8,912 matches
-
bogăția în frumusețe. Afirmația de mai sus ne trimite cu gândul la biografia autorului, la anii săi de școală, petrecuți în Clujul medieval și postmodern, ani care au impregnat imaginația omului din sud cu o anume rigoare ce-i temperează meditația, fără a-i manieriza însă experiența artistică. Scenele de pe obiectele sale de sticlă sunt elaborate în cicluri, unele dintre ele citând teme deja încercate, excesiv am conchide, până acum, de un șir nesfârșit de artiști, precum Parabola orbilor, citata Lecție
Cu Rembrandt într-un atelier de sticlărie by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5814_a_7139]
-
unui prinț mai degrabă oriental, care, după moda medievală, trebuia să poarte și giuvaierul rimelor. Sicilia, aflată la întretăierea mai multor civilizații, a cunoscut și pasiunea pentru poezie a arabilor, de altfel imaginea statică, a unei lumi menite mai degrabă meditației, somnului și morții, e chiar reversul modului de viață occidental. Stilul sicilienilor, care se consideră desăvârșiți, are ceva din neclintita infatuare orientală, „vanitatea lor e mai puternică decât mizeria lor”. În această lentoare „vlăguită imediat de lene”, în această grădină
O ediție adăugită și o nouă traducere a Ghepardului by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/5087_a_6412]
-
Papa Francisc a ținut să salute, vineri, la Colosseum, "prietenia multora dintre frații noștri musulmani" din Orientul Mijlociu și i-a îndemnat pe creștini să "răspundă răului cu bine", relatează AFP, potrivit Mediafax. Papa a mulțumit tinerilor libanezi care au scris meditațiile și a amintit de călătoria lui Benedict al XVI-lea în Liban Liban, comentând: "am văzut atunci frumusețea și forța comuniunii creștinilor acestui Pământ și a prieteniei cu atât de mulți dintre frații noștri musulmani și cu mulți alții". "Nu
Papa Francisc a salutat ”prietenia multora dintre frații noștri musulmani” by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/56537_a_57862]
-
samizdat. O parte era controlată de Securitatea poloneză, dar o parte nu, și era foarte ușor chiar și pentru mine, copil fiind, să le găsesc. În România, situația arăta cu totul diferit. Un exemplu foarte bun pentru asta este afacerea Meditației Transcendentale. Un grup care vroia să facă ceva cu totul nepolitic a fost urmărit, oamenii dați afară de la lucru. Îți dai seama ce ar fi fost dacă acel grup avea motive politice? Al doilea motiv este că Ceaușescu a reușit
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5476_a_6801]
-
de discipolul Campbell după moartea profesorului, în 1951, fiind acum pentru prima oara tradus în română de Sorin Mărculescu. Nu este o traducere tardivă, lectură fiind la fel de incitantă pentru orientaliști că și pentru europeniști, care au astfel acces la concise meditații asupra relației orient-occident în secolul al XX-lea. Zimmer atrage atenția că, absorbiți în căutarea de artha (posesii materiale și putere), kama (amor, plăceri) și dharma (îndatoriri religioase și morale), care sunt primele trei din cele patru scopuri ale vieții
Filozofia orientală în traduceri recente by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4495_a_5820]
-
Trei secole la rând, cei ce produceau stihuri au părut să fie preocupați numai de căutarea obstinată a lui Dumnezeu și de slăvirea numelui lui (prin psalmi, rugăciuni, imnuri), de fortificarea virtuții și de educarea în spiritul smereniei creștine (prin meditația morală) ori de istorisirea unor întâmplări istorice în spiritul aceleiași smerenii [...] Toate acestea presupuneau precumpănitoare intenții religioase, pedagogice, istoriografice, encomiastice, o anume sobrietate indigestă, o ținută sacramentală, o solemnitate aspră, stângace și nobilă. Din acest peisaj al poeziei cernite, veșnic
Un critic în vacanță by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4505_a_5830]
-
de lună plină, vom găsi energia care să pună în mișcare apele noastre (...), dar se poate să găsim și o altă forță, care, foarte probabil, va ajuta scopului nostru. Forța moștenirii lăsate de nemuritorii noștri străbuni” (p. 31), iar această meditație asupra continuității unei ilustre tradiții, aptă a se lăsa convertită în realitate trăită este, poate, elementul cel mai înăl- țător al romanului. Dinamismul trăirii destramă impresia de fatalitate și statism - există un suspans permanent, impresia fiind de trăire supramundană, dirijată
Yorgos Seferis și romanul unei resurecții în spirit by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4514_a_5839]
-
experimentul propus, L. Durrell se înscrie în descendența prozei lui J. Joyce, V. Woolf, sau W. Faulkner, fiind departe de, să zicem, naturalismul romanului Sâmbătă noapte, duminică dimineață (1956), al lui Alan Sillitoe. De fapt întreaga tetralogie este împânzită cu meditații asupra artei cuvântului și asupra condiției scriitorului. Una dintre ele ar fi putea da de gândit mai tinerei generații: „Ceea ce nu e permis în literatură e sănătatea grosolană, cuvintele murdare, lucrurile firești și lucrurile nostime. (s.n.)” (Justine, p.137) Dacă
Centenar Lawrence Durrell by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/4513_a_5838]
-
Cronicar Hiperbolă fără temei În numărul 5 din 2012 al revistei ACOLADA, Barbu Cioculescu, cu același umor și aceeași rafinare a termenilor, își răsfață cititorii cu cîteva meditații care vin la țanc în marginea posterității lui Caragiale. Dar ce a atras atenția Cronicarului în articolul „Caragiale, leneșu”, e o îndrăzneață și deopotrivă riscantă comparație, care îl pune pe nenea Iancu pe picior de egalitate cu Shakespeare și Cervantes
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4538_a_5863]
-
ori din afara lui. La Gh.S., avem de-a face cu 36 de asemenea spații experimentale în seama cărora se instrumentează dosarul civilizației urbane. În plus, ținta nu e aceea a urmăririi comportamentului uman în situații social-politice de criză, ci o meditație repetată, în arhitecturi textuale perfect armate, asupra (im)posibilității orașului perfect. Compoziția respectă ritmurile gândirii creatoare, nu ale corpului social (chiar dacă, inevitabil, e informată de acesta). De aceea, funcționează ca un perpetuum, deloc incomodată de neizbânzi. Colecția de orașe este
Geoficțiuni by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3290_a_4615]
-
inevitabil, e informată de acesta). De aceea, funcționează ca un perpetuum, deloc incomodată de neizbânzi. Colecția de orașe este și cumul de istorii cu tâlc, aspirând la unitatea pierdută prin inventariere de ipostaze. Încântătoare pentru cititor nu doar avalanșa de meditații despre om și locurile sale comunitare, ci și precizia elegantă a scriiturii, care imită, cu mici unduiri de frază, simetria vulnerabilă a vinietei. În plus, incitante pot fi și comparațiile, mereu reluate de comentatori (Andrei Rogoz, Cornel Robu, Marian Popa
Geoficțiuni by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3290_a_4615]
-
în care rulează un film de dragoste. Se lasă pe speteaza scaunului. Încearcă să-l privească pe Gaetano de la o anumită distanță. Dacă închide ușor ochii, poate să anestezieze corpul acela. Acum, în fiecare zi, face douăzeci de minute de meditație. A căutat tehnicile pe Internet. O ajută mult. Să alunge lătratul insistent al gândurilor. Să șteargă tabla. În dimineața asta s-a concentrat pe merele din bucătărie. A intrat în pulpa lor, în parfumul lor, în semințele din cotor. Apoi
Margaret Mazzantini Nimeni nu se salvează singur by Gabriela Lungu () [Corola-journal/Journalistic/3301_a_4626]
-
mamă. Biografia eroului/eroinei Orlando, despre care s-a spus că o întruchipează, în enumite etape, pe scriitoarea Vita Sackville-West, prietena care i-a stârnit autoarei curajul de a tulbura societatea britanică puritană, este în același timp o autobiografie, înfățișând meditațiile Virginiei Woolf asupra rolului jucat de contextul cultural și evoluțiile ei în cercetarea „minții androgine”. Prefața Danei Crăciun, bine documentată și structurată, oferă toate detaliile, inclusiv asupra acestor explorări speciale, comentând pe larg „principiile moderniste ale incertitudinii, ambiguității și pluralității
Anglia, Persia, Italia by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3304_a_4629]
-
soție, Aglae Cârstiuc (1891-1946), medic cu studii strălucite, și tot aici se va naște unica lor fiică, Fortuna Ioana Crainic (1921-1983). Epistolele ce se publică aici, întâia oară, evocă secvențe fulgurante dintr-o existență nu tocmai propice creației, studiului și meditației. Ele sunt, de fapt, niște confesiuni tulburătoare privind destinul unei familii care va cunoaște toate avatarurile unei societăți încă neașezate. * Viena, 2 mai 1922 Liți dragă, Slavă Domnului! Abia azi primii scrisoarea ta, scrisoarea voastră. Duminică și ieri a trebuit
Însemnări despre tânărul Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4144_a_5469]
-
Cu toate scenele amuzante cu care este presărată, Amorțire este o carte serioasă, cu un final trist, doar că nimeni nu face caz de această tristețe, nici personajele, nici scriitorul. Florin Lăzărescu nu servește cititorilor, aici ori în alte părți, meditații filozofice - „filozofia”, pentru el, e undeva, printre rânduri, în spatele ochilor speriați ai Valeriei, atunci când în mintea ei se instalează întunericul.
Printre rânduri by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3317_a_4642]
-
jucasem în horă, și cunoscusem văduvele de război, am plecat pe jos la București să-nvăț carte mai înaltă. Liceul, îl dam câte două clase-ntr-un an. Am trăit, ani de zile, pe vremea Vieții literare, de pildă, dând meditații. Spre regretul meu, n-am putut lua nici o diplomă înaltă, dar sunt latinist și cunosc câteva limbi moderne. M-am apucat, la un moment dat, să fac studii slavistice și bulgara, de pildă, am învățat-o mai întâi după un
O epistolă necunoscută a lui Nicolae Crevedia by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4968_a_6293]
-
-l lăsați să decidă și singur. Chiar dacă va greși, acest fapt face parte din viață și, implicit, din exercițiul maturizării. Dacă până la 14 ani, uneori și după, copilul exprimă un talent evident, ajutați-l să îl cultive (prin cursuri specializate, meditații, evaluarea de către un expert). Chiar dacă pare un talent fără “simț practic”, de exemplu poezie sau desen. Este un talent, care cultivat, îl poate ajuta foarte mult în viitor, chiar și numai ca hobby. Îmbogățirea vieții spirituale este de neprețuit pentru
Cum se alege facultatea. Sfaturi de la un expert român în coaching () [Corola-journal/Journalistic/34396_a_35721]
-
singur. Chiar dacă va greși, acest fapt face parte din viață și implicit din exercițiul maturizării, atât de important pentru echilibru. Dacă până la 14 ani, uneori și după, copilul exprimă un talent evident, ajutați-l să îl cultive (prin cursuri specializate, meditații, evaluarea de către un expert). Chiar dacă pare un talent fără “simț practic”, de exemplu poezie sau desen, nu contează. Este un talent, care cultivat, îl poate ajuta foarte mult în viitor. Poate și numai ca hobby, dar îmbogățirea vieții spirituale este
Cum se alege facultatea. Sfaturi de la un expert român în coaching () [Corola-journal/Journalistic/34396_a_35721]
-
prin suprapunerea mai multor sunete, la fel cum și țîrîitul greierilor, legat și simplu, reprezintă o melodie tot atît de rafinată ca o partitură. Occidentalul nu vede în țîrîitul greierilor decît un zgomot natural care cel mult îl predispune la meditații vesperale, pe cînd niponul vede aici o creație a spiritului lumii, și din acest motiv occidentalul, cînd ascultă muzică populară japoneză, are senzația că aude un țîrîit de insecte. A cincea deosebire e că pentru nipon subiectul e centripet, strîngînd
Țîrîitul insectelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3444_a_4769]
-
urmă, de la primele etape, constat că am străbătut istoria unei lente dezmeticiri. T.S. Eliot: „Dacă ravagiile, ultragiile, naufragiile, carnagiile / Nu mai pot fi trecute cu vederea / Să nu fim, / O, ascunși...” „Apatie puhavă, fără concentrare...”, scrie același. O recunosc în „meditațiile” mele. „Pline de închipuiri și goale de sens.” „Uscare a lumii simțurilor, / Evacuare a lumii închipuirii, / Inoperativitate a lumii spiritului; / Aceasta este o cale...” O cale către ce? T.S.E.: „...ultimul pământ lăsat spre a fi descoperit / Este cel care a
insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3458_a_4783]
-
fost înființate și școli de șase luni care să le permită trecerea rapidă de la învățământul primar la cel universitar. Unii dintre ei nu au reușit nici așa, chiar dacă în sediul Comitetului Central fuseseră aduși profesori de licee și facultăți pentru meditații. Atunci conducerea Partidului Comunist a decis ca activiștii trecuți de 40 de ani să fie scutiți de „completarea” studiilor. „La ce le mai trebuie diplomă? Dacă lucrează bine unde i-a trimis partidul, la ce mai trebuie diplomă? Să spună
Cum a reușit Nicolae Ceauşescu să ia bacalaureatul by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/36601_a_37926]
-
E ca și cum noua unitate a „subiectivului” și „obiectivului”, idee sistematică fundamentală a teoriei carteziene, trebuia să se prezinte încă o dată, dintr-o cu totul altă perspectivă și într-un alt sens. Până și a doua operă principală a lui Descartes, Meditații despre principiile filosofiei, mai prezintă încă această caracteristică proprie a stilului. Ne confruntăm aici cu cele mai mari abstracții ale metafizicii carteziene. În egală măsură le vedem însă născându- se dintr-o situație concretă determinată, redată până în cele mai mici
Ernst Cassirer Kant – viața și opera by Adriana Cînța () [Corola-journal/Journalistic/3676_a_5001]
-
aborda neîntârziat această lectură pasionantă, să observ că autoarele folosesc atât cuvântul facere (care arată, în opinia mea, perspectiva orientală, „manufacturieră”, asupra creației) dar și creație (varianta occidentală, cu accent pe forța individual-imaginativă): avem de a face cu o profundă meditație asupra cuvintelor. Fiindcă în Scripturi niciun cuvânt nu e inutil. Un șir de ecouri, sau ceea ce muzicienii ar numi armonice leagă - precum un colier de sunete fundamentale - înțelesurile sapiențiale. Și pe deasupra - ecoul voinței Binelui. „De fapt, toată Biblia va răsuna
Povestiri de adus a-minte by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3678_a_5003]
-
existat prea mult, el a prea fost. Nici o altă alcătuire umană n-a emanat atâta substanță. Un oraș ce și-a meritat apusul, ca o pedeapsă a excesului, ca o ispășire a rodniciei. Sublinierile celebrului autor incită la întrebări, la meditație. Imaginea paradoxală a gloriilor în decădere e cutremurătoare. Istoria omenirii oferă numeroase exemple. Creații celebre strivite de „Creatorii-Oameni”. * Profesorul G.Ivașcu își începe colaborarea la „Vremea” în nr. 586 din 19 ianuarie 1941, cu un foileton-cronică de război: Lupta Italiei
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
rînduri, ar putea aprofunda modesta ipoteză a genezei Miorița, sub semnul atotputernic al fascinației. Discutabilă ca orice ipoteză, aceasta n-ar fi avut loc fără lectura atentă a interesantisimelor Fragments d'un journal,12) care mi-a sugerat această nepretențioasă meditație asupra evantaiului de semnificații ale noțiunii. NOTE 1) Sacrificiu. 2) Capul, care nu-mi plăcea la început începe să mă fascineze. 3) Curs despre religiile iraniene și Zaratustra. în ultimele zile, am citit enorm și mi-am recitit dosarele, notele
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]