17,823 matches
-
vorbea. În sfârșit. Gâfâit. Alergând. Blestematule, ticălos fără pereche, laș mizerabil, față palidă (palidă?, el era cu mult mai palid decât mine sau, mă rog, nu chiar atunci, ci, așa, în general), băutor de apă de foc, insectă vrednică de milă, șoarece cu față umană, invidios corcit cu o muscă, cherchelit în stare pură, cobră cu ochelari, babirusă, facocer, gibon, magot, crotal, haterie, imbecil sadea, iubitor de păpuși ce ești. Aici m-am oprit. L-am văzut venind și, fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
se câștigă ușor. Dar după ce-ai fost în cimitir cu Cerasela și cu sora ei, după ce te-ai jucat de-a mama, tata și copilul și după ce-a trebuit să le fixezi câte-un băț între piciorușe, de milă, poți paria liniștit cu Ionuț Costov, când el zice că fetele au puță fiindcă altfel n-ar reuși să facă pipi. Ne-am certat pe drumul dintre D 13 și cofetăria din C 7, pariul l-a tăiat Dodan Sorin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
chele se bălăbăneau grav În jurul biroului lui Norman de dedesubtul Balonului, Îi beau cafeaua, vorbeau despre ce urma să se Întîmple - și cînd avea să se Întîmple și ce Dumnezeului or să facă după ce se Întîmplă - și-și plîngeau de milă, unul pe umărul altuia. Alvin avea o slăbiciune pentru limbajul colorat, iar George pentru trabucurile mari și, În timp ce stăteau la birou și discutau cu Norman, răbufnirile verbale ale lui Alvin, de genul „mă piș pe nasul lor”, „pute pămîntul sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
vadă briceagul Înfigîndu-se În cozonac. Undeva, departe, la periferia Londrei, sirenele Își Începuseră obișnuita jelanie nocturnă. — SÎntem amîndoi oameni inteligenți, auzi Rowe vocea străinului. Putem vorbi deschis despre unele lucruri. Rowe nu pricepea ce voia celălalt. Undeva, la vreo două mile deasupra capetelor lor, huruia un bombardier inamic, zbură de-a lungul estuarului. „Unde ești? Unde ești?“ păreau să spună Întruna bătăile inegale ale motoarelor lui. Doamna Purvis Îi părăsise: o auziră tîrÎndu-și pe scară salteaua, apoi ușa de la intrare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
să se audă - „Unde ești? Unde ești?“ - pînă cînd, deodată, casa fu din nou zguduită de salvele unui tun din apropiere. Apoi se auzi șuierul unui proiectil, Îndreptat parcă anume asupra acestei clădiri neînsemnate. Bomba explodă, cu o jumătate de milă mai Încolo, făcînd să se cutremure pămîntul. — După cum Îți spuneam, reluă străinul, dar Își pierduse, o dată cu aplombul, șirul gîndurilor, părînd acum un biet infirm ce Încearcă să-și dea curaj În fața morții. Astă-seară o să fie lată! urmă el. Speram c-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
ce Încearcă să-și dea curaj În fața morții. Astă-seară o să fie lată! urmă el. Speram c-au să treacă mai departe... Huruitul se auzi din nou. — Nu dorești Încă o felie de cozonac? Îl Întrebă Rowe, căruia-i era, totuși, milă de omul acesta; căci Își dădea seama că dacă lui personal nu-i era frică, asta se datora nu atît curajului, cît singurătății sale. S-ar putea să nu fie... Trebui să aștepte ca șuierul să contenească, urmat de explozia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
vrea o felie. Individul avea un fel ciudat de a fărîmița bucata de cozonac, pesemne din pricina nervozității. „Trebuie să fie groaznic să fii infirm În timp de război“, Își spuse Rowe, simțindu-se răscolit pînă-n adîncul ființei de primejdioasa lui milă. — Spuneai că ați luat informații despre mine, dar cine sînteți voi? Tăie și pentru sine o felie de cozonac, dar se simți iscodit de ochii individului, care-l privea ca un flămînd ce se uită cu jind prin vitrina unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
alta pentru corespondența expediată; aceasta din urmă era goală, iar cealaltă conținea doar un exemplar din revista Exclusiv pentru bărbați. Rowe ar fi plecat, poate, dacă ar fi cunoscut vreo altă agenție și dacă n-ar fi fost stăpînit de milă, un sentiment care-i apropie mult mai mult pe oameni decît dorința. Domnul Rennit era vizibil furios din pricină că nu i se dăduse răgazul să-și joace rolul, dar În același timp se vedea limpede că nu-și poate permite să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
la Închisoare pe termen nedeterminat, la voia Majestății Sale. Dar nu m-au ținut mult. Nu sînt nebun, pe cît vezi, așa că trebuia să se găsească o altă explicație faptei mele. Mă aflu În viață pentru că li s-a făcut milă de mine. Ziarele au scris despre o crimă caritabilă, adăugă el cu scîrbă, ridicîndu-și mîna În fața ochilor, ca pentru a alunga un fir de păianjen. Caritabilă pentru cine? Pentru mine, sau pentru ea? Ziarele nu precizau. Și nici acum nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
spulbera dintr-odată. Atunci Își dădea seama cît de absurdă fusese fapta sa și simțea nevoia să se ascundă undeva, ca să plîngă, ca să uite că fusese vreodată fericit. Un glas parcă Îi șoptea la ureche: „Spui că ai omorît-o din milă, dar de ce nu ți-e milă de tine Însuți?“ Da, Într-adevăr, de ce nu-i fusese milă de el Însuși? Poate pentru că e mai ușor să ucizi pe cineva care ți-e drag decît să-ți iei viața. 2 Organizația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
seama cît de absurdă fusese fapta sa și simțea nevoia să se ascundă undeva, ca să plîngă, ca să uite că fusese vreodată fericit. Un glas parcă Îi șoptea la ureche: „Spui că ai omorît-o din milă, dar de ce nu ți-e milă de tine Însuți?“ Da, Într-adevăr, de ce nu-i fusese milă de el Însuși? Poate pentru că e mai ușor să ucizi pe cineva care ți-e drag decît să-ți iei viața. 2 Organizația Mamelor libere Își avea sediul Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
se ascundă undeva, ca să plîngă, ca să uite că fusese vreodată fericit. Un glas parcă Îi șoptea la ureche: „Spui că ai omorît-o din milă, dar de ce nu ți-e milă de tine Însuți?“ Da, Într-adevăr, de ce nu-i fusese milă de el Însuși? Poate pentru că e mai ușor să ucizi pe cineva care ți-e drag decît să-ți iei viața. 2 Organizația Mamelor libere Își avea sediul Într-un birou gol dintr-un imobil modern, nu departe de Strand
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
un pas În spatele lui? „Vor Încerca să te omoare pe Întuneric.“ Acum nu se mai Îndoia de seriozitatea acestui avertisment. Da, primejdia era reală; așteptarea asta Încordată Îi amintea de altcineva care așteptase la fel, zile În șir, pînă ce mila lui crescuse Îndeajuns de mult, căpătînd proporțiile monstruoase necesare trecerii la fapte... Deodată, se auzi un glas: — Da, da, nu prea aud bine... Răsuflarea domnișoarei Pantil se făcu parcă și mai șuierătoare, iar valurile sonore ale lui Mendelssohn se retraseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
-l camufleze. De-a lungul pereților stației se Înșirau, pe cîte două rînduri, trupurile celor veniți să caute adăpost. Afară, deasupra lor, avioanele păreau să se depărteze, huruind. Era o noapte relativ calmă, căci bombele căzute cu o jumătate de milă mai Încolo nu prea erau luate În seamă. Pe o bancă, un bătrîn sforăia de zor, iar la capătul adăpostului, doi Îndrăgostiți dormeau pe o saltea, cu brațele și genunchii lipiți. „Pentru maică-mea, Își spuse Rowe, ar fi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
să nu te prind că mai faci așa ceva! Maică-ta crede că nu ești În stare să omori nici o muscă! Nu știu, zău, ce-i cu tine!“ Nimeni nu pricepea că fapta lui izvora dintr-un sentiment groaznic și Înfricoșător: mila. PÎnă aici, visul lui fusese amestecat cu amintiri, dar mai departe deveni pe de-a-ntregul numai vis. Se văzu culcat Într-o rînă, gîfÎind, În vreme ce tunurile antiaeriene bubuiau undeva În partea de nord a Londrei. GÎndurile Îi rătăceau din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
făcea parte dintr-o altă lume, din trista lume a iubirii Împrăștiate... Un agent de poliție, răsărit lîngă el, Îi spuse cu o voce de femeie: „Ai face mai bine să te alături micului nostru grup“, și-l Împinse fără milă Într-un closet, pe lespezile căruia zăcea un șobolan mort. Orchestra amuțise, luminile se stinseseră, iar Rowe nu-și mai putea aminti pentru ce anume venise În acest ungher Întunecos și murdar, unde pînă și pămîntul pe care călca gemea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
-mă, trebuie să mă crezi! Crima n-a devenit pentru mine o obișnuință. Rostea totdeauna cuvîntul „crimă“ pe un ton de autoacuzare, de parcă și-ar fi mușcat limba. Legea dăduse dovadă de clemență În privința lui. El, Însă, se condamna fără milă. Dacă l-ar fi osîndit la moarte prin spînzurătoare, Rowe ar fi găsit, sub ștreang, o scuză pentru fapta lui, dar judecătorii Îi lăsaseră o viață Întreagă pentru a-și căuta justificări. Își căuta scuze și acum, În timp ce călătorea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
oamenii Încercau să pună stăpînire unii pe alții. El Însuși făcuse la fel, căci nu numai cei răi erau stăpîniți de această nevoie de dominație. Curajul poate fi folosit la distrugerea unei catedrale, răbdarea poate duce la Înfometarea unui oraș, mila poate ucide... Virtuțile noastre ne Întind capcane și ne trădează. Poate că ucigașul lui Cost fusese mînat de intențiile cele mai bine, și poate că domnul Rennit, abandonîndu-și clientul, se purta, pentru prima oară În viață, ca un adevărat cetățean
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
bisericilor păreau ciuntite În vîrf, aidoma unor batoane de zahăr, și multe străzi altădată selecte arătau ca niște maidane după dărîmarea cocioabelor. Rowe se opri, cu o strîngere de inimă, În fața casei cu numărul 63, cîndva familiară. Îi fusese totdeauna milă de Henry din pricina nevestei lui autoritare și din pricina profesiei de expert-contabil - o profesie lipsită de orizont și de viitor. Rowe, care avea pe atunci un venit de 400 de lire pe an, se putea socoti un om bogat, și chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
aș fi venit, se scuză el. — A scris În toate ziarele, Îl mustră doamna Wilcox, cu o mîndrie cam lugubră. Henry stătea În colțul lui, fără să scoată o vorbă: Îi clănțăneau dinții, În timp ce maică-sa urma să sporovăiască fără milă, bucuroasă că-și redobîndise fiul - deși plînsese, firește, și ea. — SÎntem mîndri de Doris. Întreaga conducere a Apărării Civile i-a lăudat curajul. Îi vom așeza pe sicriu uniforma, da, uniforma ei curată, iar pastorul va rosti o predică frumoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
să-și măsoare zilele cu ea; punctate de bătăile ei În ușă, acestea se scurgeau lin spre deznodămîntul lor firesc - moarte, iertare, pedeapsă sau pace. Îi lipseau și cărțile, David Copperfield și Magazinul de rarități; nu-și mai putea Îndrepta mila asupra suferințelor fictive ale micuței Nell; mila rătăcea acum aiurea, descoperind o sumedenie de obiective, o sumedenie de șobolani care trebuiau uciși. și el Însuși era unul dintre ei. Aplecîndu-se peste parapet, În clasica poziție a sinucigașilor, Începu să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
de bătăile ei În ușă, acestea se scurgeau lin spre deznodămîntul lor firesc - moarte, iertare, pedeapsă sau pace. Îi lipseau și cărțile, David Copperfield și Magazinul de rarități; nu-și mai putea Îndrepta mila asupra suferințelor fictive ale micuței Nell; mila rătăcea acum aiurea, descoperind o sumedenie de obiective, o sumedenie de șobolani care trebuiau uciși. și el Însuși era unul dintre ei. Aplecîndu-se peste parapet, În clasica poziție a sinucigașilor, Începu să se gîndească la amănunte. Pe cît posibil, ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
socoteam că o grădină trebuie să fie tocmai un loc de refugiu. — Dumnealor sînt de altă părere, zise anticarul, Îndreptînd asupra lui Rowe duhoarea dinților săi stricați. Rowe ar fi vrut să se depărteze dar rămase locului, copleșit deodată de milă pentru omul acela. — Și-apoi, mai sînt și mormintele... — Și din ele țîșnește apă? — A, nu! Mormintele au funcție solemnă: Memento mori! — Un decor simplu, menit să inspire gînduri negre... Depinde cum le privești, nu-i așa, domnule? Dar era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
și, crede-mă, nu semeni cu nici unul dintre ei, n-ai semnalmentele corespunzătoare. Te frămînți prea mult În privința trecutului. Se spune că justiția engleză e echitabilă. Ei bine, de vreme ce nu te-a condamnat la spînzurătoare... și apoi, ai ucis de milă, cel puțin așa au scris ziarele... — Ai citit ziarele vremii? — Pe toate! Am văzut chiar și fotografiile luate de reporteri: Îți ascundeai fața cu un ziar... Rowe o asculta, mut de uimire. Nimeni nu-i vorbise pînă acum atît de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
fi fost, cuvintele ei erau reconfortante pentru el, ca iodul pus pe o rană - o durere suportabilă și liniștitoare. — În țara de unde vin am fost martoră la destule crime și știu că nici una dintre ele n-a fost săvîrșită din milă. Nu te mai gîndi atîta, acordă-ți o șansă. — Cred c-ar fi bine să luăm o hotărîre În legătură cu domnul Travers. — E foarte simplu: pleacă! — Dar dumneata? — O să plec și eu. Nici eu nu țin să dau de bucluc. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]