2,515 matches
-
circulație și altfel decât prin intermediul marii poezii, maiestatea evocărilor tocind acum, prin mediocritatea dominantă, vorbe exaltate romantic. Rularea lor dinspre poezie spre istorie și înapoi a produs adesea degringoladă estetică, însă a pavat temeinic, lexem cu lexem, piatră peste piatră metaforică stufos-romantică, drumul expresiv al limbajului artistic. În mod cert acum, și în aceste proze cu o medie valorică scăzută, s-a pus în lumină forța evocator-istorică a limbii populare. În teorie (literară și lingvistică) se sublinia și se scria mereu
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
spirituale consacrate atingerii finalității cunoașterii de sine și de Dumnezeu, unde modelele umane întruchipate de scriitor ar fi, în termenii lui Balthasar Gracián, cel al discernătorului, dublat de al cuminecătorului.74 Opera ca răgaz simbolic al ospățului sapiențial și spațiu metaforic al mesei înțelepciunii, dublată de imaginea semnificativă a oglinzii (deschizând, de data aceasta, spre necesitatea orânduirii spațiului interior și a duratei vieții 75) conturează un alt model uman: scriitorul ca înțelept al cetății, chemând la banchetul reflexivității și al introspecției
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
complete sau a unui destin unic, inimitabil, care să fixeze caracterologic personajul în panoplia umanității romanești esențiale. Dimpotrivă, tocmai lipsa de trăsături singulare a personajului reține atenția, critica vorbind despre o "ființă-burete"110 sau despre homo bulla 111 ca echivalente metaforice ale eroului romanului, devenit din acest motiv un individ generic într-o narațiune de tip metafizic. Esențial este că, pentru Blecher cel din Întâmplări, realul este un câmp obscur, ale cărui legi nu par deloc evidente și care are nevoie
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
eroul își înscenează propriile perplexități și aspirații, se găsește codificat sensul ultim, visat, al unei interpretări fericite a absurdului lumii. Scrisul figurează ca metaforă a atingerii unei lizibilități totale a realului, o lizibilitate care nu poate fi, însă, decât ipostaziată metaforic și visată în delir, niciodată trăită cu adevărat. Concluzii Nu mai rămâne decât să subliniem că existența acestei configurații metaforice în romanele scriitorului interbelic indică o conștiință artistică evoluată, o poetică complexă, ce dezvoltă un nivel metaliterar al reflecției. Observațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Scrisul figurează ca metaforă a atingerii unei lizibilități totale a realului, o lizibilitate care nu poate fi, însă, decât ipostaziată metaforic și visată în delir, niciodată trăită cu adevărat. Concluzii Nu mai rămâne decât să subliniem că existența acestei configurații metaforice în romanele scriitorului interbelic indică o conștiință artistică evoluată, o poetică complexă, ce dezvoltă un nivel metaliterar al reflecției. Observațiile criticilor literari din anii 30 cu privire la "luciditatea" scriitorului Blecher semnalează și ele această dimensiune poetologică, încă rară în proza românească
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
românească, Junimea, 2000, p. 29 41. 43 Elvira Sorohan, Geneza personajului istoric, în vol. cit., p. 139-171. 44 Nu ne vom referi pe parcursul acestor pagini la poezia românească a vremii care, prin atitudini poetice de înaltă ținută artistică, prin nuclee metaforice memorabile, înglobează programatic secvențe de istorie națională. 45 De exemplu, se consideră de multe ori că exotismul anulează caracterul de roman istoric al lui Salammbô (aceste considerații au la originea lor afirmațiile lui Gustave Lanson din L'art de la Prose
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
poetic în proza istorică a lui C. Negruzzi se manifestă, în ceea ce privește metafora, printr-o scădere netă a poeticității în nuvelele istorice în comparație cu scrierile neistorice. Punctele de maximă diferențiere sunt mai ales în ceea ce privește metaforele de intensitate medie și împrumuturile ori calcurile metaforice. De exemplu, în Amintiri din junețe și Scrisori la un prieten − vs. Alexandru Lăpușneanu −, există incomparabil mai multe metafore calchiate din franceză: "crude fatalități" (< fr. cruelle fatalité); "vis fantastic" < fr. fantastique (cf. rêve ~); "suvenirea ei ar sili imaginația mea să
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
luat mită? Tendința de afirmare 23. De ce anumite articole de presă vi se par „tendențioase”? Reacțiile automate la ideologii 24. De ce candidatul comunist ridică mâna în aer când vrea să sugereze creșterea puterii de cumpărare? Gestica ce punctează și gestica metaforică 25. De ce un șef de stat pare mai tolerant atunci când pozează lângă un cântăreț cunoscut? Transferul simbolic 26. De ce ziarele prezintă confruntările politice ca pe niște afixe pentru box? Incertitudine și plăcere 27. De ce oamenii politici își petrec timpul criticându
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
a luat mită? Tendința de afirmare 23. De ce anumite articole de presă vi se par „tendențioase”? Reacțiile automate la ideologii 24. De ce candidatul comunist ridică mâna în aer când vrea sugereze creșterea puterii de cumpărare? Gestica ce punctează și gestica metaforică 25. De ce un șef de stat pare mai tolerant atunci când pozează lângă un cântăreț cunoscut? Transferul simbolic 26. De ce ziarele prezintă confruntările politice ca pe niște afixe pentru box? Incertitudine și plăcere 27. De ce oamenii politici își petrec timpul criticându
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
groups, and issues: An experimental test of the Hot Cognition Hypothesis”, Political Psychology, vol. 26, nr. 3, p. 455. 24. De ce candidatul comunist ridică mâna în aer când vrea să sugereze creșterea puterii de cumpărare? Gestica ce punctează și gestica metaforică Perioadele de campanie electorală sunt întotdeauna o bună ocazie pentru a savura gesturile oamenilor politici. Unii își scandează discursurile dând din mâini, alții ridică degetul mare și pe cel arătător pentru a exprima și mai multă precizie, iar alții gesticulează
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
trei tipuri de gestică: una care punctează, cea care ritmează discursul, o gestică „adaptatoare”, care nu are un raport direct cu conținutul verbal (este exemplu oratorului care își trece mâna prin păr sau se joacă cu stiloul) și o gestică metaforică, care se realizează prin analogie cu discursul (de exemplu, deschiderea brațelor într-un gest amplu pentru a anunța o reformă de mare amploare). Comparând gesturile candidaților și apartenența lor politică, au constatat că personalitățile de dreapta optau în general pentru
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
într-un gest amplu pentru a anunța o reformă de mare amploare). Comparând gesturile candidaților și apartenența lor politică, au constatat că personalitățile de dreapta optau în general pentru o gestică ce punctează, iar cele de stânga pentru o gestică metaforică. Gestica adaptatoare era practic absentă în clasa politică. În concluzie, personalitățile politice nu-și lasă gestica la voia întâmplării. În funcție de apartenența lor, ele adoptă niște coduri precise care pot fi observate în dezbaterile televizate. În timpul recentei campanii prezidențiale au putut
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
adoptă niște coduri precise care pot fi observate în dezbaterile televizate. În timpul recentei campanii prezidențiale au putut fi observate gesturile care punctează ale lui Nicolas Sarkozy, a cărui mână se ridică și coboară în ritmul discursului, total opus față de gestica metaforică a candidatului comunist Marie-George Buffet, care mima o scară ce se ridică pentru a evoca necesitatea creșterii puterii de cumpărare a francezilor. Însă de ce trasăm o linie de demarcare atât de strictă între „o gestică ce punctează” a dreptei și
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
candidatului comunist Marie-George Buffet, care mima o scară ce se ridică pentru a evoca necesitatea creșterii puterii de cumpărare a francezilor. Însă de ce trasăm o linie de demarcare atât de strictă între „o gestică ce punctează” a dreptei și „gestica metaforică” a stângii? Se pare că gestica unui om politic are drept scop intrarea în rezonanță cu publicul său, mai ales cu telespectatorii care urmăresc campania și care sunt mai mult sau mai puțin receptivi la un anumit tip de gestică
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
din aceleași argumente și pronunțate cu aceeași intonație, dar diferite ca formă gestuală: un actor care juca rolul unui primar al unei comune mici pronunța într-un caz discursul adoptând o gestică care puncta (73% gesturi care punctează, 20% gesturi metaforice, 7% adaptatoare), iar în alt caz optând pentru o gestică în principal metaforică (51% gesturi metaforice, 42% gesturi care punctează și 7% adaptatoare). Înregistrările au fost arătate unui eșantion din consiliul municipal compus din cadre și muncitori. După cum s-a
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
un actor care juca rolul unui primar al unei comune mici pronunța într-un caz discursul adoptând o gestică care puncta (73% gesturi care punctează, 20% gesturi metaforice, 7% adaptatoare), iar în alt caz optând pentru o gestică în principal metaforică (51% gesturi metaforice, 42% gesturi care punctează și 7% adaptatoare). Înregistrările au fost arătate unui eșantion din consiliul municipal compus din cadre și muncitori. După cum s-a dovedit, cadrele preferau prima înregistrare cu dominantă care punctează și-l considerau pe
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
juca rolul unui primar al unei comune mici pronunța într-un caz discursul adoptând o gestică care puncta (73% gesturi care punctează, 20% gesturi metaforice, 7% adaptatoare), iar în alt caz optând pentru o gestică în principal metaforică (51% gesturi metaforice, 42% gesturi care punctează și 7% adaptatoare). Înregistrările au fost arătate unui eșantion din consiliul municipal compus din cadre și muncitori. După cum s-a dovedit, cadrele preferau prima înregistrare cu dominantă care punctează și-l considerau pe primar mai simpatic
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
unui eșantion din consiliul municipal compus din cadre și muncitori. După cum s-a dovedit, cadrele preferau prima înregistrare cu dominantă care punctează și-l considerau pe primar mai simpatic și mai convingător, în timp ce muncitorii preferau a doua înregistrare, cu dominantă metaforică, considerându-l pe primar mai aproape de ei. Prin urmare, gestica întâlnește o realitate sociologică în rândul publicului. De ce cadrele preferă candidatul cu gestica care punctează, iar muncitorii pe cea metaforică? Gesturile care punctează au în general funcția de a indica
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
mai convingător, în timp ce muncitorii preferau a doua înregistrare, cu dominantă metaforică, considerându-l pe primar mai aproape de ei. Prin urmare, gestica întâlnește o realitate sociologică în rândul publicului. De ce cadrele preferă candidatul cu gestica care punctează, iar muncitorii pe cea metaforică? Gesturile care punctează au în general funcția de a indica valoarea argumentativă a unui discurs. De exemplu, scandând un discurs dând din mâini, ne face să resimțim valoarea decisivă și imperativă a frazei. La fel, enumerarea măsurilor dând din mâini
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
fel, enumerarea măsurilor dând din mâini face ca aceste măsuri să fie resimțite ca făcând parte dintr-un tot. Astfel de gesturi aparțin registrului argumentației mai familiar cadrelor. Dimpotrivă, în cazul muncitorilor, raportul socio-profesional cu realitatea este însoțit de gesturi metaforice sau ilustrative. Folosirea zilnică a mâinilor pentru a monta, demonta, a realiza diverse sarcini materiale face ca gestul s-i fie mai concret și mai puțin abstract. De aceea muncitorii considerau primarul „metaforic” ca fiind mai aproape de ei, fără a
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
auto-referențial disociere psihică dominare fizică socială E efect de asimilare de contrast de negativitate simplei expuneri endomorfine eroare fundamentală de atribuire stimă de sine expunere selectivă la informație F frecvență a imaginilor fundamentală a vocii G gestică așa-zis „adaptatoare” metaforică care punctează gyrus fusiform orbitofrontal median H emisferă dreaptă stângă euristica disponibilității hipocamp I inferențe semantice influență socială infra-umanizare inițiere la violență L legătură „para-socială” M mascul dominant memorie de lucru mod asociativ central de tratare al informației deliberativ morfină
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Limba persană este foarte specială, pentru că ne exprimă identitatea, reflectă spasmele spiritului nostru. De exemplu, folosim mult timpul trecut, dar foarte puțin viitorul, spre deosebire de limba engleză. Totul stă în trecut și în nostalgie. În același timp, este o limbă foarte metaforică, cu o poetică eliptică. Utilizez această fațetă a limbii mele, însă încerc totodată să mă debarasez de înclinațiile ei naturale. Utilizarea francezei îmi permite să dobîndesc o anumită intimitate. Povestea trupului este în permanență respinsă în Orient. Există o linie
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
camp-ului, dar mai ales avangardei, toate aceste asemănări conturându-i ideea apartenenței postmodernismului modernității. În "Concluzia" la Cele cinci fețe ale modernității, criticul își rezumă propria orientare: "Teoria mea sau, mai precis, viziunea asupra postmodernismului rămâne, în ultimă instanță, metaforică și poate fi cel mai bine înțeleasă în termenii "asemănărilor de familie", al analogiilor fizionomice [...]. Postmodernismul este o față a modernității. Așa cum îl văd, el se aseamănă izbitor cu modernismul (al cărui nume continuă de altfel să-l poarte înlăuntrul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în distincția proprie "métaphores éteintes" și "métaphores effectives", filosoful francez va detecta impasul dominant al acestei noțiuni: "metafora rămâne, prin toate trăsăturile sale esențiale, un filosofem clasic, un concept metafizic. Dacă am vrea să concepem și să clasăm toate posibilitățile metaforice ale filosofiei, o metaforă, cel puțin, ar rămâne întotdeauna exclusă, în afara sistemului: aceea, cel puțin, fără de care nu s-ar fi putut construi conceptul de metaforă sau, pentru a uni printr-o sincopă: "metafora metaforei""234. Chiar dacă acest caz ar
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
sincopă: "metafora metaforei""234. Chiar dacă acest caz ar fi valabil, Derrida încearcă să argumenteze că, de fapt, nu se poate vorbi despre metaforă decât la plural; o singură metaforă, "fundamentală", nu ar fi o metaforă în adevăratul înțeles derridarian, din moment ce metaforicul înseamnă joc plural care nu își poate epuiza sensurile. Și Richard Rorty consideră că metafora este o modalitate de extindere a limbajului, încadrându-se, din punctul său de vedere, în cele trei posibilități de încorporare a unei credințe noi în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]