2,203 matches
-
stăpâni ai ideologiei! Nu! Erau cu toți comuniști pârâți, adevărați oportuniști, firi slabe, dintre cei degringolați, unii dorind să se-mplinească profesional, alții pentru a-și satisface dorințe dictate de setea de putere, de arivism, de altele. * După miezul nopții, Mira se trezi speriată de un coșmar ce-i necăjise ani buni somnul! Tocmai retrăise în vis calvarul nunții sale religioase. Se întâmplase în biserica unei mănăstiri dintr-un sat de munte, după un tipic rural anodin, necunoscut și nedorit pentru că
CAPITOLUL 6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378643_a_379972]
-
fusese prezentat și explicat dinainte nici de viitorul soț, nici de familia acestuia. Retrăise și acum urâta farsă a cununiei religioase petrecute într-o mănăstire unde mirii intraseră îmbrăcați ca excursioniști, la fel și nașii. În zadar i se păruse Mirei minunat faptul că oficiase un preot bătrân, parcă uitat de vreme, că măicuțele cântaseră dumnezeiește, dacă nu purtase rochia albă și voalul, îmbrăcate doar în timpul petrecerii de acasă... Și toate astea se petrecuseră doar pentru ca socrul-mare, un beneficiar al puterii
CAPITOLUL 6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378643_a_379972]
-
erau îndoctrinați cu înaltele învățături comuniste ori pe cale să și le însușească, în timp ce oportuniștii postrevoluționari aveau, cel mult, abecedarul afacerilor oneroase, arar câte o diplomă, și aceea cumpărată! Pe lângă oportuniștii zilelor noastre, gata să treacă și peste cadavre, mormăi indignată Mira, cei dinainte erau amatori, carnetul de partid menținându-i în funcții ori drapându-le originea socială sau alte păcate. Când conducătorului i se raportase că numărul to’arășilor ajunsese îngrijorător de mare, se inițiase o triere exigentă, fiind acceptați spre
CAPITOLUL 6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378643_a_379972]
-
pildă autentică pentru familia creștină contemporană, spre dobândirea demnității, curajului și libertății în Iisus Hristos", susținută de către Părintele Nicolae Tănase de la Valea Plopului - Prahova. 05 Decembrie - în cadrul Slujbei de priveghere, oficiată în cinstea Hramului Bisericii noastre - Sf. Ier. Nicolae - Arhiepiscopul Mirelor Lichiei, a susținut un frumos concert de colinde tradiționale, românești, grupul de tineri și membri ce formează Asociația cultural - spirituală “Tradiția Românească”, condusă de către Părintrele Vladimir Alexa. 12 - 13 Decembrie, un grup de nouă bărbați am fost într-un pelerinaj
RAPORT DE ACTIVITATE – ACŢIUNILE/ACTIVITĂŢILE FILANTROPICE ŞI SERILE DUHOVNICEŞTI ORGANIZATE ÎN CADRUL PAROHIEI „SF. CUV. ANTONIE CEL MARE” – TITAN [Corola-blog/BlogPost/378696_a_380025]
-
duhovnicească cu tema " Mucenicie, jertfă și iubire desăvârșită în famila creștină de astăzi", susținută de către Părintele Nicolae Tănase de la Parohia Valea Plopului - Prahova. 05 - 06 Decembrie - în cadrul Slujbei de priveghere, oficiată în cinstea Hramului Bisericii noastre - Sf. Ier. Nicolae - Arhiepiscopul Mirelor Lichiei, a susținut un frumos concert de colinde tradiționale, românești, grupul de tineri și membri ce formează Asociația cultural - spirituală “Tradiția Românească”, condusă de către Părintrele Vladimir Alexa, iar a doua zi - în timpul și cadrul Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii ne-au
RAPORT DE ACTIVITATE – ACŢIUNILE/ACTIVITĂŢILE FILANTROPICE ŞI SERILE DUHOVNICEŞTI ORGANIZATE ÎN CADRUL PAROHIEI „SF. CUV. ANTONIE CEL MARE” – TITAN [Corola-blog/BlogPost/378696_a_380025]
-
Președintele Fundației "Sfântul Sava" din Buzău, Profesor la Seminarul Teologic Liceal "Chesarie Episcopul" și Preot - Slujitor la Catedrala "Sfântul Sava" din municipiul Buzău. 05 - 06 Decembrie - în cadrul Slujbei de priveghere, oficiată în cinstea Hramului Bisericii noastre - Sf. Ier. Nicolae - Arhiepiscopul Mirelor Lichiei, a susținut un frumos concert de colinde tradiționale, românești, grupul de tineri și membri ce formează Asociația cultural - spirituală “Tradiția Românească”, condusă de către Părintrele Vladimir Alexa, iar a doua zi - în timpul și cadrul Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii ne-au
RAPORT DE ACTIVITATE – ACŢIUNILE/ACTIVITĂŢILE FILANTROPICE ŞI SERILE DUHOVNICEŞTI ORGANIZATE ÎN CADRUL PAROHIEI „SF. CUV. ANTONIE CEL MARE” – TITAN [Corola-blog/BlogPost/378696_a_380025]
-
trag cerul de funii, Într-un ritm sălbatic, sfidând universul, Parcă-s fluturi albi prinși în dansul lunii. C-un arcuș de gheață, vântul în surdină, Din altarul lumii cântă valsul nunții Și-ntr-o despletire-n fire de lumină Mirele revarsă stele-n poala nopții. Toate-n jur ... Citește mai mult Iarnă și iar iarnă, parcă-i o mireasăCe-și așteaptă nunta de o veșnicieși sosit-a vremea și a fost aleasă,Să-și pună veșminte pentru cununie.Rochia brodată
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
duhovnicească cu tema "Jertfa mucenicească a Sfinților Martiri Brâncoveni - pildă autentică pentru familia creștină contemporană, spre dobândirea demnității, curajului și libertății în Iisus Hristos" 05 Decembrie - în cadrul Slujbei de priveghere, oficiată în cinstea Hramului Bisericii noastre - Sf. Ier. Nicolae - Arhiepiscopul Mirelor Lichiei, a susținut un frumos concert de colinde tradiționale, românești, grupul de tineri și membri ce formează Asociația cultural - spirituală “Tradiția Românească”, condusă de către Părintrele Vladimir Alexa. Detalii, amănunte și informații suplimentare cu privire la toate aceste activități, și multe altele, puteți
RAPORT DE ACTIVITATE – ACŢIUNILE ŞI ACTIVITĂŢILE FILANTROPICE, PRECUM ŞI SERILE DUHOVNICEŞTI ORGANIZATE DE CĂTRE, ÎN CADRUL ŞI LA NIVELUL PAROHIEI „SF. CUV. ANTONIE CEL MARE” – TITAN de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/377754_a_379083]
-
Lui picioare în genunchi s-așterne Și-ndreaptă ruga-i milei cei eterne." (Fata-n grădina de aur) Calea genunchiului plecat, a milei, e înrădăcinată în formele creștinismului voievodal din care și-a extras poetul actanții. Dramele eminesciene (Decebal, Bogdan, Mira) sunt construite pe astfel de arhetipuri, însă lectura noastră nu interpretează apocaliptica eminesciană ca "retrospectivă a istoriei mântuirii", ci ca "prevestire a unor evenimente viitoare".34 Fiul de prinț, voievod, magul sunt, înainte de toate, niște prevestitori ai legilor imuabile ale
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
piatră cu inima de-aramă Se zbate miazănoaptea..." ( Se bate miezul nopții) clopotniță: "Și-n clopotnița veche de stâlpi toaca izbește, Când sufletu-mi demon cuvântul lui trezit Arama răgușită... biserica-n ruină Stă ca o cuvioasă pustie și bătrână" (Mira Ștefan cel Tînăr) boltă: "Sub bolta cea înaltă a unei vechi biserici, Între făclii de ceară, arzând în sfeșnici mari..." (Strigoii) "...Cum cerul sus se-ndoaie și stelele-și așterne, O boltă răsărită din negure eterne..." (Gemenii) "Bolțile-s ținute
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
chiar de copii) etc.; intonația, semnele de punctuație: diferențierea curbelor intonaționale corespunzătoare construcțiilor enunțiative, interogative, exclamative sau neexclamative, exersarea acestora, asocierea lor cu semnele de punctuație (eventual, în forme stilizate, ca personaje, ca figurine cu mimici expresive etc.) Spune întreabă miră-te/bucură-te!, Prezentatorul de știri, Interviul, Sensibilul, Ce mi se potrivește?, Detectiv de...semne de punctuație, Întrebare a mirare când e constatare etc. 9.2.2. Perspective aplicative (la nivel preșcolar) asupra vocabularului limbii române Nivelul lexical-semantic al limbii
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
jos ne-a tras 425 Din ceruri ale bucuriei în acest adînc. Acuma mînie-te, insă te mînii-n van!" Astfel cîntară demonii adîncului; Goarnele războiului puternic răsunau. Belșugul Sărbătorii se revarsă, și-Încoronați cu trandafiri și cu-ncercuitoarea vită Mireasă și cu Mirele Enormi șezură; alăturea de ei Urizen, Cu stinsa strălucire-oftă, uitînd de vinul care curge 430 Și de Ahania, Neprihănita să Mireasă; dar ea era departe. Dar Los și Enitharmon ședeau nemulțumiți și disprețuitori, Cu-atît mai mult rîvnind, gustînd cu-atît mai
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
vedrai che amore,). Contele de Luna își face apariția și se confruntă cu Leonora. Ea îi promite să devină soția lui cu condiția eliberării lui Manrico. Pasiunea Contelui de Luna este atat de intensă încât el accepta. Urmează aria Leonorei (Miră, di acerbe lagrime) și duetul Leonora - Contele de Luna în care acesta din urmă o suspectează că, Manrico odată eliberat, ea va fugi. Ea neagă deoarece în fapt intenționează să evite căsătoria atât de detestata, otrăvindu-se (Vivrà!... contende îl
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
regăsi împreună în Ceruri. Per me giunto è îl dì supremo, Per me giunto è îl dì supremo, no, măi più ci rivedrem; ci congiunga Iddio nel ciel, Ei che premia i duoi fedel'. Sul tuo ciglio îl pianto io miro; lagrimar così perchè? No, fă cor, no, fă cor, l' estremo spiro lieto è a chi morrà per te. Romanța Ah, je meurs, l'ăme joyeuse (Io morrò, mă lieto în core) - din actul IV, scena 3 393 Rol : Rodrigo
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
la ora actuală este la modă. Ar fi o mare greșeală, dacă teatrele noastre nu ar monta o asemenea piesă, care spune pe nume unor lucruri. LAURENȚIU ULICI: Îmi pare rău că trebuie să-i contrazic pe Paul Tutungiu, pe Mira Iosif și pe Nicolae Mareș. Nu cred că este o piesă a violenței. Nu este nici o piesă a înstrăinării. Eset o piesă a neputinței un cuplu, cîndva, undeva, a dus o viață normală, a trăit normal, a ajuns, grație unor
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
evidente și, în anumite privințe, surprinzătoare. Prozatorul debutează odată cu autorii-jalon din anii ’70, motiv pentru care Laurențiu Ulici îl anexează integral promoției. La o lectură atentă, volumele din decada a opta - în special Iutlanda posibilă, Mireasa vine cu seara (1973), Mirele (1975), Arheologia dorințelor (1977) - lasă totuși la vedere diferențe palpabile față de comilitonii cronologici. În prozele lui A. - eclectice ca gen, ca formulă epică și ca topografie imaginară - poate fi detectată o rezistență subterană tenace față de rețetele în uz ale scrisului
ANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285363_a_286692]
-
informând asupra vieții cultural-artistice sibiene. Locul cel mai important îl ocupă literatura, A. valorificând în cea mai mare parte potențialul artistic local. Poezia - grupată uneori în rubrici de autor, alteori sub titlul „Lirice” - este ilustrată cu versuri de Victor Nistea, Mira Preda, Titus Andronic, George Popa, Gheorghe Grădinaru, Nicolae Petru, George Pușcariu ș.a.; un grupaj de epigrame apare sub semnăturile lui C. Micandru, Marin Niță, Traian Suciu. Se publică și din lirica poeților sibieni de limbă germană: Christian Maurer, Werner Bossert
ARCADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285421_a_286750]
-
de Radu Stanca, legenda dramatică Povestea dulgherului și a frumoasei sale soții. Literatura populară este și ea prezentă în paginile revistei prin câteva balade voinicești culese din Mărginimea Sibiului. În cadrul rubricii „Prezențe editoriale sibiene” sunt recenzate volume de versuri de Mira Preda, Victor Nistea, Ecaterina Săndulescu, volume de povestiri și nuvele ale lui Ladmiss Andreescu, romanul istoric Iancu Jianu de Paul Constant, volumul de Teatru al lui Radu Stanca. În același context, la rubrica „Șantier. Convorbiri”, sub forma unor interviuri, se
ARCADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285421_a_286750]
-
de nisip”, CNT, 1983, 14; Laurențiu Ulici, Poveste din cartierul de vest, RL, 1983, 18; Irina Petraș, „Ploaia de nisip”, TR, 1983, 31; Florin Bănescu, „Ploaia de nisip”, F, 1983, 7; Corneliu Mircea, Retorica unei fericiri iluzorii, O, 1984, 9; Mira Iosif, „Tentația”, TTR, 1984, 4; Constantin Cubleșan, „Ființe de o zi”, TR, 1985, 7; Olimpia Berca, Aurel Gheorghe Ardeleanu, O, 1989, 18; Ion Cocora, Un dramaturg, TR, 1989, 40; Ioan Cristescu, „Coroană pentru Doja”, RL, 1989, 40; Mircea Ghițulescu, „Coroană
ARDELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285432_a_286761]
-
specificitatea valahă într-o limbă străină.” Revista fructifică, doar cu puține excepții, producția literară a membrilor cenaclului, scriitori români și germani, proveniți din România și stabiliți în Germania. Rareori pot fi întâlnite semnăturile unor autori din afara granițelor germane (Vintilă Horia, Mira Simian, Ștefan Baciu, V. Posteucă, Aron Cotruș, N. Novac, Ionel Jianu, Al. Busuioceanu; în numărul 10-11/ 1986-1988, se publică și câteva poezii de Doina Cornea). Cei mai frecvenți colaboratori sunt George Ciorănescu, Al. Ciorănescu, Aristide Burileanu, Anton Baraschi, Ion Anastasiu
APOZIŢIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285409_a_286738]
-
28 mai; Cornel Ungureanu, Literatură nonfictivă. „Amintirile unui laș”, O, 1998, 5; Gabriel Dimisianu, Mântuirea prin mărturisire, RL, 1998, 21; Călin Căliman, „Amintirile unui laș”, CNT, 1998, 50; Florin Bănescu, Pactul cu diavolul și eliberarea prin mărturisire, „Arca”, 1998, 4-6; Mira Feticu, O carte necesară, JL, 2000, 19-24. E.S.
CORBEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286411_a_287740]
-
în drept. B. a urmat Facultatea de Istorie a Universității din Iași, unde Ilie Minea și George Brătianu i-au fost mentori. De asemenea, a audiat cursuri la École Pratique des Hautes Études din Paris. Debutează cu studiul Matei al Mirelor și Cronica cantacuzinească, în „Cercetări istorice” (1928). Își ia doctoratul în istorie cu teza Amalfi preducale. Are o activitate deosebit de bogată: secretar al Școlii Române din Roma, profesor universitar (Școala de Arhivistică și Facultatea de Istorie din București, Collège de
BERZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285711_a_287040]
-
zădărnicit izbucnirea celui de-al doilea război mondial. În domeniul culturii vechi românești, cercetările lui B. se întind pe un registru larg, de la expunerile de sinteză în context sud-est european până la investigațiile de amănunt, precum cea referitoare la Matei al Mirelor. Acordă o egală atenție personalităților marcante (Neagoe Basarab, Ion Neculce, Dimitrie Cantemir), ca și indiciilor referitoare la mentalitățile colective (viziunea despre om și lume la cronicarii români, imaginea Imperiului Otoman în letopisețele din Moldova în secolele XV-XVII, conștiința unității de
BERZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285711_a_287040]
-
palid, e un amor de arab, arzător, de foc, care contrastă mult cu ființa lui angelică (Blond). PETRU MAJĂ. Pasiune italiană; visurile sale sânt de foc, și când sânt palide sânt ca flacăra ce se stinge, dar amorul lui pentru Mira e contrariul amorului lui Maio, angelic, curat ceresc. Are un mare fond de forță în sufletul lui care-i lipsește lui Maio (Păr castaniu, ochii caprii). {EminescuOpVIII 150} ACTUL I SCENA I ARBORE, MAIO MAIO Cum vă spuneam, portare... din ce în ce mai
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cei străbuni A vieței lui damnate. O, când mi-aduc aminte cum inima mea jună Zbura pin lumea albă ca gelița nebună Ce-neacă a ei suflet în suflete de flori Și-n visuri aurite aripele-i răcori! Pîn-te-am văzut, o, Mira... pân te-am văzut în față, Înger cu sân de piatră, cu diadem de gheață, Și de-atunci sânt întocmai c-araba vijelie Ce-și mână a ei suflet pin volburi din pustie, Pin volburi de arenă, prin un nisip
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]