62,120 matches
-
de personaje ajung să reprezinte țara, dînd impresia că aceasta e România. * În vreme ce scandalurile de fațadă din fotbalul autohton au atras atenția editorialiștilor, pe teren s-a produs o tragedie. Moartea unui tînăr jucător care n-a apucat decît 13 minute într-un meci din prima divizie a României. Moarte despre care dl Mitică Dragomir a insinuat că ține de vină serviciului de ambulanță din București, insinuări făcute la emisiunea lui Adrian Păunescu, la Antenă 1. Cît de serioasă e grijă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17737_a_19062]
-
solou, susținut superb de fiecare actor. Pentru că trebuie subliniat faptul că în DaDaDans interpretează nu balerini, cum am fi tentați să credem, ci actori. De aceea, este cu adevărat o performanță ceea ce se întîmplă timp de o oră și zece minute pe scena Studio a Teatrului Nottara. Față, mîinile, corpul vorbesc împreună cu cuvîntul, strivind tipare, întrecîndu-se pe muzica ce cultiva curentul dada în a provoca emoția, în a stimula gîndul și mintea să intre în joc, în convenție. Este puțin obișnuit
O altă generatie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17768_a_19093]
-
în clinchet de pahare, își plimba mîinile pe clape și improvizează pe teme mari. Nu e Simfonia destinului, dar e un ecou jucăuș, tocmai al ei. Ca să-și salveze iubitul, Lola află că trebuie să facă rost, în 20 de minute, de o sută de mii de mărci. Cu un scăpărător spirit ludic, cineastul ia "cele douăzeci de minute" și se joacă cu ele, timp de 80 de minute: le structurează și restructurează în cîteva variante, le întoarce pe toate fețele
Lola fuge by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17818_a_19143]
-
dar e un ecou jucăuș, tocmai al ei. Ca să-și salveze iubitul, Lola află că trebuie să facă rost, în 20 de minute, de o sută de mii de mărci. Cu un scăpărător spirit ludic, cineastul ia "cele douăzeci de minute" și se joacă cu ele, timp de 80 de minute: le structurează și restructurează în cîteva variante, le întoarce pe toate fețele, le transformă într-un foc de artificii, le lansează într-o direcție, apoi introduce cu voluptate cîte un
Lola fuge by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17818_a_19143]
-
salveze iubitul, Lola află că trebuie să facă rost, în 20 de minute, de o sută de mii de mărci. Cu un scăpărător spirit ludic, cineastul ia "cele douăzeci de minute" și se joacă cu ele, timp de 80 de minute: le structurează și restructurează în cîteva variante, le întoarce pe toate fețele, le transformă într-un foc de artificii, le lansează într-o direcție, apoi introduce cu voluptate cîte un fir de praf care să blocheze mecanismul, după care îl
Lola fuge by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17818_a_19143]
-
de artificii, le lansează într-o direcție, apoi introduce cu voluptate cîte un fir de praf care să blocheze mecanismul, după care îl face să "fugă" în altă direcție. Pentru că nu numai Lola fuge. Filmul însuși fuge. Cele 80 de minute de "ce-ar fi dacă...", sau de "dacă și cu parcă", sau de "soarta și destin" plus restul de fatalitate, sau de "efecte Rashomon", sau de biografii întregi condensate hilar și divergent în cîteva secunde, cele 80 de minute de
Lola fuge by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17818_a_19143]
-
de minute de "ce-ar fi dacă...", sau de "dacă și cu parcă", sau de "soarta și destin" plus restul de fatalitate, sau de "efecte Rashomon", sau de biografii întregi condensate hilar și divergent în cîteva secunde, cele 80 de minute de ocol cinematografic în jurul artei poetice a lui Tykwer compun un fel de "clip" grandios: concizie, inteligență, percutanta, tehnica, meserie. Și un mesaj clar: Trăieste-ti viața! Aleargă! Nu se știe niciodată. Și, dacă tot nu putem face altceva, măcar să rîdem
Lola fuge by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17818_a_19143]
-
în deja uitată Afacere Țigareta ÎI e doar un palid exemplu al continuității în ticăloșie a echipelor ce i-au succedat lui Ceaușescu la conducerea României. Trăind într-un prezent perpetuu, iritați la gândul de a se proiecta măcar câteva minute în viitor, actualii guvernanți au adoptat odioasa tactică a terenului pârjolit. Departe de a pune vreo cărămidă la edificiul șubred al țării, așa-zișii democrați nu sunt interesați decât de prezervarea meschinelor privilegii. Din acest punct de vedere, țărăniștii bat
Pisoii tupamaros by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17841_a_19166]
-
și alte produse, ca sa nu merg prea des la restaurant - nu mă omor după arta culinară chinezească! Însă m-am hotărât să mai merg puțin și să mă întorc la piață, în drumul spre casă. Am mai mers poate 15 minute și m-am întors la locul știut, dar ce să vezi? Nici urmă de piață. Nu este posibil, nu m-am rătăcit. Să fie diferența de fus orar și poate că am visat? Ciudat de tot. ? Unde este o piață
Beijing acest miracol!. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_97]
-
stricat de tot. Nu știu de ce, despre George Constantin se vorbește mult prea puțin. Sau poate chiar el ne-a impus asta, începînd cu înmormîntarea să la care nu a dorit să se rostească discursuri, ci să se țină un minut de tăcere. Ce greu, ce lung, ce sfîșietor acel minut din Biserică Grădină Icoanei! La ce m-am gîndit atunci? La monologul lui Prospero, interpretat de George Constantin la Tîrgu-Mureș, în 1993, la sărbătorirea Promoției de aur din care făcea
Obsedanta "Livadă de visini" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17866_a_19191]
-
vorbește mult prea puțin. Sau poate chiar el ne-a impus asta, începînd cu înmormîntarea să la care nu a dorit să se rostească discursuri, ci să se țină un minut de tăcere. Ce greu, ce lung, ce sfîșietor acel minut din Biserică Grădină Icoanei! La ce m-am gîndit atunci? La monologul lui Prospero, interpretat de George Constantin la Tîrgu-Mureș, în 1993, la sărbătorirea Promoției de aur din care făcea parte. Și Gina Patrichi pregătise tot asta pentru a spune
Obsedanta "Livadă de visini" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17866_a_19191]
-
a decernat Premiul de Excelență. Furtună i-a cuprins repede pe amîndoi. Ce coincidență însă acest monolog-testament! N-am înțeles de ce George Constantin avea lacrimi în ochi jucîndu-l pentru ultima dată pe Prospero. Știa ce vă să vină. Tot în minutul acela a încăput și plimbarea prin Tîrgu-Mureș avînd ghid un om foarte timid, foarte cald și atent, cu umor bine temperat și cu o ironie dirijata de priviri, un om care nu mai suportă oportunismul și conveniențele și care preferă
Obsedanta "Livadă de visini" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17866_a_19191]
-
întîlniți balauri ori soluții cu ajutorul fantasticului. Totul decurge conform regulilor realiste în care guverneaza mai presus de orice întîmplătorul. Ceea ce-i salvează în final pe cei patru aventurieri este pur si simplu soarta și norocul. Ei ajung întotdeauna cu cîteva minute după ce masacrul s-a consumat. Prind din zbor idei salvatoare. Lejeritatea cu care privesc totul chiar atunci cînd propria lor piele este în joc îi ajută nu numai să scape basma curată, dar chiar au posibilitatea de a se alege
Unde nu-i foc, nu iese fum by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/17880_a_19205]
-
suspensii inerente. Înfiripată printr-un joc al hazardului, conversația mea cu Henri Cartier-Bresson seamănă - așa cum veți putea constata - cu un puzzle: pulverizat în unități infinitesimale, întregul pare mai dificil de conturat. Și totuși, pe parcursul celor mai bine de 60 de minute, mi s-a dezvăluit un artist dublat de un om de rară sensibilitate - în ciuda încercărilor de a și-o disimula prin repetarea obsesivă a formulei: "nu știu, nu știu nimic..." Henri Cartier-Bresson rămăsese fidel principiului conform căruia trebuie "să uiți
Henri Cartier-Bresson - "Pentru mine intuiția e capitală" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17167_a_18492]
-
nimic. Toate erau acolo, mi-au atras atenția și le-am fotografiat. Ce anume vă interesează la o ființă umană? Cum se nasc portretele pe care le desenați acum? Aveți un model? Am unul care trebuie să sosească în câteva minute. Îmi pozează pentru nuduri dar și ca să desenez mâini și picioare. Nu e deloc ușor. Ce căutați la o figură? Raporturi în formă, după cum v-am mai spus; nu însă și psihologia. Și, dacă ea se relevă o dată cu formele? E
Henri Cartier-Bresson - "Pentru mine intuiția e capitală" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17167_a_18492]
-
o secvență închinată artei plastice, mai exact tabloului, care se transmite și se reia în fiecare zi. Acest moment, de o discreție desăvîrșită și de o profunzime la fel de mare, se numește Clip Art, se întinde pe spațiul a doar cinci minute și constituie coperta programului de știri Focus plus al postului comercial de televiziune Prima. Fără nici un alt comentariu în afara celui muzical, și acesta ales ireproșabil, nu ca element concurent, ci ca formă de stimulare a percepției vizuale, Clip Art nu
O clipă de artă: Clip Art by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17216_a_18541]
-
Elenă mai puțin frumoasă decât frumoasa Elena, dar având buzunarele doldora cu merele putrede ale discordiei. [...] în ceea ce privește pe Dr. Petru Groza, la ieșirea mea din pușcărie, după o conversație animată și plină de bancuri de 3 ore și 25 de minute, în ultimul minut, m-a întrebat cu lacrimi în ochi de maica lui Lucrețiu, bătrâna lui prietenă (sunt ardeleni și solidari). erau lacrimi sincere, la un bătrân cabotin politic." Cel mai surprinzător este faptul că nevoia lui Petre Pandrea de
UN SINONIM PENTRU FRENEZIE: PETRE PANDREA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17242_a_18567]
-
frumoasă decât frumoasa Elena, dar având buzunarele doldora cu merele putrede ale discordiei. [...] în ceea ce privește pe Dr. Petru Groza, la ieșirea mea din pușcărie, după o conversație animată și plină de bancuri de 3 ore și 25 de minute, în ultimul minut, m-a întrebat cu lacrimi în ochi de maica lui Lucrețiu, bătrâna lui prietenă (sunt ardeleni și solidari). erau lacrimi sincere, la un bătrân cabotin politic." Cel mai surprinzător este faptul că nevoia lui Petre Pandrea de a reacționa la
UN SINONIM PENTRU FRENEZIE: PETRE PANDREA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17242_a_18567]
-
episoade aparent distincte din existență noastră, am văzut, cu doar cîteva zile înainte de lectura cărții lui Edward Behr Ultimul împărat, o expoziție de pictură chineză de secol XIX, Școala Shanghai. Nu sînt o cunoscătoare a artei chineze, dar am rămas minute lungi în fața cîtorva dintre pînze, nu atît sau nu doar impresionată de frumusețea lor discretă, calmă și parcă depărtată, cît mai cu seamă derutată de întîlnirea cu un univers estetic și mental atît de diferit. Unul dintre tablouri, creat de
Riscul gazetarului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17254_a_18579]
-
Hilary Swank e fenomenală în rolul unei tinere din Nebraska, de 19 ani, care traversează o criză de identitate sexuală. Pozînd în băiat, ace(a)sta se îndrăgostește de o fată, stîrnind gelozia criminală a prietenului acesteia. Ultimele 20 de minute ale acestei intense "tragedii americane nouăzeciste" despre intoleranță au însă tăria năucitoare a unui pumn în stomac. Ceea ce nu se poate spune despre ultima ispită a lui Martin Scorsese, oricît de inspirată ar fi - și ea - din realitate. Adaptat de
Realitatea, mod de întrebuințare by Mihai Chirilov () [Corola-journal/Journalistic/17270_a_18595]
-
Prelipceanu se mută la Babadag 1948 - se mută la Crasna (Sălaj) 1949 - N.P. începe școala primară 1952 - cu familia, se mută la Margita (Bihor) 1953 - moare Stalin 1955 - cu familia, se mută la Curtea de Argeș 1957 - moare Petru Groza, stă un minut nemișcat în stradă 1960 - N.P. termină liceul din localitate. Eșec la admiterea pentru Facultatea de Filologie din București, pe 25% din locuri - nu avea dreptul la "bursele de sfaturi populare". Se înscrie la Școala tehnică de construcții forestiere din Curtea de Argeș
FRUMUSEȚEA IDEILOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17260_a_18585]
-
intelectuali mai ponosiți; și cel puțin o gospodină sănătoasă, apropiindu-se de vîrsta a treia, cu o sacoșă bine garnisită în mînă. Regia - simplă și eficientă - s-ar fi redus la cîteva gesturi repetate ritual, cam la interval de cîteva minute: (1) Minerii îi tăbăcesc pe intelectuali, cu pumnii și picioarele - nu chiar de tot, fiindcă mai este nevoie de ei în spectacol. (2) Ion Iliescu le mulțumește jovial, cu gura pînă la urechi, frecîndu-și mîinile de satisfacție. (3) Pe un
Sechele ale unui trecut bolnav by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/17293_a_18618]
-
zeițele, sau semizeii și semi-zeițele, folosind în loc de sex (preciza) roadele pămîntului. * Telepatie cu Radu Tudoran. "Îmi făceam siesta, - spunea - îți vedeam profilul cînd vorbeai, o dată, cu mine și în clipa aceea sună telefonul tău!" Altădată, la orele 12 și cîteva minute, de anul nou, - după ce nu-l mai văzusem și nici nu vorbisem cu el la telefon de peste cinci-șase ani, îi dau telefon, iar la capătul firului, înainte de a apuca să articulez ceva, Tudoran exclamă, ca la școală, în clasă, un
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17323_a_18648]
-
tare": "Aerul mă sugrumă frunză după frunză, dor după dor". Plăsmuire a infinitului și a nimicniciei, ființa umană se apropie, prin clipa de har din care se va naște "slova de foc" - aspirație demiurgică a poetului -, de Dumnezeu: "Posed câteva minute despuiate/ de tandrețe și har/ Pentru a-mi spune sunt Dumnezeu/ posed trecerea către seve când sufletul/ Înfășoară trupul mort într-un cearceaf./ Posed spaima și spinul./ Posed o cameră unde strig viață/ Și viermele mă degustă pașnic./ Și mai
Imposibila euharistie by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17369_a_18694]
-
etalez rănile, pentru că fiecare poezie este o rană a mea. Sunt prea multe și prea dureroase pentru a le arăta și altora... Sunt împotriva șezătorii, războiului, optez pentru singurătate". Și s-a ținut, morțiș de cuvînt. Asta spre deosebire de Minulescu ("nea Minu"), care mergea peste tot, obținînd succese eclatante cu mereu aceeași poezie "În orașul în care plouă/ de trei ori pe săptămînă/ Un bătrîn și o bătrînă/ Două jucării stricate/ Merg ținîndu-se de mînă". Paginile despre Minulescu, inexistentul sub raport literar
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]