1,938 matches
-
mai bine, ca un corpus solid închegat și organic, teatrul lui Iorga, în marginile încăpătoare a vreo cincisprezece drame (ceea ce e considerabil). Restul imens, oricâte parțiale ecouri prelungi ar avea, nu constituie decât eșafodajul impresionant al acestui corpus dramaturgic, sau mirajul în neîntreruptă dispersiune al unei personalități". E o judecată critică severă și surprinzătoare, dar care nu are alți adepți decât I. Negoițescu. Opera lui Nicolae Iorga mi se pare mai rezistentă în latura sa de proză artistică, oscilând între înclinațiile
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
înalt și zgrunțuros care trebuie escaladat. Dan Puric nu se rezumă să joace roluri, el creează, singur, o lume. Când se aprinde lumina în sală și ne ridicăm toți în picioare, ca să-l aplaudăm, frenetic, această lume dispare, ca un miraj. Se retrage în mintea celui care a creat-o, dar rămâne și în amintirea noastră, ca un vis. (Inspirat titlul spectacolului, Vis!) La ieșire, îl așteptăm, ca să-i strângem mâna. îl așteaptă și ziariști, oameni de afaceri. Un copil se
N-aveți un bilet în plus? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14575_a_15900]
-
stingere." Romanul Accidentul este apreciat ca un foarte bun roman psihologic, iar De două mii de ani "cea mai Ťgidianăť carte a lui Mihail Sebastian, prin tehnică, prin unele personaje și, mai cu seamă, prin neliniștea mereu însoțită de luciditate, fără mirajul ficțiunii." Capitolul consacrat teatrului lui Mihail Sebastian excelează prin asocieri cu dramaturgia europeană din acea epocă, dar Constantin Trandafir știe să discearnă meritele scriitorului nostru. Spre exemplu, "Steaua fără nume e cea mai cunoscută și mai prețuită piesă a lui
O viziune nouă by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7413_a_8738]
-
ținând de coroana maghiară), Schwartz este de fapt timișean get-beget, pe certificatul de naștere figurând localitatea Recaș. Fiul unor negustori evrei din Timișoara, tânărul Schwartz pornea cu perspectiva unei cariere de avocat, practicând, până una-alta, meseria de desenator tehnic. Mirajul terenului este însă mai puternic și ajunge jucător cu acte în regulă la una din echipele de forță ale Transilvaniei: Clubul Atletic Timișoara - C.A.T. Originea etnică îl împinge apoi spre Kadima, formația clubului evreiesc din Timișoara. „Înainte” - aceasta
Agenda2006-02-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284625_a_285954]
-
1992-1993) petrecut la conducerea naționalei Ungariei. Cel mai călătorit dintre toți este, desigur, Mihai Stoichiță, singurul care se poate lăuda că a antrenat reprezentative de pe trei continente. După super-exotica Panama a urmat, pentru o scurtă perioadă, Armenia, pentru ca, atras de mirajul petrodolarilor, Stoichiță să poposească apoi în Kuwait. Aflat la o victorie distanță de barajul care oferea accesul la Mondialul german din vară, românul nu a reușit decât un egal în partida cu Uzbekistan și a trebuit, din nou, să-și
Agenda2006-02-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284625_a_285954]
-
Monk1. Vorbea nu doar cu o profundă voce de orgă, graseind, ci și cu mâinilei osoase și mari cum nu-mi amintesc să fi văzut altele mai expresive. Nici Carlos Fuentes și nici eu n-aveam să uităm în veci mirajul acelei nopți fără seamăn. După doisprezece ani l-am văzut pe Julio Cortázar în fața unei mulțimi întrun parc din Managua, fără alte arme decât vocea-i frumoasă și o povestire de-a sa dintre cele mai dificile: istoria unui boxer
Gabriel García Márquez - N-am venit să țin un discurs () [Corola-journal/Journalistic/5528_a_6853]
-
să vezi lucruri incredibile care astăzi par imposibile. Cine ar mai face acum ce a făcut Vlad Mugur cu una dintre cele mai tari generații de actori absolvenți? Cine ar mai lua drumul provinciei cînd Capitala pare singurul și unicul miraj? În anii cinczeci, regizorul și profesorul Vlad Mugur pleca la Teatrul Național din Craiova însoțit de o aproape întreaga sa promoție de actori: Amza Pellea, Gheorghe Cozorici, Constantin Rauțchi, Sanda Toma, Silvia Popovici, Victor Rebengiuc, Eliza Plopeanu, Ioana Bulcă, Dumitru
Ce este infinitul pentru dumneavoastră? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6848_a_8173]
-
Barbu Cioculescu Pe gânduri, la finele unei noi tentative de sondare a mirajului unei opere unice și a unei vieți încărcate de necunoscut, carte datorată dlui Ion Vianu și intitulată Investigații mateine (Edit. "Biblioteca Apostrof", Cluj, 2008), fac marginala observație - deocamdată - că, pe când a râvnit postul de prefect, de parlamentar, de ministru plenipotențiar
Așa e că n-am... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8375_a_9700]
-
de Eminescu cu oarecare galanterie, capătă aici un sens de o orgolioasa umilință: poezia se naște anu știu cumă, cu ochii opriți în infinit, ea este frumosul greu, sau aproape cu neputința de explicat". Ochiul comentatorului se topește vrăjit, în mirajul luminiscent al poeziei, așa cum se cade a se petrece, din cînd în cînd, cu orice comentator de poezie autentică... Cealaltă față a criticii lui Ilie Constantin apare îndatorata spiritului critic propriu-zis, adică aplicării unor criterii exclusiviste, care nu pot evita
Critica lui Ilie Constantin (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17640_a_18965]
-
o alură vagă de tatonare prudentă a viitorului. În opinia lui Lepenies, intelectualii trebuie să facă trei lucruri, toate constînd în putința de a da rost acelei emoții inițiale cu care privesc lumea: 1) să nu se lasă furați de mirajul progresului omenirii; 2) să critice mereu lumea politicii și 3) să lanseze constant avertismente asupra viitorului omenirii. Așadar, lucid, critic și lansator de avertismente - iată cele trei trăsături pe care intelectualul viitorului trebuie să le dovedească. Cam atît le-a
Apusul intelectualilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10766_a_12091]
-
literar, evoluția operei lui Preda seamănă cu o curbă ascendentă al cărei vîrf, reprezentat de Moromeții, este urmat de o linie descendentă coborînd tot mai mult pe măsură ce romancierul își va scrie romanele. "Marin Preda s-a lăsat sedus de un miraj: dobîndirea titlului de scriitor total. Dorea să fie invidiat, ca și alți colegi de breaslă care se mutau lesne de la o categorie umană la alta, polivalenți, adaptabili, nefixați. ș...ț Autorul Moromeților nu poseda, se pare, vocația dispersării, nu se
De la Măniuțiu la Preda by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9663_a_10988]
-
nu de mult, difuzarea în cercuri largi de cititori, este (era, mai ales) oferită de Biblioteci. Să nu ne amăgim la gândul bibliotecilor personale, și la moștenitorii lor (erau, totuși, mândrii ale trecutului, astăzi depășite ca posibilități), și nici la mirajul textelor înmagazinate electronic (realizări ale viitorului, ca amploare): trăim încă epoca în care singura posibilitate a contactului cu lectorii - mai ales peste timpuri și, pentru prezent, pe o scară largă - rămâne dăinuirea în biblioteci publice. Însă de aici a început
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
întotdeauna vor găsi o cale întrolocată spre a ieși la iveală, dar nu de puține ori adevărul zace în peșteri umbroase (...)”. Și astfel naratorul povestește luptele cu indienii, dar și lupta mult mai grea cu zeița Koué, cea care creează miraje ucigașe, reia povești orientale și mărturisește minunile făcute de Jumanji cu o bucată de hârtie. Pentru a încheia, îmi reafirm convingerea că T. O. Bobe poate face mai mult cu talentul său decât o demonstrează în acest volum. Miza, aici
Literatura, suficientă sieși? by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4852_a_6177]
-
să se preschimbe, în registrul acut, în adevărate țipete de păsări virtuale, vestind declanșarea unei drame lăuntrice. Este punctul culminant al piesei și totodată semnalul reversibilității, al ”schimbării aparente”, căci totul revine, prin întoarcerea la flageolete, la stadiul primar, arhetipal. Mirajul acesta de esență metafizică a fost sesizat și restituit în detaliu și în profunzime de cei patru instrumentiști. Și, ca informație de ultimă oră, onorantă pentru noi: în primele zile ale lui Decembrie, piesa intitulată ”Pan”, pentru voce și trei
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
sînt la cheremul unui vînt/ și-al sufletului de bacantă” (Deznodămînt). Poetul nu șovăie a descinde în instinctualitate, în condiția ferină pentru a-și clama atașamentul la viață, chinuitor și totodată feeric prin conștiința efemerului. Dătător de spaimă și de miraj, acesta face cu putință duetul așteptare-împlinire, „cu promisiuni îngrozitoare, ispititoare, suave/ și purulente și sîngeroase” (Frică). E un evantai de trăiri complementare ce aparent se scurtcircuitează, însă care pot releva misterul eterogen, ireductibil al vieții: „Totul în mine se sparge
Un spectru amplu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4631_a_5956]
-
chestiune este neîndoielnic Istoria, proiecție epică, multiplicată, a eului ultragiat de context. Atemporalitatea paradisiacă a copilăriei e frîntă brutal, absolutul său se izbește de fortuitul unor împrejurări adverse, grația jocului său se retrage îngrozită în fața unor orori fără seamăn. Interzicînd mirajul copilăriei, cîrmuirea totalitară interzice dreptul umanității de-a fi egală cu ea însăși, o alterează din capul locului. Imaginea istoriei contemporane, propusă de poetă, e cea de abator, cu înțelesul că făpturile măcelărite nu sînt doar animalele, ci și oamenii
Copilăria alterată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15494_a_16819]
-
atît reașezarea ierarhiilor literare. în mare, taberele s-au păstrat. Nici scoaterea unor cazuri flagrante din joc (vezi Păunescu). Cît mai ales redescoperirea veleităților "comunicative" ale discursului critic. S-a dezgropat cu entuziasm puterea denotativă a cuvintelor. A existat un miraj, ușor reperabil la începutul anilor '90, al comunicării directe. Puteai scrie un lucru, iar cel de lîngă tine chiar înțelegea complet mesajul. Dar a fost o perioadă de început. Un început pe care Gheorghe Grigurcu n-a mai putut sau
Revizionistul numărul unu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15725_a_17050]
-
Cosmin Ciotloș În poezia lui, Dan Coman se arată sedus de mirajul limbilor necunoscute ori chiar inexistente. Îndatorate unui idiom coborât cu hârzobul din alte lumi, cărțile lui, firește, nu răspund la nici o întrebare, dar, mai mult decât atât, nu lămuresc nici un cuvânt. (Așa stăteau lucrurile în primul său volum, din 2003
Exiguum Etimologicum by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7173_a_8498]
-
e nici o grevă, domnule! Aici se vând bilete pentru tombola!" Umilit de lipsă mea de perspicacitate, m-am îndepărtat în grabă, dar nu fără să mai arunc câte o privire înapoi, spre mușuroiul vioi de "gamblers", spre gloata organizată în jurul mirajului îmbogățirii (sau măcar al câștigului) fără muncă. Aici am ajuns. Nu e ziar să nu facă reclamă unor concursuri tentante pentru bizonul care nu știe cum se câștigă banul, nu e post de radio să nu te invadeze sonor cu
Bingosex, bingolene, bingocinism by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17581_a_18906]
-
el însuși (prin Le miroir persan, Montreal, 1978), autorul realizează în această lucrare o extraordinară poetică a romanului european, din Antichitate pînă în secolul al XX-lea. Dintre principalele sale cărți, au fost traduse în românește Lumi ficționale (Minerva, 1992), Mirajul lingvistic (Univers, 1993), și Arta îndepărtării (Nemira, 1999). Cunoscut în ultimii ani și publicului din țara sa natală, Toma Pavel a început să influențeze benefic gîndirea literară românească, mai ales pe cea a tinerelor generații. Prin prestigiul intelectual solid de
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
spre idei mai răspîndite, mai ușor de acceptat. în Franța, în schimb, în domeniul umanistic, editorul decide de unul singur. Din această cauză, în Franța autorul își poate permite să fie mai original, mai personal. Nu știu dacă lucrarea mea Mirajul lingvistic, în care criticam o serie de autori foarte la modă în anii 1970-1980, ar fi apărut la fel de ușor dacă aș fi scris-o întîi în engleză, și nu în franceză. O dată însă ce a fost remarcată în Franța, mi
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
să spunem de la început, de o mare extindere și de o mare acribie. O carte elaborată răbdător, timp de trei decenii, și socotită încă "neterminată" în lipsa a "trei, patru piese", care, adăugăm noi, de ar fi aflate, ar prelungi, probabil, mirajul exhaustivului (un soi de fata morgana a împătimitului cercetător) cu căutarea altora. Prin urmare opera unei vieți. Firește, autorul o situează sub zodia unei mărturii personale asupra poetului, care, pentru a fi înțeles, trebuie să primească jertfa sensibilă a acestuia
O viață a lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16891_a_18216]
-
unei noi partituri scenice. Zăpadă neagră a lui Maxudov, scrisă și rescrisa, este introdusă și scoasă din repertoriu fără nici o explicație. Atunci cand repetițiile încep în cele din urmă, ele sunt minate de elocinta regizorala a lui Ivan Vasilievici - sedus de mirajul scenei, Maxudov se surprinde în ultimele fraze ale "românului" (neterminat) într-o ipostază aproape kafkiană - daca ironia bulgakoviană nu ar elimina patetismul: "Chinuit de dragostea mea pentru Teatrul Independent, prins de el ca un gândac pe un dop de pluta
Prăbusirea casei Kalabuhov by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17924_a_19249]
-
început pregătirea alegerilor locale, ca răspuns la planurile concurenței de Dreapta. Crin Antonescu va fi cel care se angajează în lupta pentru Primăria Generală a Capitalei, având mai multe atu-uri. În ultimele două cicluri electorale, bucureștenii au ieșit din mirajul Băsescu, reprezentanții PDL ajungând abia pe locul al doilea. Capitala nu mai este demult portocalie, dar nici virajul spre roșul PSD nu e ușor de acceptat de cei care s-au confruntat cu câteva mineriade. Oponenții lui Antonescu ar fi
Planul B: Crin Antonescu, candidat surpriză la Primăria Bucureşti () [Corola-journal/Journalistic/49804_a_51129]
-
care refuzase unirea cu Biserica Ortodoxă era ceea ce se cheamă „o nucă tare”. Adică un caracter inflexibil. Securitatea a încercat și să îl racoleze pe Radu Brateș, șantajându- l cu dosarul său de condamnat politic și îmbiindu-l (presupun) cu mirajul reîntoarcerii ca profesor în Blaj și al revenirii în literatură. Poetul nu a cedat însă șantajului și a rămas în atenția organelor de Securitate, ca „titular” al unui Dosar de Urmărire Informativă, până când a plecat la Domnul. Încă un caz
Radu Brateș: poezie și suferință by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3207_a_4532]