2,604 matches
-
fel de mârâit, un sunet sfidător, repetat de ecou din stâncă în stâncă, înainte de a se întoarce în propriii săi nervi. Era o expresie instinctivă a voinței lui de a trăi. Deodată, încremeni. Zărise, cu mult deasupra liniei orizontului, un minuscul punct luminos. Acesta se apropia rapid, devenind întâi o minge de metal, apoi o enormă navă rotundă, argintie, care-și încetini vizibil viteză când zbură deasupra lui Corl. Nava rămase o clipă aproape nemișcată deasupra șirului de dealuri negre din dreapta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
atât de mare, încât foamea lui deveni insuportabilă. Soarele, trandafiriu acum, urcase mult pe cerul de purpură, în vreme ce Corl se furișa înapoia unor stânci și privea, din umbra lor, ruinele orașului de la poale. În ciuda dimensiunilor ei uriașe, nava argintie părea minusculă pe fundalul acestor ruine. Dar avea atâta viață și atâta dinamism în ea, încât, într-o clipită, ajunse să domine peisajul. Nava se așeză într-un făgaș săpat de propria-i greutate în câmpia stâncoasă care începea brusc la periferia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
având grijă să producă un câmp de energie, menit să împiedice idul să se reverse în sângele victimei sale. Apoi zdrobi costumul metalic, sfărâmând oasele omului și sfâșiindu-i carnea. Corl își vârî în trupul cald botul - ale cărui ventuze minuscule începură să golească de id celulele omului. După vreo trei minute, o umbră trecu prin fața ochilor lui, care străluceau de plăcere. Ridică speriat capul și zări o mică aeronavă ce se apropia din direcția asfințitului. O clipă, rămase împietrit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
nu se mai văzu decât nava, cu sutele ei de hublouri scânteietoare. Aparatul se depărta repede de ea: după ce făcu un viraj de nouăzeci de grade, Corl apăsă pe accelerator la maximum. În urma lui, globul gigantic al navei devenise prea minuscul pentru a i se mai putea deosebi hublourile. În fața lui, Corl zări în schimb o mică sferă de lumina difuză - era desigur soarele propriei sale planete. Va construi pe ea, împreună cu ceilalți corli, o navă spațială și vor porni la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
desigur soarele propriei sale planete. Va construi pe ea, împreună cu ceilalți corli, o navă spațială și vor porni la bordul ei în căutarea unor planete locuite. În fața acestei perspective grandioase, Corl se înfiora. Privind în ecranul retrovizor, văzu că globul minuscul încă se zărea ca un punct luminos în imensitatea neagră a spațiului. Punctul mai licări o dată, apoi se stinse. Corl avu impresia ciudată ca punctul se mișcase înainte de a dispărea și se întreba, neliniștit, dacă nu cumva ființele din navă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
ca înainte, fără să simți nimic neobișnuit. Nici măcar nu te vei gândi. - Ia te uită! Exclamă tehnicianul și ieși, clătinând din cap. Peste câteva minute, sosi al doilea tehnician, iar Grosvenor îi fixă și lui în ureche un receptor subliminal minuscul. Făcu același lucru, pe rând, cu toți ceilalți patru tehnicieni care i se păruseră mai receptivi. Apoi, fredonând încet, aduse o nouă butelie cu gaz hipnotic și o înlocui pe cea din dulap. De data aceasta, Maiden și alți patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
probabilitate. Matematic vorbind, ceea ce s-a întâmplat e o imposibilitate. Iată o navă încărcată cu oameni, care se oprește pentru reparații la jumătatea drumului dintre două galaxii. Așa ceva nu s-a mai pomenit de la începutul erei călătoriilor intergalactice. Un punct minuscul nu se poate întâlni cu un alt punct, și mai minuscul, decât dacă spațiul ar fi plin până la saturație. Grosvenor avea, însă, o explicație ceva mai plauzibilă: cele două evenimente se puteau afla într-o relație de cauză-efect. Unul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
o navă încărcată cu oameni, care se oprește pentru reparații la jumătatea drumului dintre două galaxii. Așa ceva nu s-a mai pomenit de la începutul erei călătoriilor intergalactice. Un punct minuscul nu se poate întâlni cu un alt punct, și mai minuscul, decât dacă spațiul ar fi plin până la saturație. Grosvenor avea, însă, o explicație ceva mai plauzibilă: cele două evenimente se puteau afla într-o relație de cauză-efect. Unul din pereții sălii mașinilor fusese perforat de o explozie puternică. Torente de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
putea să se deplaseze în orice direcție va vrea. În timp ce stătea agățat de gratii, cușca începu să se miște spre navă. Scutul energetic se deschise pentru a-i face loc și se închise numaidecât. Văzuți de aproape, bipezii îi păreau minusculi, iar faptul că aveau nevoie de costume spațiale dovedea incapacitatea lor de a se adapta la medii radical diferite, ceea ce însemna că, din punct de vedere fizic, se aflau pe o treaptă joasă a evoluției. Totuși, n-ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
A sosit, cred, momentul să-i aduc înapoi, spuse Grosvenor, ridicându-se în picioare. N-aș vrea să pățească ceva. Porni spre un perete de care era rezemat un instrument, cu o tastatură complexă, cu douăzeci și cinci de rânduri de taste minuscule, de diferite culori. Fiecare rând cuprindea câte douăzeci și cinci de taste. McCann se apropie și el de acest instrument și-l privi cu mirare. - Ce-i obiectul ăsta? Nu-mi amintesc să-l fi văzut vreodată. Cu o mișcare rapidă, aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
ai rezolvat problema altfel. Ei, și acum cineva să deschidă repede ușa! Se trezi împins înainte de o forță irezistibilă. Apoi auzi un cuvânt: - Așteptați! Vorbise fata. Ochii îi scânteiau ca niște pietre prețioase, întunecate la culoare; între degete ținea pistolul minuscul, lucios ca o oglindă, pe care lâ început îl îndreptase împotriva lui McAllister. Oamenii care-l împingeau pe acesta afară se opriră de parcă ar fi fost paralizați. Aproape că nu-și dădea seama ce se întâmplă. Pentru el exista numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
apăru imediat pe ecran. La rugămintea lui, răspunsul ei veni prompt: - Păi, pe stradă chiar și sunt. Cayle înțelese curând ce vrea să spună. Fața ei aproape că umplea ecranul. Era vorba de niște ecrane extensive care măreau o imagine minusculă. Oamenii le foloseau pe stradă, păstrând astfel legătura cu teleecranul de acasă. Avea și un tip din Glay un asemenea aparat, înainte să poată vorbi Cayle mai departe, fata îi spuse: - Tocmai eram în drum spre apartamentul meu. Nu vrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
multă atenție, respinse mai multe imagini rezultate din "fluxul" de energie din încăperea asupra căreia se concentra și, în sfârșit, obținu ceea ce dorise, harta temporală. Localiză fără dificultate umbra cea mare la șase săptămâni și o zi în viitor. Umbra minusculă era mai greu de găsit. O văzu într-un târziu ca un mic punct negru pe curbura vastă a hărții. Părea să se afle la aproximativ un milion de milioane de ani în trecut. Hedrock închise ochii și se strădui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
aliaje de plumb, până la o distanță de patru sute de metri. Dacă gura țevii este ajustată cum trebuie, puteți dezintegra un obiect de un metru optzeci diametru până la cincizeci de metri depărtare. Șurubul acesta slujește la adaptare. Și arătă un dispozitiv minuscul instalat chiar pe țeavă: - Răsuciți-l spre stânga pentru a împrăștia razele și spre dreapta pentru a le concentra. - Bine, cumpăr pistolul, spuse Fara. Cât costă? Îl văzu pe bătrân cum îl privește gânditor, șoptindu-i: - V-am mai explicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
Gestul cu ambele palme, formând o cupă mai mare, adaugă emfază ideii transmise. Gesturile cu mâinile, care însoțesc limbajul verbal, pot: să indice (indexul), să mimeze (imagini prin umbre) să desemneze în spațiu (rotire), să arate legătura dintre idei (era minuscul! și se micșorează distanța între degete), pot regla debitul vorbirii (a tuși, a ridica mâna), pot să fie gesturi de adaptare (a roade unghiile), pot fi gesturi involuntare (teamă, surpriză, bucurie, satisfacție) și pot fi gesturi simbolice (a mișca arătătorul
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
deschideți, oameni buni! Credeam că ați plecat de-acasă. Dacă nu vedeam lumină... ― Așa e, așa e... Șerbănică Miga își umezi buzele: De fapt, pe cine căutați? Își agita silueta bondoacă, încercînd să taie orice priveliște spre interior. Antreul era minuscul și doar o arcadă fără ușă îl despărțea de sufragerie. ― Sânt șofer pe getax... Ochii scormoneau peste umărul bătrânului. Am adus aici acum două ore un domn. Ioniță Dragu tresări și ridică brusc gâtul. Semăna cu un cocostârc speriat. ― Da
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
a găsit o-cu-pat și atunci a recurs la acest procedeu. Mai simplu, le-a strecurat un bilet sub ușă." Bătrâna se aplecă discret ca și cum ar fi deranjat-o ceva la picior și trase din poșetă un carnețel și un pix minuscul. Florence își culcase capul pe masă, sprijinit în brațe. Profesorul o fixa lung, cu o privire de câine. Se întreba cum i-a dispărut cuțitul, sau poate că visase, probabil nu avusese niciodată curajul să-l subtilizeze. Se simțea paralizat
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
DE DINCOLO. UȘA SE ÎNCHIDEA ÎNDĂRĂTUL LUI ȘI NU SE MAI DESCHIDEA NICI O ALTĂ UȘITĂ DE LA VREUNA DIN CELE PATRU CUȘTI PÎNĂ CÎND NU SE TERMINA PRIMA PORȚIE. LA CAPĂTUL CELĂLALT AL CORIDORULUI ERA MOMEALA, ÎNĂUNTRUL CĂREIA SE AFLA UN MINUSCUL AMPLIFICATOR AL ARSENALELOR. ODATĂ ÎNGHIȚIT, ACEST AMPLIFICATOR SE ÎNCĂLZEA DE LA TEMPERATURA CORPULUI ȘOBOLANULUI ȘI DECLANȘA UN RELEU CARE DESCHIDEA UȘIȚA SPRE UN ȚARC LUNG, LAT ȘI ÎNALT DE DOISPREZECE METRI. DE ASEMENEA PUNEA ÎN MIȘCARE PODEAUA MICULUI CORIDOR. FIE CĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
MAI DE CURÎND DOSARUL. ERAU DOAR DOUĂ: EDWARD GONISH ȘI, DEDESUBT, DAN NEELAN. SE UITĂ LUNG LA CEL DE AL DOILEA NUME ȘI OBSERVĂ UN AMĂNUNT, CARE AR FI SCĂPAT MULTORA MAI PUȚIN INFORMAȚI SAU MAI PUȚIN ATENȚI: UN SIMBOL MINUSCUL INDICÂND FOLOSIREA DOSARULUI DE CĂTRE NEGATIST ȘI RETURNAREA LUI ULTERIOARĂ ÎN FIȘIER. DUPĂ NUMELE NEELAN NU EXISTA UN ASEMENEA SIMBOL. IMEDIAT ÎNTREBĂ: \ CINE E NEELAN ȘI CÎND A FOLOSIT ACEST DOSAR. FATA ÎI RĂSPUNSE CALM: \ CEREREA DOMNULUI NEELAN N-A FOST
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
exista nici o piesă metalică; și deși se putea să aibă cîndva posibilitatea de a-și folosi inelele împotriva lui Greer înainte de a se stîrni vreo primejdie, riscul era prea mare. Primejdiile ar fi fost mai mici dacă-și strecura armele minuscule într-un buzunar al costumului, ca și cum ar fi fost niște simple podoabe. Urmau să se ivească alte prilejuri de a le folosi. N-avu nevoie decît de cîteva clipe pentru a se schimba. Apoi o luă el înainte către măruntaiele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
ÎN TIMP CE ZBURA. LUI HEDROCK I SE GOLISE CREIERUL DE GÎNDURI. PRIMA LUI MIRARE \ ACEEA CĂ NAVELE DE RĂZBOI NU L-AU ATACAT \ CEDASE DEJA PASUL CREDINȚEI CĂ ELE PÎNDESC O NAVĂ COSMICĂ DE PESTE 100 DE METRI LUNGIME. ÎN SCHIMB ACEST MINUSCUL APARAT DE ZBOR SEMĂNA DIN DEPĂRTARE CU UN AUTOAVION TAXI SAU CU UNUL DINTRE NUMEROASELE TIPURI DE AERONAVE DE AGREMENT. URMĂREA DOUĂ SCOPURI: PRIMUL SĂ SCAPE, DACĂ PUTEA, SPRE O ASCUNZĂTOARE DE-A LUI, IAR DACĂ NU, SĂ FOLOSEASCĂ PROPULSIA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
două încercări de a se ridica în picioare, dar de fiecare dată recăzu pe scaun, amețit și cu o greață cumplită. A treia oară nu mai încercă să se ridice, ci se lăsă jos pe podea și se tîrî către minuscula bucătărie. ÎI TREBUI UN CEAS ÎNTREG PENTRU A MÎNCA, CĂCI DUPĂ CE SORBI CÎTEVA ÎNGHIȚITURI DINTR-O SOLUȚIE ÎNVIORĂTOARE DE DEXTROZĂ, SE STRĂDUI SĂ ADOPTE O DIETĂ PRUDENTĂ. APOI ÎI VENI ÎN MINTE CĂ AR TREBUI SĂ DOARMĂ. ȘOVĂI ÎNSĂ. MAI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
SIMȚEA NICI O BRIZĂ, NICI O MIȘCARE. COPACII DIN APROPIERE STĂTEAU ÎN LINIȘTEA ACEEA DE MOARTE, CU FRUNZELE ÎNDOITE DAR ȚEPENE, CU RAMURILE NEMIȘCATE. ERA CA O SCENĂ SUB UN CLOPOT DE STICLĂ, O GRĂDINĂ ÎNTR-UN VAS TRANSPARENT, IAR EL FIGURINA MINUSCULĂ FIXATĂ RIGID ÎN MIJLOC. NUMAI CĂ N-AVEA DE GÎND SĂ RĂMÎNĂ ACOLO. AJUNSESE LA O CLĂDIRE ALBĂ ȘI STRĂLUCITOARE, LATĂ ȘI LUNGĂ, DAR NU PREA ÎNALTĂ. BĂTAIA LUI ADUSE UN SUNET GĂUNOS ȘI DUPĂ O CLIPĂ ÎNCERCĂ ÎNCUIETOAREA. UȘA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
Împărăteasa Isher nu i se păruse întru totul umană. Dar nu putea fi vorba de nici un pic de milă. Făcînd un gest brusc, Gonish își apropie mîna de gură, trase puțin într-o parte mîneca și rosti limpede în emițătorul minuscul instalat acolo: ― Căpitanul Hedrock se află în apartamentul personal al Împărătesei.... Erau iuți, cei trei bărbați. Năpustindu-se toți deodată asupra lui, îl răsturnară cu scaun cu tot și-l doborîră sub greutatea lor. Gonish nu opuse nici o rezistență, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
o catastrofă marină în Australia cu număr sporit de victime. Se semnalează un cutremur devastator în Haiti cu mii de morți, la care se adaugă și o epidemie de holeră, de asemeni cu extrem de multe victime. Adevărată calamitate în acest minuscul stat american. Dar și unele semne pozitive din Basarabia... Vineri, 17 decembrie 2010, mi-am propus să definitivez „Pensionarii români și U.D.M.R.” adăugându-i partea a doua, ca rezultat al repetării vizitei bișnițarului maghiar la locuința mea. I-am
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]