234,668 matches
-
după fum se poate bea și iubi/ și urechile, urechile se pot lua la întrecere" (Moartea auzului). "Dicteul automat" nu e asumat integral, întrucît autorul respectă, în plină dezlănțuire suprarealistă, o ștachetă...realistă. În felul acesta d-sa ține a menționa un punct de plecare zero, afectiv și percepțional, precum un soi de alibi al mărturiei: "Trebuie să uit tot înaintea cuvintelor/ E amurgul cel mai nimerit pentru dragoste" (Distanțe). O atare amnezie voită e însă un semnal în răspăr al
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
i s-ar putea întoarce împotrivă. Și într-adevăr, acesta dorește ca nărăvașul lui cal să-și rupă gîtul, ca soția lui să rămînă țintuită locului iar cu a treia dorință o eliberează pe biata femeie. Grimm (III, 149) a menționat înrudirea acestei povești cu cea a lui Filemon. Și, în special, ospitalitatea plină de devotament a cuplului de bătrîni fără copii este exemplară. Exemplele sînt numeroase și atitudinea neospitalieră este pedepsită, fie individual, fie colectiv (prin inundații, cutremure de pămînt
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
îl face să-și ia o figură acră: "...nu putem înțelege exact rostul unei cărți de asemenea dimensiuni. Ne e teamă de o "inflație" Cărtărescu. Românul are o vorbă: "tot ce-i prea mult strică"." (în mod curios, romanul este menționat cu titlul Orbit. Orbit... fără zahăr?) Ion Rotaru face dezordine în literatura română contemporană, spunând despre ea vrute și nevrute și evaluând-o capricios, după ureche. Nu putem înțelege (iată că-l parafrazăm) rostul unei cărți de asemenea dimensiuni, în care tot
Ceva care seamănă cu o istorie a literaturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16996_a_18321]
-
o axiologie politică pătrunsă de un relativism înțelept, de un umanism deschis, binevoitor. Mutațiile actuale ale puterii În perspectivă actualizantă, trebuie să constatăm că epoca noastră stă sub semnul consimțământului, e dominată de exuberanța lui în continuă și surprinzătoare instituționalizare. Menționăm numai trei procese capitale pe care le trăim zi de zi. 1. La nivelul cel mai înalt al puterii, consimțământul realizează o schimbare spectaculară, menționată mai sus și anume trecerea de la sistemul tradițional de comandă, unitar, imperativ, închis, la centre
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
R. B.: ...ca în pictură... M.M.: Da, dar acea școlă olandeză trăia într-un spațiu interior, pe cînd azi literatura noastră abordează orice temă... R.B.: Totuși, venind vorba de școala olandeză de pictură, cu scenele ei de gen, intimiste - pot menționa că și în romanele dvs. se percepe un filon analog: destinele, întîmplările sunt intime, au fost uneori mici tragedii... și totuși să nu aibă toate acestea nimic de-aface cu un așa-zis "holländischem Geist", deci un "spirit olandez"? Să nu
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
de la direcția publicației, care, se contopește la 1 iulie 1876 cu Revista contimporană, reapărînd la 1 iulie și la 1 august 1876, cu titlul Revista contimporană literară și sciințifică. Pe coperta celor două numere directorul B.P. Hasdeu nu mai este menționat: în locul comitetului de redacție, figurează 23 de redactori, între care: Aron Densusianu, Anghel Demetriescu, Ciru Economu, Gr. Gellianu, Petre Grădișteanu. În articolul Foi căzute, apărut în Convorbiri literare din 1 decembrie 1876, Iacob Negruzzi credea că redactorul Grădișteanu s-a
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
cel de al patrulea, din cartea din 1936, este dedicat așa-numitului "colectivism național", unde antisemitismul e o prezență acută. Paragraful din cartea d-nei Marta Petreu "Cioran și ideologia legionară" e, din toate punctele de vedere, edificator. De aceea, tocmai, menționa el într-o scrisoare către Eliade din decembrie 1937 că "Garda de Fier este ultima șansă a României." Apoi, de prin 1946, se va despărți de vechile idealuri și speranțe, abandonîndu-le critic. Toate aceste episoade și faze sînt atent puse
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
la obiect și copleșitoare ca volum și oportunitate. Există, stăruie și d-na Marta Petreu în cartea ei, o deosebire importantă între opiniile lui Cioran și doctrina legionară și, în general, cu toată tradiția ideologiei autohtoniste. Pur și simplu (am menționat și eu în cartea mea Anii treizeci. Extrema dreaptă românească din 1995), Cioran se apropie vizibil de opinia lui E. Lovinescu din Istoria civilizației române moderne. D-na Marta Petreu pune în evidență, firește analitic, această aproape de necrezut similitudine de
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
altul decît chiar G. Călinescu, în capitolul consacrat poetului din Istoria literaturii, observa: "O parodie este o pastișă exagerată, ca spre a-și găsi iertarea în recunoașterea imitării". Și adaugă: "Topârceanu le numea pagini modeste de critică literară în pilde", menționînd că, uneori, poetul uita c opinie e greu de susținut", rămîne valabilă cea de a doua ipoteză. Dl. Liviu Grăsoiu nu o spune explicit dar destule dintre aprecierile sale conduc spre această concluzie. Ceea ce este, negreșit, un record pentru un
O nouă exegeză despre Topîrceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17092_a_18417]
-
pomenesc însă pe Malraux, cel oricum aflat sub influența lui Nietszche care declarase categoric "Dumnezeu a murit!" Zanussi dixit Raționalist elevat ce și-a construit propria operă ca pe o accedere la grația divină prin meditație, Zanussi a ținut să menționeze că Malraux a negat că ar fi afirmat acest lucru, dar că oricum formularea corectă ar fi "Secolul XXI va fi spiritual sau...". Personal, cineastul polonez speră ca viitorul să rezerve omenirii bucuria unor revelații excepționale, ținînd de misterul existenței
Doamne, nouă redă-ne... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17078_a_18403]
-
o idee proprie a libertății cu care sunt exprimate cele mai imunde idei și a modului în care sunt tolerate ele de organele de stat." Avînd o informație completă și temeinică asupra publicisticii românești, ziariștii de la Realitatea evreiască țin să menționeze că există "nu puține publicații admirabile, străine de virusul xenofobiei și antisemitismului", iar dintre acestea e citată la loc de frunte România literară: "...trebuie să subliniem că, deși rare în presa cotidiană, în presa literară articolele consacrate unor personalități evreiești
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17099_a_18424]
-
să afle "secretul" acestei deveniri. Și e bine că s-a găsit d-na Dora Petrilă care să-l determine pe dl prof. Dan Setlacec să se confeseze, care se destăinuie cu franchețe din toate ale sale alcătuiri și preocupări, menționînd, de la început, că s-a înscris la Facultatea de Medicină chiar pentru chirurgie. Uluitoare destăinuire, care echivalează cu sentimentul unei vocații bine intuită. Să notez bunele pagini de început care reconstituie farmecul indicibil al unui bucureștean interbelic, locuind pe o
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
-ți asumi responsabilitatea". A biruit fiind o fire optimistă. Dar "dacă atîtea situații nerezolvate mă urmăresc și astăzi, este clar că nu am învins total". Cred că un scrupul de modestie excesivă îl determină pe dl prof. Dan Setlacec să menționeze că, deși a publicat numeroase lucrări științifice (cărți, comunicări, referate), se consideră, totuși, a fi nu un om de știință ci mai curînd un practician. Gînduri interesante dezvăluie autorul nostru despre euthanasie, pe care ar voi aplicată asupra sa, lăsînd
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
în serios, ai crede că ei n-au fost conducători ai culturii, ci niște bieți lucrători cu ziua, care, deși dădeau indicații cum trebuie să stea penița scriitorului, deși se bucurau de privilegiile sistemului, erau niște anticomuniști sub acoperire". Să menționăm cîteva nume pe care dl Cristoiu nu le dă și anume Pavel Țugui, Silviu Brucan, Pavel Cîmpeanu, Titus Popovici, D.R.Popescu și, last, but not least, Dumitru Popescu-Dumnezeu. Din care pricină avem serioase îndoieli, că am avea a face, în
O struțo-cămilă ideologică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17139_a_18464]
-
cu firescul unei adresări colocviale de o cuceritoare naturalețe. Captivant, pe momentele importante ale acestuia, s-a dovedit a fi și concertul - l-aș putea numi - fluviu, concert cameral desfășurat pe parcursul a opt ceasuri sub genericul provocator "Bach - Non Stop". Menționez aici, cu titlu de special interes, realizarea Variațiunilor "Goldberg" în viziunea unui tânăr maestru, cea a pianistului Viniciu Moroianu, un act al unei comunicări pe cât de coerente pe atât de sensibil spiritualizate. Dintre tinerii artiști... un progres evident poate fi
BACH al nostru cel de toate zilele by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17112_a_18437]
-
și până la cel al realizării - i-a aparținut dirijorului Horia Andreescu în compania Orchestrei de Cameră. Întregul concert a fost dedicat unor pagini puțin cunoscute la noi, în circuitul vieții noastre de concert, literaturii vocal-instrumentale de cult, anume genului cantatelor. Menționez distincția de unicitate a concertului în contextul vieții muzicale bucureștene; este de amintit sprijinul consecvent pe care serviciile culturale ale Ambasadei Republicii Federale Germane îl acordă instituțiilor noastre de cultură. Căci - și de această dată! - materialele concertului, partiturile, au fost
BACH al nostru cel de toate zilele by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17112_a_18437]
-
extinderi a comportării abuzive a unui singur individ asupra semnificației spiritualității in integrum, asimilate pripit și, desigur, nedrept unui "totalitarism"... Oricît unele din obiectivele de odinioară pot fi considerate că sînt și ale noastre, iluminismul ca și pașoptismul datează! Să menționăm că, în gîndirea contemporană, există o critică a iluminismului, care indică, în spectrul acestuia, o sorginte spirituală. În Dialectica iluminismului, Max Horkheimer și Theodor W. Adorno au crezut de cuviință a releva sîmburele religios al dorinței de ordonare a rațiunii
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
în memorie (în numărul din 17-23 august, care ne parvine cu întîrziere) numele unui poet uitat: Ion Pena (1911-1944). Volumul său de debut (Furcile caudine) a apărut la Roșiori, în 1939, în editura grupării literare Drum. G. Călinescu l-a menționat doi ani mai tîrziu în Istorie... la bibliografie. Volumul conținea epigrame și era ilustrat de Al. Popescu-Tair. Colaborator la principalele gazete din vremea războiului, Ion Pena avea gata alte două cărți - de data aceasta de poezie propriu-zisă - dintre care unul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15834_a_17159]
-
nostalgia rădăcinilor). Date pentru o mai bună conturare a premisei identificate se pot culege și din capitolele despre "exilații interior". Și pentru că Gabriela Melinescu este singura femeie căreia i se dedică un capitol în acest volum, nu putem evita să menționăm că prima parte poartă titlul Zeița și geniul și conține incredibilele rînduri (deloc ironice!) "Era, la dreapta zeului (i.e. Nichita Stănescu - n.C.I.), inspiratoarea, muza, personajul care guverna istoria personală a marelui scriitor." - iar din Jurnalul suedez e selectată reacția la
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
încîlcită a relațiilor politice dintre puterile europene, încît e nevoie de timp și pricepere pentru "a recomanda patriotismul românilor" care complică mult politica în Orient. Firește că Alecsandri a răspuns că el și țara sa contează imens pe sprijinul Franței, menționînd că acel act de la 1859 "deși considerat rebel Convenției, are avantajul de a ne deschide calea unirii, prevăzută de însăși Convenție, dar noi credem că am făcut un act conform cu spiritul ei și chiar cu politica Franței. Credința noastră nestrămutată
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
neutră asta, acceptată și în alte registre cînd e cuprinsă în expresii și îmbinări relativ stabile ("Asta e situația", "Asta e tot" etc.), celelalte continuă să fie puternic marcate. Utilizarea lor ca elemente anaforice (care trimit la un referent deja menționat în text) merită să fie studiată în mod mai amănunțit în sistemul limbii române. Analiza unui număr mare de texte scrise și de conversații orale ar putea stabili criteriile mai puțin evidente ale alegerii: într-o relatare în care alternează
Ăla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15844_a_17169]
-
accede dincolo de nivelul mediocru"? Ați ghicit, Marin Mincu cel din 1998, în antologia Poezia română actuală. Un lucru e neclar, dacă Marin Mincu are atît de mult tăria propriilor opinii, încît nu simte nevoia să se revizuiască, atunci de ce nu menționează că aceste texte au mai apărut și anume acum doi ani. O lectură în oglindă arată cum textele despre poeți sînt pur și simplu mutate dintr-o parte în alta. Ceea ce trecea drept simplă și sumară introducere la o selecție
Teorie, critică, poezie - aceleași by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15868_a_17193]
-
acut după 1893, cînd echilibrul între cei doi termeni ai relației s-a rupt agravant, în favoarea unui eticism didactic și greoi. Excepție a făcut Mara care apare din 1894 în Vatra și, în 1906, în volum. În sfîrșit, se cuvine menționat că realismul transfigurării lumii rurale nu trădează adevărul structurilor sociale. Aceste comunități închise nu sînt deloc înfățișate ca unidimensionate social. Diferențierea socială apare ca o realitate bine desenată, cu consecințele și implicațiile inevitabile. Știm prea bine că nuvelele lui Slavici
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
ne imaginăm o doamnă care întrunește condițiile, dar care, cu numai o zi înainte de citirea anunțului, și-a tăiat părul. Ce tragedie! "Nelu din Pașcani mulțumesc doamnei Camelia care m-a vindecat de beție." în mod curios Nelu din Pașcani menționează și numărul de telefon la care poate fi găsită doamna Camelia. La fel procedează și Ștefan din Brăila, după ce mulțumește doamnei Camelia pentru altceva: "pentru mine a fost un adevărat înger păzitor, dezlegându-mi cununiile". Nu cumva doamna Camelia însăși
Ochiul magic by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15861_a_17186]
-
scrierea, iar celălalt de girarea unor materiale de inspirație fascistă, reunite în volumul Naționalistul. Un alt membru al PRM, care face parte din administrația locală a județului Cluj, a publicat, înainte de Hogea, un volum antisemit. Asta pentru a nu mai menționa atacurile xenofobe din oficiosul PRM, România Mare al cărui redactor șef este și președintele partidului cu același nume. Cine va răsfoi colecția revistei va descoperi însă și atacuri antiNATO și împotriva Statelor Unite, atacuri apărute în momente de criză. Atacul lui
Ce ar putea ascunde "dezvăluirile" lui CVTudor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15864_a_17189]