2,951 matches
-
ușoară" avea un înțeles literal, gravitația pământului, rău studiată, o credea penibilă pentru umeri, pentru piept. A călca cu picioarele pe un mormânt i se părea oribil. Madam Ioanide concepea trecerea de la planul istoric la cel transcendental în forma unei metamorfoze lente, a. o adevărată endosmoză între material și aerian. Un mort fără b. o mână nu putea să capete mână pe lumea cealaltă. Ca și vechii greci, madam Ioanide condiționa integritatea umbrei de colectarea exactă și după toate datinile a
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
rezistență morală. Pomponescu nu se văita vreodată de dureri fizice, nu lua posturi de infirm și nu conversa deloc despre boli. Ședea ore întregi în picioare, fără a da semne de oboseală. Ceea ce atrage atenția asupra îmbătrînirii unui individ este metamorfoza vestimentară. Femeile care se simt bătrâne renunță de bunăvoie la orice rezistență și-și fac o uniformă voluntară de senile. Bătrânii pun vată în urechi, ies cu pardesiu în mijlocul verii și-și compun o facies de valetudinari. Nu acesta era
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
puțin și devenind unsuroasă, îi aluneca în jos. Ochii se măriră, devenind de o negreață stăruitoare, în schimb nasul se făcu mai coroiat. Fire mari de păr răsăreau de sub nări și în bărbie, iar gușa dădu indicații a se dubla. Metamorfoza aceasta nu se petrecu brusc și, material vorbind, Sultana era mai mult sau mai puțin aceeași ca și înainte, contururile nu anulau formula ei fizică. Foarte curând rămase gravidă și luă obiceiul să se legene în mers, iar picioarele i
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Vrăbiile fac mare tapaj la fereastră. Și acestea se arată cu totul insensibile la drama mea. De ce, mă întreb, când sunt posibile atâtea miracole în lume, a lumina orașe întregi la învîrtirea unui buton, a zbura, nu se verifică miracolul metamorfozei subite? Dacă Ovid, pe care-l traduceam în liceu, G. Călinescu ar fi spus adevăruri, m-aș preface într-o vrabie și aș zbura pe fereastră prin mica spărtură de geam pe care o văd de aici. Mă gândesc ce
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
încercare. Ticlui deci un program de alimentare și întărire a pacientului, căruia îi permise chiar niște picături de fier, obținute prin ruginirea în apă a unui cui, medicament pe care Conțescu îl reclama cu insistență. Când Gonzalv văzu și această metamorfoză, avu aproape un șoc nervos. Nu putea, firește, să se scandalizeze față de Conțescu de însănătoșirea lui. Însă căpătase un fel de sughițuri în vorbire, pricinuite de încordarea interioară. . - Nu-i nimic, glumi Hagienuș către Gulimănescu; cu cîtvinul e mai vechi
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
L. Bazin) / 101 (Dez)Învestiri etnologice / 102 Alterizare și folclorizare / 104 O scenă știintifică incertă / 111 Prospecții / 118 Munca și cartierele: conjugarea și disjuncția lor / 118 Întreprindere, muncă și comercializare / 123 O reconstrucție imaginară a dominației / 129 Economie și politică: metamorfoze / 137 Capitolul 4. Economie și colonizare Congo, 1961 (G. Althabe) / 143 Regiunea nord-congoleză / 143 Densitatea populației / 145 Volumul satelor / 147 Centrele semiurbane / 149 Încadrarea populației: șefia / 154 Viața economică / 155 Consumul / 161 Economia satului-palmier în situația colonială / 164 Okelataka / 185
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
mondiale ale economiei așa cum le percep protagoniștii lor pentru a interpreta situația pe care o trăiesc și a da sens acțiunilor care urmăresc să transforme această situație, să se opună evoluțiilor ei sau să-i nege evidența. Economie și politică: metamorfoze O reflecție metodologică al cărei scop ar fi să regândească locurile de investigație și relațiile lor permite reformularea conținutului problematicilor. Conjunctura prezentă face necesară încorporarea integrală, în dispozițiile și obiectele de cercetare, a unei interogații privind mutațiile raporturilor dintre politic
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
el este un element În structura acestei conștiințe”. ( /131) Diferența calitativă, ireductibilitatea sacrului și profanului nu exclud trecerea reciprocă a unuia În altul. Această dialectică a sacrului este valabilă atât pentru „cultul” pietrelor și arborilor, cât și concepției savante, a metamorfozelor indiene sau În misterul suprem al Întrupării (misterul: sacrul, nelimitatul se Înfățișează, se Întrupează). Sacrul instituie astfel o ruptură de nivel ontologic, iese din sfera profană pe care o neagă. Cele două domenii, sacrul și profanul, sunt „alternative, reciproce, complementare
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
creeze efecte care ar fi inexplicabile dacă interesele ar rămâne constante. În loc să traseze o demarcație rigidă între cele două logici, opțiunea "constă în explicarea cooperării comportamentale pe termen scurt, de la momentul respectiv, sau a transformării ei în cooperare comună și metamorfoză sistemică în viitor" (Sterling-Folker, 2000, p. 113). Teme similare au apărut în dezbaterile dintre Buzan și Little. Buzan apelează la logica funcțională asociată cu neorealismul pentru a arăta cum statele implicate într-un sistem internațional competitiv și care nu au
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
are precedența într-o disciplină metodologică ale cărei pretenții se limitau la tehnicile de interpretare proprii filologiei clasice sau studiilor biblice. Sub aceeași suprafață onomastică se dezvoltă istoria unui domeniu a cărui identitate este greu de fixat în suita tuturor metamorfozelor pe care le-a suferit obiectul "științei interpretării": de la literatura clasică sau biblică la suprafața vizată de disciplina filozofică autonomă legată în zilele noastre de numele lui Gadamer. - Când filozofia modernă, prin Feuerbach, a trebuit să definească o atitudine specifică
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Piero de la Francesca erau numele canalelor prin care istoria se revărsa peste noi. Aș fi rămas singur față în față cu epocile lumii. Din tablourile atârnate pe pereți s-ar fi desprins, venind către mine, grimasele infinite ale strămoșilor mei, metamorfozele speciei mele și ale propriului meu chip: supliciat, contorsionat, trufaș și crud, ucigând și implorând, în adorație sau supunere. Am ieșit auzind în urma mea gratiile care se închideau și mi-am imaginat cum sălile își dădeau jos masca frumuseții de peste
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
unui nou ziar bucureștean al cărui cel dendîi număr a apărut la 15 mai c. Prețul de abonament e pe un an 24 l. n. pentru București, 30 pentru județe; direcția este în mînele d-lui August Laurian. Almintrelea noua metamorfoză a "Alegătorului liber" și a "Unirii democratice " are "o stângă moderată în corpurile legiuitoare, o tinerime gata de-a lupta contra relelor prezinte și viitoare. " Un articol al noului ziar începe cu fraza "Bătrînii se duc! " și se mântuie cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Venus, opoziția între ceea ce am numi donna angelicata, castă, pură, eterică, și donna demonicata, carnală, pasională, nesupusă, senzuală, precum și impactul pe care femeile îl au asupra personajelor masculine. Inspirația vine și din literatura antică, mai ales de la Ovidiu, ale cărui metamorfoze sunt valorificate în acest poem, dar și de la Dante (poemul este scris în terține, portretizează femei frumoase - parafrazând lauda pe care Dante o aduce Beatricei în Vita Nuova, unde o percepe ca pe o întruchipare a virtuții, ce produce salvarea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Serafini-Sauli, op. cit., p. 22. 165 deoarece Boccaccio scrie într-o nouă epocă, în care tot ceea ce reprezintă omenesc este strâns legat de natură, de teluric, de materialitate. Il Filocolo încearcă să imite marii clasici ai literaturii antice (intervenții divine neașteptate, metamorfoze), face trimiteri la realități istorice cunoscute, conține numeroase digresiuni care trădează o erudiție a autorului legată de mitologia străveche, reușește chiar să explice formarea unor orașe (cum ar fi cel natal, Certaldo, unde Boccaccio și-a petrecut și ultimii ani
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
apivarus). Unele insecte își desfășoară ciclul vital pe stejar: curculionide (Orchestes quericus), croitorul (Cerambyx cerdo), populații de himenoptere 1, homeoptere, coleoptere 2, în frunzar stau gastropode 3, păianjeni, acarieni, formicide, miriapode 4 sau tisanoptere. 1Himenopter- ordin care cuprinde insecte cu metamorfoză completă, cu două perechi de aripi membranoase, femelele având la vârful abdomenului un ac cu venin. 5Vârșă - Unealtă de pescuit în formă lunguiață, alcătuită dintr-un coș făcut din plasă sau din nuiele de răchită împletite, cu gura îngustă și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Venus, opoziția între ceea ce am numi donna angelicata, castă, pură, eterică, și donna demonicata, carnală, pasională, nesupusă, senzuală, precum și impactul pe care femeile îl au asupra personajelor masculine. Inspirația vine și din literatura antică, mai ales de la Ovidiu, ale cărui metamorfoze sunt valorificate în acest poem, dar și de la Dante (poemul este scris în terține, portretizează femei frumoase - parafrazând lauda pe care Dante o aduce Beatricei în Vita Nuova, unde o percepe ca pe o întruchipare a virtuții, ce produce salvarea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Serafini-Sauli, op. cit., p. 22. 165 deoarece Boccaccio scrie într-o nouă epocă, în care tot ceea ce reprezintă omenesc este strâns legat de natură, de teluric, de materialitate. Il Filocolo încearcă să imite marii clasici ai literaturii antice (intervenții divine neașteptate, metamorfoze), face trimiteri la realități istorice cunoscute, conține numeroase digresiuni care trădează o erudiție a autorului legată de mitologia străveche, reușește chiar să explice formarea unor orașe (cum ar fi cel natal, Certaldo, unde Boccaccio și-a petrecut și ultimii ani
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
pe vremuri un bătrân evreu Pe nume Baruch... Fire de elită, În lume viețuind ca-ntr-un pustiu, Știa să taie sticlă poleită Și toți nerozii îl credeau geamgiu. Dar timpul suflă limpede ca vântul Și moartea le-a grăbit metamorfoza: Pe toți făcându-i una cu pământul, A transformat pe Baruch - în Spinoza. Golful de cuvinte, explică Vasile Turculescu, constă în trecerea de la un cuvânt la altul prin schimbarea succesivă a unei litere, a două sau trei litere deodată, cum
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
17 ianuarie 2002 10. George - Dan Burghelea și Vera Tărâță Monografia comunei Solești - "Pentru profesorul care mi-a insuflat dragostea pentru limba și literatura română, respectul pentru om și omenie. Cu stimă, Vera Tărâță" - 26.01.2003 11. Ion Patriche - Metamorfozele iubirii - "Domnului Director prof. doctor în literatură, romancier și om de televiziune, Dumitru V. Marin, pentru întreaga activitate depusă în promovarea adevărului în massmedia vasluiană. Cu cele mai nobile sentimente de prietenie." - 05 iunie 2003 12. Ticu Isari - Ultimele știri
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
04.09.2002 8. Ion Enache - Când înfloresc țigăncile a doua oară "Prozatorului prof. Dumitru V. Marin: un profil celest sub meninge. P.S. A stat D.V. Marin ce-a stat până ce a explodat ..." - 30.03.2003^3 9. Ion Patriche - Metamorfozele iubirii - "Domniei Sale Domnului DIRECTOR, profesor, doctor, cu cele mai profunde urări de sănătate, prietenie și prosperitate din partea autorului, deasemenea cu o deosebită afecțiune pentru integrarea domniei voastre în <<SPAȚIUL pentru IUBIRE>>". - 25 august 2003. 10. Corneliu Bichineț - Valea Tutovei - Valea
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
inginer, apoi ca profesor inginer. A debutat în ziarul Rulmentul Bârlad. Are numeroase prezențe publicistice în Ateneu, Cronica, Vremea nouă, Adevărul, Coordonate Bârlădene, Jurnalul de Vaslui, Ethos, Urzica, Meridianul. Este membru fondator al cenaclului epigramiștilor "Constantin Tănase" Vaslui. Tip. poezie, Metamorfozele iubirii, 2003, romanul Păcatele iubirii, 2003 ș.a. POAM|, Alexandru, n. 16 noiembrie 1948, Prahova (Călimănești): (m. 7 septembrie 1997), profesor, publicist, scriitor; liceul la Filipești, județul Prahova. A debutat în revistele studențești, după care a fost redactor la Radio Iași
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
trebuie să fie considerată o realitate biologică și spirituală rigidă, invariabilă, și nici ca un cerc Închis fără corelații sau prelungiri În mediul exterior cosmic sau social. Individualitatea e devenire. Cuprinderea ei În actualitate nu adâncește decât una din nesfârșitele metamorfoze vitale pe care le Îmbracă În cursul existenței. Marile etape ale vieții creează individului forme vitale adesea profund deosebite Între ele. Variabilitatea individualității introduce În noțiunea unității și fixității individului o Întinsă relativitate. Individualitatea este În același timp În strânsă
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Suspiciunea unei stări psihotice este adesea întărită de existența reacțiilor infantile, stupide, bizare și o atracție către atitudini extremiste. "Semnul oglinzii" adesea evocat, reprezintă o conduită a cărei interpretare este dificilă și delicată: este vorba de o percepere anxioasă a metamorfozei corporale și a unei noi personalități născânde sau dimpotrivă reprezintă o tentativă de apărare față de angoasa patologică a depersonalizării? în ansamblu, diagnosticul diferențial este dificil, dar anumite semne permit clarificarea sa: astfel, adolescentul non psihotic își va menține, chiar
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Luna e, după capriciile mele, grasă, galbenă, fleșcăită și gravidă, iar nu suplă, virginală și argintie. La fel și deosebirea dintre aprilie și august, dintre starea mea fizică de acum și starea mea fizică viitoare. Acum luna a suferit o metamorfoză rapidă (Înlesnită) de vagile aluzii imprecise din primul rând, devenind o lalea, șofran sau un bulb de ochiul-boului; luna e „bulboasă”, un adjectiv care semnifică grăsimea, dar care sugerează „bulbul”, pentru că imaginea vizuală e un lucru complex. Deprinsă cu jocurile
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
adică expresivitatea care se dispensează de context, instituie un câmp comunicațional În care literatura ocupă locurile din avanpost. În acest caz, intimitatea, departe de a fi o barieră a constituirii textului literar, devine Însuși elementul catalitic: ia parte În procesul metamorfozei jurnalului intim, fără a fi direct și necondiționat parte constitutivă a acestuia. Reactor și accelerator În această operație pe jumătate alchimică, intimitatea nu e, Însă, doar recipientul În care se produce miraculoasa transformare. Intimitatea, după cum am văzut, nu e o
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]