1,659 matches
-
pe care le suportă comunitatea ta. Lumea e plină de astfel de probleme. Când ajungi într-un loc de intersecție a unor trasee internaționale, cum este Madridul, și ești angajat într-o echipă multinațională de... negustori de idei, valoarea unicității mioritice se spulberă cât ai bate din palme. Mă întreb dacă suntem, noi, scriitorii români, în speță cei din Basarabia, pregătiți să facem față acestei neplăcute revelații, dacă avem în bagaje un discurs alternativ, care să prindă mai bine la un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
hotărască. În poezie, mioara îi cere ciobanului să-și aleagă un câine, cel mai vrednic, ca tovarăș de luptă. În felul acesta, la începutul încăierării, erau doi la doi și, până să scape unul dintre adversari de câine, ciobanul nostru mioritic avea timp să-l răpună pe atacatorul său și să facă față, apoi, celuilalt adversar. Nunta cosmică, imaginată de cioban, metaforă superbă, avea să aibă loc numai „de-o fi să mor”. În fața destinului, românul spune „fie ce-o fi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
De gură-ncleștați./ Bicișorul lui/ Puiul șearpelui”. Chipul flăcăului conține indicii inițiatice ale recluziunii, interdicția expunerii la soare și vânt corespunde fazei de regres în spațiul gestațional al începuturilor. S-a observat deja, cu exagerare, rolul de sacrificiu al eroului mioritic. Comparațiile metaforice de mai sus caracterizează însă viziunea tradițională care face din natură un ideal estetic. Extinsa apropiere de planul vegetal vine în consens cu rolul de erou regenerator al dimensiunii umane roditoare, dar această conotație rămâne periferică sensului poetic
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
exodul românilor în masă) în formele lui acute, a apărut în perioada comunismului. Au existat și înainte emigrări sporadice, mai ales din teritoriile ocupate. Dictonul popular „fie pâinea cât de rea tot mai bine în țara mea” poartă amprenta gândirii mioritice, care s-a perpetuat veacuri în șir, până la apariția comunismului. Noi nu am fost în decursul istoriei o țară a emigrărilor ci una a imigrărilor, lucru care vorbește de la sine, în ciuda situației politico istorice a țărilor românești. La noi au
DE TREI ORI ÎN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1710]
-
să-l întrebi pe altul. Complexul dublului limbaj la români face inutilă orice dezbatere. Cum se vede Moldova din Ardealul "cotropit de unguri"? Se mai observă vechea legătura dintre sărăcie și cultură care a făcut istorie pe plaiurile acestea intens mioritice? România, în retorica patriotică, e foarte unită, e un monolit. Dar ca să ajungi din Ardeal în Moldova și invers îți trebuie o zi și n-ai nici acum decât două cărări, tot cele pe unde treceau, ancestral, oile. Nu vă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
frunte cu marele Blaga. Ne mândrim pe bună dreptate cu Cioran, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, ne ocupăm masiv de ei, așa cum ne șade bine, dar... nu cumva și pentru că au ajuns celebri în străinătate? Le e oare inferior autorul Spațiului mioritic? Mă tem că e o comportare deviantă. Un arivism, un ciocoism cu ștaif cultural se insinuează într-o asemenea "globalizare" a mentalului nostru complexat. Conștiința civică a societății românești este, ca urmare a deceniilor de interdicții și îndoctrinare, la pământ
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
să-i păstrezi finețurile pentru cineva care nu ne cunoaște bine limba? Îmi spunea Blaga, apreciindu-l în acea clipă din toată inima: "Arghezi e cel mai mare creator al limbii române". Se înșela oare? Dar, mă puteți întreba, "spațiul mioritic"? Nu e acesta un tărâm național ireductibil, un brand suprem al nației românești? Punând creatorului său o asemenea chestiune, acesta mi-a răspuns: "Spațiul mioritic nu e numai al nostru, îl au în bună parte și câteva popoare vecine". Vă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cel mai mare creator al limbii române". Se înșela oare? Dar, mă puteți întreba, "spațiul mioritic"? Nu e acesta un tărâm național ireductibil, un brand suprem al nației românești? Punând creatorului său o asemenea chestiune, acesta mi-a răspuns: "Spațiul mioritic nu e numai al nostru, îl au în bună parte și câteva popoare vecine". Vă rog să numiți sau chiar să detaliați o "nedreptate critică" săvârșită de criticul Grigurcu! Ar fi interesant de numit sau chiar de detaliat un pariu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
săracul!) va rezolva și acest lucru? Nu. Cred că e nevoie de o morală. Cum se vede Moldova din Ardealul "cotropit de unguri"? Se mai observă vechea legătura dintre sărăcie și cultură care a făcut istorie pe plaiurile acestea intens mioritice? Crezi că mai funcționează sistemul "provinciilor culturale"? Ardealul e o zonă interesantă, iar ungurii au cam început să plece înspre Occident. Mă tem că o să pățim cu ei ca și cu sașii. Sistemul provinciilor culturale însă funcționează, mai ales când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Ana Pauker de Nikolski. Rolul evreilor basarabeni, adânc marxist-leninizați, se știe, nu fu mic, însă nu e cazul să-i bombardăm țapi ispășitori ai nației. Soseau pe un teren prielnic: de vreme ce cu grăbire s-au pus în slujba lor ciobanul mioritic, de frate vânzătoriu. Sexcuristul bate, ucide, torturează, spăimește; politrucul, cu limbă de lemn înzestrat (protezat, echipat), ideologismele staleninifiante în teskele oamenilor inseminează. Să nu se creadă însă că era mai tare activistul decât frățânele său cu pistol. Moș Ceau însuși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de înțelegere pentru destinul respectivei părți a României tocmai publicistica eminesciană, în care viziunea gazetarului ("argumentele minții de laser a lui Eminescu") asupra strategiei politice a puterilor din jur, nu străine de interese locale, dinlăuntrul țării ("vechea maladie a discordiei mioritice"), deslușește rolul strategic, geopolitic, important pe care l-a jucat de-a lungul vremurilor, fiind mereu dislocată din matca sa națională: "Adevărul e că Basarabia s-a simțit abandonată de mai multe ori în cursul ultimelor două secole: la 1812
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
în recea sa celulă a morții. După câteva săptămâni am mers la Chișinău, la domnul Nicolae Dabija, care nu era complet restabilit după operația suferită la coloană. Prin intermediul meu, și cu aportul prof. univ. Ioana Irimia, președinte al Asociației “Plai Mioritic”, s-a fixat o lansare de carte a domniei-sale, “Icoană Spartă Basarabia”, la 24 martie 1999, în sala „Mihai Eminescu” a senatului Universității “Al.I. Cuza” din Iași. La 15 ianuarie, de ziua lui Mihai Eminescu, am fost prezent, împreună cu
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
văd niciodată spun că au învățat de la câinii lor ce-i iubirea. Când omul ajunge s-o spună, nu mai știi dacă e o victorie sau o înfrângere. Pe vremea când nu aveam căței, am cunoscut un crescător de ciobănești mioritici. Datorită lui, am frecventat un club de iubitori de animale și am citit o publicație plină cu istorii despre câini. Toate îmi păreau exagerate. Poveștile duioase despre căței păreau să răzbune niște neîmpliniri în relațiile cu semenii. Cel mai prost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
sau mai puțin oneste. Trăiește o perioadă "comunismul" în Polonia, de unde se întoarce profund dezamăgit și însoțit de un câine ciobănesc imens, galben, blazat de atâta bunăstare elvețiană. Mă întreabă dacă nu pot să-i fac rost de un ciobănesc mioritic din România, "polonezul" fiind bătrân, pe moarte. De circa 15 ani frizer în Carouge, orășelul cu arhitectura sardă unde locuiesc, în fapt un cartier al Genevei. Extrem de vorbăreț, fumează țigară de la țigară. Dar nu orice țigară, ci "Gauloises", cu foița
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
număra zilele. Sunt un doctorand în așteptare, pe culoarul morții academice. Nu știu prea bine ce va fi după susținerea tezei, dar știu că certitudine că ea marchează sfârșitul unei perioade privilegiate, de-a dreptul extraordinare, din viața mea. Pasivitatea mioritică de care dau dovadă mă îngrijorează. Ce ar trebui oare să fac? După lectura unui doct articol științific dedicat memoriei comunismului, am aflat motivul pentru care, copil fiind, colecționam cutii goale de conservă și alte prostioare cu inscripții colorate venite
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
o parte, intelectuali rasați, sofisticați, obosiți, obișnuiți să taie firul nu în patru, ci în opt, ba chiar în șaisprezece, dacă este nevoie. Pe de altă parte, imaginea unei țări incapabile să țină piept unor inundații, unde țăranii se uită mioritic cum li se prăbușesc casele de lut, cu sticla de bere în mână și cu apa până la glezne. Nu mai privesc două televiziuni diferite, ci două lumi antagonice, ireconciliabile à jamais. 29 mai 2005 Franța spune un NU hotărât, cu
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
fost posibile datorită unei noi conștiințe sociale ce își are originile în ideologia comunistă.“ („Un an hotărâtor“, Gazeta literară, 10 ianuarie 1960) „Acești detractori ai poeziei naționale și sociale rămân însă sensibili la toate miturile transcendente, ca acela al «spațiului mioritic», fără să bănuiască de fel că Miorița păștea iarbă verde (și că românul numește vedeniile celor zăltați «cai verzi pe pereți»). Este cazul să nu se mai facă uz de asemenea vechi recuzite ale existențialismului, ca poeții să se trezească
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al partidului, personalitate proeminentă a vieții politice internaționale.“ („August 1944 - Poartă de istorie“, Cîntarea României, august 1983) GHELMEZ Petre „Dar milioanele de tineri din țara noastră, care încheagă uzine și orașe noi, care împânzesc plaiurile mioritice cu geometria insolită a șantierelor moderne, cum de nu simt ei «răul» acesta al secolului, de care mai suferă câte unii? Răspunsul l-am găsit în cuvintele, străbătute de o lumină extraordinar de pură, ale secretarului general al partidului nostru
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
zi din calendar Prin noi devine țel și țelul faptă Fiind Partidul meșter făurar Al timpului ce vine și desparte Făgașuri străbătute printr-un istm Prin care vom răzbate mai departe Cu pasul îndrăzneț spre comunism.“ („Această țară sub cer mioritic“, Steaua, 5 februarie 1975) NIȚESCU Traian „Într-adevăr, nemaicunoscuta dezvoltare a patriei noastre și uluitoarele prefaceri din ultimii douăzeci și cinci de ani, al căror genial inițiator și strateg este tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului nostru, președintele țării, cel mai
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
VARGA Ovidiu, compozitor „Muzicologul militant de astăzi nu poate să ignore în nici un fel cele trei coordonate definitorii în cadrul cărora trebuie să-și stabilească criteriile de apreciere estetică a creației muzicale contemporane în țara noastră: 1) timpul socialist; 2) spațiul mioritic; 3) omul nou.“ (Muzica, noiembrie 1975) VARGA Viorel, poet „Vom trece peste această încercare, Vom birui, viteazul meu popor! Avem un comandant cutezător În patria fără de asemănareă“ („Vom birui!“, Luceafărul, 12 martie 1977) VARTIC Elisabeta „În visul milenar al patriei
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
prefera să se întâmple la toamnă, nu acum, primăvara, când natura a înverzit. Mărturisea, deci, o situație tragică. Numai că pe fraga rujată a buzelor era întipărit un zâmbet dulce, atât de dulce... Folcloriștii sar lansa, probabil, în speculații - „detașarea mioritică a românului în fața morții“ etc. etc. Ei, aș! Cu siguranță, coconița noastră se gândea la „mia de parai“ pe careo câștigase duminica trecută la o nuntă. Pe scurt: ăsta da, exemplu de kitsch! Să ne mai mire că o asemenea
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
atârnată de gâtul unui copil... Opulența de acum vrea să simbo lizeze, probabil, belșugul pe carel trăim. Ce copil?! Bidoane grele, manele și păsărici de doamne bătrâne - ăstai paradisul pe care ni l dorim! Aceasta e noua configurație a spațiului mioritic. Și astai formula de succes, la români, în anul de grație 2005 (emisiunea Ciao, Darwin! a fost lider de audiență în noaptea de Revelion). După care ne delectăm cu Folclorul contraatacă - deci tot un fel de Ciao, Darwin! - și, mai
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
activitatea de creație, scriitorul Andi Andrieș a fost un om al cetății culturale, în care s-a manifestat ca om activ și de inițiativă. Era un mare iubitor și colecționar de artă. A fost membru fondator al Societății Culturale „Plai mioritic“ Iași-Chișinău-Cernăuți. Fiind o fire generoasă, în calitate de redactor-șef adjunct al revistei „Iașul literar“, a publicat piesele celorlalți confrați; un număr de revistă a fost rezervat aproape în întregime dramaturgilor ieșeni, toți publicând câte o piesă în trei acte. A colaborat
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
769)"/>. Câteva rânduri semnate de Dan Amedeo Lăzărescu arată o beție a naționalismului protocronist care i-a cuprins pe destui istorici și cercetători : „[Românii] erau fatal toleranți pentru că nu aveau cu cine să lupte. De aceea au moștenit acea propensiune mioritică, foarte bine studiată de Lucian Blaga, de a fi toleranți. Aici este, cred, și o influență a cultului lui Zamolxis și a cultului morții la daci. Noi aveam tot interesul să fim toleranți și, de aceea, nu găsești În România
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
păstorilor și a acelor „câini mai bărbați” l-au pus pe fugă pe intrus. Către prânz, când am coborât din munte, am aflat noutăți șocante pentru mine, despre vizita lui „Nea Martin”. Curând aveam să spun rămas bun acestor plaiuri mioritice și să iau drumul spre casă, de unde în curând trebuia să încep ultimul an de școală. Fiind primul din ultima clasă, eram șeful general al internatului, încă din ultimul trimestru din clasa a VII-a. Alături de pedagogi aveam rostul meu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]