Specialiștii
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
Ca urmare, „mult înaintea marii școli moldovenești de pictură ... cristalizată în prima treime a secolului XV, a existat școala transilvană de pictură ... cristalizată în secolul XII, secol din care va trebui să considerăm de acum înainte că începe istoria picturii medievale românești (p.9)...căci existența ei implică automat existența unei civilizații românești în acel secol” (subl.SI) . Este de datoria arheologiei - atât de neglijată și de greșit orientată în Transilvania! - să caute prin săpături de adâncime urme de picturi, construcții
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
inferioritate, de biată țară răsăriteană aflată în calea răutăților și mulțumită să-și apere ce? Prosperitatea materială și dezvoltarea spirituală? Nu. Să-și apere sărăcia și nevoile și neamul. Așadar: o mentalitate fatalistă ce nu i-a împins pe românii medievali la luptă continuă și efort energic, după cum nu i-a făcut pe istoricii moderni decât să fie prea bucuroși dacă s-ar găsi fie și cât de modeste urme de existență fizică a românilor... necum o existență spirituală creatoare de
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
adresă”(subl.SI). Imensa tristețe a unei lumi apuse profund iubitoare de țară și profund preocupată de soarta ei! După 46 de ani de cercetare, în volumul din 2001 pomenit, Sorin Ullea vorbește despre metoda sa de cercetare a lumii medievale și insistă asupra interdependenței disciplinelor pe care trebuie să le cunoască un „medievist complet”: istoria politică, teologia, istoria artelor vizuale, istoria literară, paleografia, pentru a putea ajunge la o viziune corectă de ansamblu a evului mediu. Numai după studierea „analitică
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
lumi cercetătorul poate ajunge apoi la o privire de ansamblu, la „analize de sinteză” fără teama de a comite - fără voie - greșeli uneori fundamentale. În orice cercetare a evului mediu trebuie să se țină în primul rând seamă că perioada medievală a Europei este exclusiv teocentrică: totul vine de la Dumnezeu și „în ciuda marilor deosebiri dintre estul și vestul Europei, teocentrismul e liantul care face din istoria evului mediu european un tot atât de unitar... încât singura soluție eficientă pentru a înțelege lumea medievală
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
medievală a Europei este exclusiv teocentrică: totul vine de la Dumnezeu și „în ciuda marilor deosebiri dintre estul și vestul Europei, teocentrismul e liantul care face din istoria evului mediu european un tot atât de unitar... încât singura soluție eficientă pentru a înțelege lumea medievală e de a cuprinde într-o unică privire de ansamblu toate componentele pentru a le studia apoi analitic” De aceea „mai întâi, prin adâncite studii și meditații, trebuie pătrunsă, înțeleasă și trăită psihologia omului medieval” (subl.SI), (p.142) și
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
eficientă pentru a înțelege lumea medievală e de a cuprinde într-o unică privire de ansamblu toate componentele pentru a le studia apoi analitic” De aceea „mai întâi, prin adâncite studii și meditații, trebuie pătrunsă, înțeleasă și trăită psihologia omului medieval” (subl.SI), (p.142) și modul lui de exprimare; însă dezlegarea modului de exprimare nu se găsește întotdeauna în domeniul pe care tocmai îl cercetezi ci în cu totul altă parte, în altă disciplină, pe care cercetătorul cantonat într-un
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
de la Ștefan cel Mare prin Movilești la Cuza Vodă (2014) și este gata de publicare volumul Movileștii și simbolismul picturii Suceviței. Potrivit intențiilor lui Sorin Ullea, mi-am propus să strâng în volum articolele din reviste privitoare la Cronologia picturii medievale moldovenești din secolele XV-XVI. - Vă mulțumesc pentru acest dialog, care creionează și certifică personalitatea profesorului Sorin Ullea. Vă doresc multă putere în munca dumneavoastră de-a edita ceea ce a rămas în manuscris de la eminentul profesor Sorin Ullea. (1)Vasile Dascălu
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
Mănăstirea Agapia”, jud. Neamț, în vol. Lucian-Valeriu Lefter, Aurica Ichim și Sorin Iftimi (coord.), Monumentul - tradiție și viitor, Ed. Doxologia, Iași, 2011. din vol.: Azi... pentru mâine-Convorbiri, autor Emilia Țuțuianu Referință Bibliografică: Emilia Țuțuianu: Profesorul Sorin Ullea, istoric al artei medievale moldovenești (II) / Emilia Țuțuianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2343, Anul VII, 31 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Emilia Țuțuianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
că ar fi cea mai veche cetate de frontieră a Moldovei, situată la limanul Nistrului. În secolul VI d.H. în locurile descoperite de greci se afa colonia Tiras, măi binezis o cetate-polis grecească și greco-romană suprapusa după uniicercetatori pe cetatea medievală succesiv bizantina, genovezaromaneasca, turcească avînd în aceste perioade numele respective deorigine. Grecii o numeau Levcopilis, dacii Vidava, românii Albă Iulia, genoveziiMoncastro sau Maurocastro, turcii Akkerman, rușii Belgorod. Noi i-am zis Cetatea Albă, nume și simbol al apărării libertății
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
a lua grâne. Localitățile dunărene în totalitatea lor au o mare importanță în procurarea de grâu pentru genovezi, cantități mari de cereale de care aceștia aveau nevoie în permanență încărcându-se din porturile maritime și fluviale ale Dobrogei. Cercetând portulanele medievale cu privire la litoralul Mării Negre, Gh.I.Brătianu constată că hărțile lui Angelino Dulcert din Majorca(1339) și a fraților Pizzigani(1367) notează numele Bulgariei la nord de Dunăre incluzând astfel Bulgariei și Bugeacul de mai tarziu, deci și Dobrogea până la Limanul Nistrului
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
Dunării Inferioare, atât stăpânirea bizantina -exercitată prin intermediul unui despotat-, înainte de 1285/6, cât și pe cea mongola, după această dată, cănd întreaga zonă intră sub autoritatea atotputernicului general Nogai, instalat în locul despotului bizantin, la Isaccea.’’ Controversele privind localizarea acestui oraș medieval dobrogean nu au fost rezolvate de nicio cercetare de până acum: ,, Profesorul Petre Diaconu menționează în lucrările sale că cetatea de lângă Ostrov se numea Vicina, pentru că era "vecină" (în slavă) a cetății bulgărești Silistra, aflată în sud. Domnia sa a făcut
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
C Giurescu,,,Târguri sau orașe și cetăți moldovene’’ 8 Diaconu,P,,Despre localizarea Vicinei’’,în ,,Pontica’’3,1970 9 Iorga, N.,,,Poporul românesc și marea’’,conferința ținută la Liga Navală Română, Editura Datina Românească, Văleni de Munte,1938 10,,Orașul medieval în spațiul românesc extracarpatic (secolele X-XIV). O încercare de tipologizare a procesului genezei urbane’’, ed. Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2013 11 Popescu-Spineni, N. ,România în izvoarele geografice și cartografice,Editura Științifică și Enciclopedica,București,1978 12 Ștefănescu, St.,,,Istoria media
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
a premiului „Merit Award” a Consiliului de Ingineri pentru activitatea în aceste domenii. Recenzent pentru National Science Foundation (NSF), SUA și IEEE și editor a unor volume speciale de jurnal. Și ... III. EMILIA ȚUȚUIANU: PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II), de Emilia Țuțuianu, publicat în Ediția nr. 2343 din 31 mai 2017. - La Văratec, în casa maicii Ripsimia și Dionisia, a scris o parte din cărțile pe care le-a încredințat tiparului mai târziu. Liniștea și pacea din
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
Bratu, pentru începutul conversației noastre, vorbiți-ne vă rog despre copilărie, despre Romanul atât de drag amintirilor dvs. orașul pe care nu conteniți să îl iubiți...Să ne reîntoarcem la anii ... V. EMILIA ȚUȚUIANU: PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I), de Emilia Țuțuianu, publicat în Ediția nr. 2337 din 25 mai 2017. „Cunoașterea trecutului, a istoriei, este o necesitate pentru conștiința umană” Nicolae Iorga Profesorul Sorin Ullea a fost un strălucit și autentic medievist, care a pus bazele
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
Institutului de Istoria Artei, la București în anul 1949. Avea doar 24 de ani, fiind proaspăt absolvent al Facultății de Litere din București, unde a studiat istoria artei la catedra profesorului George Oprescu. Despre această mare personalitate a istoriei artei medievale românești am onoarea să discut cu doamna Simona Ioanovici. - Întemeietorul Institutului de Istoria Artei al Academiei, profesorul George Oprescu - academician, titlu pe care-l folosea doar pentru Comitetul Central al P.C.R., cum ar fi susținerea unui cercetător capabil dar cu
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
Institutului de Istoria Artei, la București în anul 1949. Avea doar 24 de ani, fiind proaspăt absolvent al Facultății de Litere din București, unde a studiat istoria artei la catedra profesorului George Oprescu. Despre această mare personalitate a istoriei artei medievale românești am onoarea să discut cu doamna Simona Ioanovici.- Întemeietorul Institutului de Istoria Artei al Academiei, profesorul George Oprescu - academician, titlu pe care-l folosea doar pentru Comitetul Central al P.C.R., cum ar fi susținerea unui cercetător capabil dar cu
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
astfel încât acestea să fie în stare să-și îndeplinească îndatoririle religioase. Starețele mănăstirilor se numărau adesea printre puținele femei învățate, uneori dintre ele desprinzandu-se unele cu adevarat erudite, așa cum a fost Sfântă Hildegarde din Bingen. Dar faptul că școala medievală era strâns legată de biserică nu înseamnă că educația n-a suferit influență unor culturi diferite de cea creștină. Într-o vreme în care impactul culturii musulmane asupra Europei era foarte intens, cărturarii arabi din nordul Africii și din sudul
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
Magistratul e - azi - senin și zâmbitor. Va renunța la funcție! Hotărârea va surprinde Stațiunea nepregătită. Totul funcționează datorită firelor întinse și trase de el. E Păpușarul. Magul. Dumnezeul urbei. Oamenii știu asta. Închiderea Cazinoului va face din așezare un cătun medieval. Hipodromul va deveni un câmp de cartofi. Banca - închisoare pentru datornici, din ce în ce mai mulți. Lumea va crede că totul se trage de la povestea cu Caravella; se va zice chiar că Magistratul vrea să părăsească Stațiunea. Numai la faptul că, în urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
regăsește În relația dintre laturile pentagramei - steaua În cinci colțuri, asimilată ideii de perfecțiune - și stă la baza celor mai celebre edificii arhitectonice ale lumii, Începând de la piramide și de la Parthenonul atenian construit de marele Phidias, continuând cu impunătoarele catedrale medievale și ajungând până În zilele noastre, la edificii reprezentative ale modernității. Foarte interesant este Însă faptul că această proporție magică este prezentă și În natură, În distanța dintre frunzele copacilor, În spiralele semințelor de floarea-soarelui și ale ananasului, la conul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
mai departe. Mult mai departe, dobândind treptat substanță și contur. Este posibil, ba chiar foarte probabil, ca adevăratul secret al templierilor să-l reprezinte proiectul prodigios al unei mari alianțe Între Occident și Orient, care presupunea Înlocuirea autocrației regilor europeni medievali, meschini și corupți, cu noocrația unei elite de oameni inteligenți și drepți, suprimarea, În cel mai generos ecumenism cu putință, a granițelor dintre religii, constituirea unei civilizații comune, În egală măsură musulmană și creștină. După părerea lui Saint-Yves d’Alveydre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
se infiltreze împreună în Moldova, ca să-l facă pe el, pe Barzovie, să bată drumurile și să-și pună, iată, stomahul la-ncercare. — Maică Precistă! - gemu Barzovie, ștergându-și colțurile gurii cu o olandă. Aibi îndurare de mine! în concepția medievală despre lume și viață, apelul la o instanță supremă, divină, avea de multe ori o funcție terapeutică. Invocând numele unor ființe supranaturale ce cunoșteau diverse titulaturi în funcție de aria geografică pe care se manifestau respectivele credințe, oamenii făceau aceasta deoarece nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]