3,268 matches
-
necesarei retrospective. Voind parcă să o ia înaintea propriei posterități, scriitorul ne oferă date în plus pentru a-i reevalua „statura” de 180 creator, cu speranța subînțeleasă de a-l lua așa cum este. Și dovedește încă o dată că rămâne un meseriaș, în vers ca și în proză. „Dosarul” alcătuit din evocări, interviuri și fotografii mi se pare a fi, mai mult decât un „capăt de linie”, o probă de onestitate scriitoricească și un început de etapă. După ce s-a eliberat, mărturisind
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
și expresiv prin grotescul său, dar și prin logica interioară pe care Pintilie o caută și o găsește, este portretul informatorului, unealta securistului, o unealtă tăioasă (înrudită, după cum se va vedea, cu briciul ori strungul), dar vie, un om-unealtă: fiecare meseriaș, fiecare doctor, orice om are o sculă și de scula lui se îngrijește, însă la Securitate care este scula noastră? Am spus că avem și noi o sculă. Dacă frizerul are brici, dacă strungarul are strung, am spus că ce
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
etajul zece era uscătorul, unde urcam vara pentru a privi lumea prin binoclu și pentru a alerga periculos pe acoperișul blocului. Dar edificiul în care locuiam avea și destui băieți, unii mai șmecheri, alții mai indiferenți, alții cusurgii ori, dimpotrivă, meseriași într-ale vieții, cum le spuneau fetele. Ce vreau să spun este că blocul nostru a fost o adevărată mană cerească în perioada copilăriei și chiar a adolescenței, măcar pentru faptul că am avut acces la o grămadă de vieți
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
jale. Emigrație ? Asta da, și... mai crește ! Efecte imediate: petice la haine, încălțăminte proastă, încălzire așișderea, jafuri și tâlhării, alte probleme sociale! Nu pot excepta PRESA. Acum e regruparea cea mare. Chestiune de câteva luni. Băieții aceștia buni sau răi, meseriași și nu prea, săvârșesc o muncă utilă, uneori produc bucurii. Sunt prost plătiți dar suflete de luptători. Cine să-i sprijine, știind că pentru fiecare întreprindere e un viitor incert ! Cel mai bogat om din județ înregistrează deficite, proporțional, fiecare
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
Led Zeppelin sau Rolling Stones au făcut așa ceva, de-aia băteau toate recordurile de audiență). Dar ce contează pentru spectator!? O operă place. La ce-ar trebui umblat după secrete, după ascunzișuri, după aranjamente ce n-au importanță decât pentru meseriașii angajați în producția spectacolului? Păi, un răspuns ar fi că împinge la asemenea iscodiri firea omenească, dornică - între altele - să cunoască „secrete“, să le pipăie, să exulte... Și de-aici o întreagă industrie a secretelor, a descoperirilor epocale, a masoneriei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
vorbim de adolescenți revoltați împotriva autorității și mai ales dornici ca revolta lor să aibă vreun efect vizibil. Așa că nota scăzută la purtare devenea un fel de certificat de rebel. Șmecherii și tipii cool aveau nota scăzută la purtare. Erau meseriașii cu care voiai să fii în gașcă. Nota zece la purtare o aveau fetițele, pămpălăii și tocilarii. Cam așa stau lucrurile cu adolescenții. Și ce pericol îl păștea - sau îl paște - pe un elev cu notă mică la purtare? Nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
brusc au început reparațiile structurale. De vreo patru luni bunii gospodari trudesc la un drumeag de acces, în care am tot studiat straturile geologice. După ce am trecut inițial pe marginea gropii, apoi prin noroi, în fine printr-un nisip fin, meseriașii au băgat smoală și au dat strada în lucru. Asta s-a întâmplat cu o săptămână înainte de vot. Primarul în exerciț a ajuns, cum-necum, în turul doi de scrutin și își joacă în săptămâna ce vine destinul administrativ și politic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
să amintim reacțiile provocate în Italia de prezența unor grupuri din România. Fricțiuni între localnici și oaspeții din est s-au manifestat și în Marea Britanie. În anumite țări apusene mâna de lucru ieftină a creat o stare de ostilitate printre meseriașii din partea locului care au protestat împotriva concurenței nerezonabile. Prezența răsăritenilor în diferite slujbe mai mult sau mai puțin calificate a dus aproape la conflicte cu unele sindicate locale (exemplele pe care le cunosc privesc Suedia și Marea Britanie). Aici au fost
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
vină și anumiți patroni nu tocmai scrupuloși, atât din vest cât și din est, care au angajat muncitori în condiții dubioase, plătind salarii sub nivelul normal din țara apuseană respectivă. Unele țări, cum ar fi Marea Britanie, au beneficiat considerabil de pe urma meseriașilor calificați mai ales din Polonia, care vin, de obicei, fără familie, lucrează o perioadă limitată de timp, iar apoi revin în țară. Nu încape îndoială că o mulțime de români contribuie, prin munca lor, la activitatea economică din Spania, Italia
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
Dacă la început doctrina liberală, aplicând principiile de mai sus, a cuprins din ce în ce mai multe țări, polarizând societatea fiecăreia în două extreme, a celor avuți și a celor săraci cu o pătură de mijloc formată din funcționari, intelectuali și mici întreprinzători (meseriași), cu timpul aceste aspecte se vor accentua, ceea ce avea să adâncească discrepanțele dintre clasele și păturile sociale. Aceste discrepanțe vor genera conflicte ce vor alimenta permanent frământările sociale. Adăugând acestor stări de lucruri și faptul că liberalismul în expansiune depășește
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
iluminiști peste noapte și care își fac lifting la televizor, luându-și morga unora care au descoperit „codul lui da Vinci“. Măcar ca exprimare publică, Ionuț Popa este ceea ce ne lipsește cel mai mult și care se cheamă, simplu, „un meseriaș“. Unul cu umor! Unul care ne furnizează cele mai suculente știri din Liga I Nume-De-Bere-La-Pet, ligă în care majoritatea râgâie cacofonic și știrb. DAMELE GAZETIERE Presa pentru ambele sexe Emilia CHISCOP Ca două specii diferite ce sunt, bărbații și femeile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
fiind că până seara, când ajung în „cămăruța mea de lucru“, nu am de-a face decât cu avansuri, roialități, plăți etc. Și-ți aduc aminte că îl cam lovești și pe domnul Kafka atunci când bagi funcționarii în hoarda de meseriași care nu și-au pus amprenta asupra „istoriei“. Așadar, răspund epistolei tale de la Balcik din minunatul birou Polirom București. Nu mi se pare fair, dar, vorba lui Hagi (iară nu Murad), „viața merge înainte“... Hai să te iau cu sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
nu am. Nici nu mă interesa, eu acum încerc să vă vând un pont, o idee despre cum să nu fiți deconectați și în 2008. Să fiu sincer, nici macar asta nu fac. Pur și simplu am chemat trei vrăjitori, trei meseriași din partea nevăzuta a lumii. Ei sunt țestoasele pe care plimbam viitorul. Predicții fac cei care pot să inverseze explicațiile. Cei care țin sub supraveghere întreaga rețea de întâmplări culturale. Cei care se mișcă conform vitezei, nu împotriva ei. Din fericire
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
muncitorilor mai puțin specializați, cu toate că pentru a lucra într-o tipografie trebuia să știi să citești și chiar să ai noțiuni elementare de latină. Patronii nu se jenau să facă economii cu hrana și întreținerea calfelor. Ori, în orașele mari, meseriașii tipografi erau numeroși; obișnuiți să lucreze în echipă, formau grupuri foarte unite. De două ori, între 1539 și 1543 și între 1569 și 1573, ele au organizat greve, într-o formă foarte modernă, la Paris și Lyon; au existat mișcări
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
Frankfurt, Geneva. Revendicările aveau patru puncte: mărirea salariilor pentru a compensa creșterea prețurilor, reducerea zilei de lucru, scăderea normelor de producție, reglementarea numărului de ucenici pe care patronii îl măreau pentru a beneficia de o mînă de lucru aproape gratuită. Meseriașii nu au putut obține o oarecare satisfacție decît asupra acestui din urmă punct. 2. Legislația cărții: privilegii și cenzură. Articol de consum, cartea tipărită era supusă concurenței și a trebuit să se închidă imediat într-un sistem de privilegii pentru
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
urmat și de alți tineri din comuna noastră. N-ar fi lipsit de importanță dacă s-ar lua inițiativa construirii unei mici fabrici de dulcețuri și compoturi din fructe (cireșe,vișine,mere, pere și chiar struguri) sau legume. devenit renumiți meseriași prin priceperea și măiestria cu care lucrează. Dintre aceștia amintim pe constructorii de locuințe Gheorghe Pintilei (zis Ghiță ‘ a Adelei), Calistru Macovei, Gh. Ursu, Gh. Giosu, C-tin Răus, Victor Luca, C-tin Chițac, Ion Minciună, Ion Moroșanu, Vasile Olaru
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
multe familii au donat câte 300 de lei pentru efectuarea reparațiilor. Din Comitetul școlar au făcut parte Th. Antochi, Ion Caba, Ion Pintilei, Vasile Olaru, preotul Vasile Socianu, Gheorghe Muraru și alții. Această școală a pregătit mai multe promoții de meseriași din comunele Hudești, Suharău, Havârna, Oroftiana, Concești, Darabani, Păltiniș, Miorcani, Rădăuți-Prut etc. fiind profilată pe următoarele meserii de bază: lăcătușerie, tâmplărie, fierărie, dogărie. între anii 1941 și 1945 s-a transformat în școală de experiență, unde pe lângă meseriile amintite, se
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
într-un perete și suspendată la celălalt capăt de grinda casei. Pe această culme se puneau în general hainele curate. Oamenii mai avuți aveau și o ladă în care se păstra zestrea fetelor mari și care era încuiată cu cheie. Meseriașii de prin satele comunei au început să lucreze mese mici precum și dulăpioare pentru ținut vesela sau alte lucruri. Au apărut paturile din patru bucăți. La început acestea se puneau în odaia curată și pe ele se așeza lada cu zestre
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Hudești (Lupeni) are următoarele coturi: Dealul Carierii, în țigănime, în țelină, Di Vale, La Velniță, Livada. O discuție aparte ar merita cotul numit în țigănime, cot în care, în vremurile mai de demult trăiau doar țiganii. Aceștia erau mai mult meseriași, în special fierari și muzicanți. Nu exista casă în care să nu fie câte un muzicant. De aici s-au ridicat membrii familiei Costandache care cântau pe la restaurantele din Darabani și Dorohoi. Mai erau și alți muzicanți vestiți ca Deliman
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Salvarea la transportarea asiguraților accidentați, și că în plus, Casa de Asigurare București va acorda aceeași sumă, ca subvenție, în anul financiar 1936/1937. „Cu această ocazie - se menționează în aceeași adresă de răspuns - vă rugăm să dispuneți ca orice meseriaș accidentat, cu fracturi, să fie transportat numai la spitalul de accidente de muncă și mecanoterapie din Calea Floreasca, fiind organizat ca spital de urgență și înzestrat pentru asistență medicală a fracturilor din câmpul muncii”[2]. Așadar spitalul era organizat pe
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Era membru activ al Societății de chirurgie, raportor la mai multe Congrese naționale, cu multe articole publicate în revista Chirurgia. Alături de el, chirurgul și ortopedul Amzulescu. Aici am avut ocazia să întâlnesc și să văd la lucru, un foarte bun meseriaș: dr. Zorel Filipescu. Destinul a vrut însă altfel cu mine. În 1949, prin reforma învățământului, Facultatea de Medicină s-a rupt în două și eu am ajuns la Facultatea de pediatrie, am devenit - ca atare - pediatru. Cum îmi făcusem o
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
calitate care să nu-i mai producă indignare și dispret președintelui. Până la urmă, problema este într-o anume măsură falsă. Punerea filosofilor în antiteză cu mecanicii auto, tinichigii și ospatarii este una irelevantă. Adevărul este că avem nevoie de acești meseriași, dar și de specialiști în filosofie. (Observați că evit termenul de "filosof", extrem de delicat și pretențios). Aș merge mai departe: avem nevoie de mecanici, tinichigii și ospătari care să fi urmat măcar un curs de filosofie adevărată. În fond, marile
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
cei doi termeni desemnează categorii distincte de arestați. Aproape toate discuțiile despre argoul penitenciar încep cu cîteva exemple canonice: mișto, nasol, gagiu și se limitează, uneori, la acestea, dacă nu continuă cu alte cîteva, din același registru civil: marfă, nașpa, meseriaș, bengos, valabil, vrăjeală, trombonist, băiat de băiat, băiat de cartier, trotilat, a se da rotund, a zemui, venit cu pluta, fiul ploii, e groasă, măcăne etc. Oficialitățile continuă și astăzi să considere limbajul deținuților artificial, forțat, împestrițat, ca un microb
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
doi colegi ai lui, într-o problemă foarte urgentă. Colaboratorul meu îmi spusese că cei trei "pocăiți" mă sunaseră sâmbătă și duminică. Nu știam despre cei trei decât că făceau parte dintr-un grup mai mare și că erau buni meseriași din nordul Transilvaniei. Marți, înainte de orele 11, când îi programase secretara, se plimbau prin fața ambasadei. I-am văzut când l-am condus pe cipriotul Mavrakis, un oficial de la guvern, i-am invitat în clădirea misiunii și le-am ascultat păsul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
și pe cine să-i mai aleagă, care sunt mai buni. Sărmana Românie cum a putut ajunge oare groapa de gunoi a Europei, o țară pe care nici românii nu și-o mai doresc?! Milioane de oameni, unii dintre ei meseriași calificați, alții cu studii superioare, stau la cozi interminabile pentru a se înscrie să plece oriunde în lumea aceasta, numai să nu mai rămână în România. Își doresc un loc de muncă pentru a putea supraviețui pe acest pământ, dar
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]