1,500 matches
-
Bozovici este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Caraș-Severin, Banat, România. Într-o țară "cu țări" , Țara Almăjului este o zonă bine individualizată, fie pentru că Dumnezeu a așezat-o într-o mirifică alcătuire geografică, fie pentru că oamenii ei au știut să-i construiască o personalitate aparte, să-i cultive cu grijă moștenirile și să-i creioneze atent fiecare zi de mâine. Depresiune intramontană străjuită de cleanțuri, dacă nu semețe prin altitudine, atunci
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
să oblige pe locuitorii de pe moșia Pietroșița să facă claca și să plătească dijma cuvenită. Denumirea satului Dealu Frumos apare pentru prima oara în documente scrise în anul 1774. Se presupune că satul și-ar fi luat denumirea de la îmbinarea mirifica a pădurii cu colinele înverzite atunci cand Radu cel Frumos le-a văzut, de la numele său și colinele înverzite ajungând să se denumească astfel. Ocupația de bază a locuitorilor este agricultură, creșterea animalelor, turismul rural, comercializarea de cereale, țuică și animale
Dealu Frumos, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301166_a_302495]
-
Crăciun), -una la vărsarea Pârâului Oneștilor în valea Bărască, -una pe șaua de la Podul Bărăștiului lângă drumul ce trece la Furcșoara. În Bărăști nu există nici castele, nici cetăți, dar în schimb este o liniște desăvârșită și sunt niște peisaje mirifice (câteva exemple în josul paginii), și (încă) niște oameni deosebiți. Satul Bărăștii Iliei este atestat din anul 1482 Variantele pentru "originea" numelui "Bărăști" sunt toponime derivate cu sufixul -"ăști" de la: Terminația "Iliei" a apărut cam odată cu apariția plaselor și ulterior raioanelor
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
hoteluri și un magazin de suveniruri, si popasul Cabesteana. Mai exista o pensiune în zona Lorau (Valea Iadului)și una în satul Beznea. Comună Bratca dispune și de o Tabără de elevi cu peste 100 locuri, amplasată într-un decor mirific, pe [[Râul Brătcuța|Valea Brătcuței. În satul Beznea există o fabrică de procesare a laptelui, un atelier de mobila și mai multe magazine (de tip ABC). Cod poștal: 417081 În luna septembrie 2006 s-au sărbătorit 600 de ani de
Beznea, Bihor () [Corola-website/Science/300845_a_302174]
-
cure interne cu ape minerale de la izvoarele care se află atât la Călimănești-Centru, cât și la Căciulata. În anul 1912, pe insula Ostrov, unica insulă a râului Olt locuibilă, de fapt unica insulă a unui râu interior din România, în cadrul mirific al unei păduri seculare de brad se construiește un cazinou în partea de sud la locul numit "la Vâltoare". În acest loc de-a lungul timpului au avut loc întreceri sportive ale înotătorilor locali. Deasemeni a fost amenajată o popicărie
Călimănești () [Corola-website/Science/299606_a_300935]
-
accidentată, pe unde urcă și coboară muncitorii cu coșuri, pline cu bucăți de sulf, de câte 60-70 de kg. La câțiva metrii de fumul sulfuros emanat de vulcan,; se poate ajunge la lacul aburind cu o culoare turcoaz, o priveliște mirifică și unică. De pe marginile lacului se ridică pereții abrupți ai craterului formați dintr-o rocă foarte moale și multicoloră. Turiștii care vor să ajungă la platoul Ijen sunt sfătuiți să urce în sezonul secetos între lunile aprilie și octombrie, iar
Ijen () [Corola-website/Science/299231_a_300560]
-
Istoria logaritmilor în Europa secolului al XVII-lea este descoperirea unei noi funcții, care extindea domeniul de analiză dincolo de domeniul de aplicare a metodelor algebrice. Metoda logaritmilor a fost formulată public de către John Napier în 1614, într-o carte intitulată "Mirifici Logarithmorum Canonis Descriptio" ("Descrierea Minunatului Canon al Logaritmilor"). Înainte de inventarea lor de către Napier, au existat și alte tehnici similare, cum ar fi prostafareza sau utilizarea de tabele de progresii, dezvoltată pe larg de către Jost Bürgi în jurul anului 1600. Logaritmul zecimal
Logaritm () [Corola-website/Science/298774_a_300103]
-
lemn sfânt", va fi ""raiul pe pământ"" al noii arte, cea de "a șaptea artă". Va deveni "„fabrica de vise”", vise totdeauna neapărat frumoase pentru milioane de "visători" ai sălii întunecate. "Zeul Film" se întrupează și se încoronează pe acest mirific loc, cu un nume parcă predestinat „hollywood” (lemn sfânt), loc de unde-și va începe domnia. A fascinat și continuă să ne fascineze, să ne facem să râdem sau uneori să și plângem, de ce nu?, dar totdeauna "Zeul Film" ne-a
Film () [Corola-website/Science/296538_a_297867]
-
către muntele Caimaccealan. O regiune deschizându-se și coborând înspre miază-noapte și răsărit prin câmpia Sărunei (Salonic), iar înspre vest și sud-vest urcând mereu prin culmile munților Veriei mai întâi și apoi prin acele faimoase și semețe ale Olimpului, lăcașul mirific al zeilor anticei Elade. Locuri de basm ca frumusețe naturală și ca poveste mitologică, pe care viitorul traducător al lui Homer a fost parcă predestinat să le cunoască încă din copilărie. Genial traducător al lui Homer, apoi și al altor
George Murnu () [Corola-website/Science/307188_a_308517]
-
prezenți parcă retrăiau epoca Sf. Ioan Gură de Aur. (...) După Sf. Liturghie se retrăgea, din nou, în apartamentul său și reîncepea să scrie. Din când în când, lăsa deoparte scrisul și mergea pe sub poala pădurii pentru a se destinde în mirificul peisaj al împrejurimilor Mănăstirii Văratic. Parcă sorbea din ozonul de brad acea putere și inspirație pentru a scrie mai departe operele sale"". Vorbind despre Mănăstirea Văratec, Zoe Dumitrescu-Bușulenga afirma: "" Când am intrat pe drumul de la Piatra Neamț într-acoace, (...) am intrat
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
sunt prezente și în comentarii critice ulterioare. Într-un articol din 2000, eseistul și romancierul Norman Manea dezvoltă concluziile lui Călinescu, susținând că naratorul „stabil”, „senin” și „solar” al "Amintirilor din copilărie" „nici nu există decât în descoperirea acestui concret mirific, tradițional, riguros”. Raportându-se la un text al criticului Mircea Moț, care opina că "Amintiri din copilărie" este „una din cele mai triste cărți ale literaturii române”, cronicarul literar și eseistul Gheorghe Grigurcu considera că narațiunea prezintă „o tensiune între
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
partid. Însă scopul adevărat al numirii acestor "cadre" era cel arătat mai sus. Și aici au fost excepții uneori, excepții care au fost benefice activității de difuzare. Chiar dacă la venirea în intreprinderea cinematografică nu aveau nimic comun cu filmul, lumea mirifică a ecranului pe unii i-a fascinat, le-a schimbat concepția despre film și ulterior au contribuit benefic la activitate. S-au antrenat în obținere de fonduri pentru schimbarea aparaturii depășită din punct de vedere fizic și tehnic, au schimbat
Filmul românesc după 1948 () [Corola-website/Science/302589_a_303918]
-
dorohoiene, stînd sub părintească aripă, apoi momentele unice ale vernisajelor ieșene și bucureștene, apoi îndepărtatele peregrinări. Figuri memorabile, figuri uitate: cu ele am defilat în secol. O primă etapă(II), declanșată miraculos în haosul incertitudinilor, prin preumblarea din 1968 pe la mirificele mînăstiri din Nord, cu determinanta lor sugestie compozițională. Într-un permanent balans înalțare-deriziune: Icar-Arlechin. Imensele pînze din 1999(III) sînt bîntuite de desculții lumii, îndreptîndu-se, aceștia, spre niciunde, în boarea cenușie a timpului. Ce reconfortantă e - deși ... desuetă - „ieșirea la
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
Balada este o îmbinarea ingenioasă a unsprezece motive folclorice, distribuite pe parcursul celor cinci momente ale acțiunii. Prima parte a baladei conține motivul alegerii locului pentru zidire și motivul zidirii. Negru-Vodă împreună cu zece "„meșteri mari/Calfe și zidari”", într-un decor mirific, caută pe malul Argeșului un loc perfect pentru a construi o mănăstire cum alta să nu mai fie. Mergând astfel se întâlnesc cu un ciobănaș care le povestește despre un zid "„părăsit și neisprăvit/ La loc de grindiș/La verde-aluniș
Monastirea Argeșului () [Corola-website/Science/299511_a_300840]
-
care se mai folosesc până în prezent. Cinematograful de animație a evoluat cultivându-și deosebirile față de cinematograful „viu”, dezvoltând tehnici din ce în ce mai îndrăznețe. Apelând la mijloace minimaliste și la materiale banale (ace de gămălie, plastilină, nisip, cărbune), animatorii reușesc să construiască lumi mirifice, să reprezinte imaginarul și fantasticul mai eficient decât o face filmul cu actori. După cum am precizat mai sus majoritatea principiilor animației au fost descoperite in primele decenii ale secolului XX. Ele sunt aplicate încă și în ziua de astăzi în
Animație () [Corola-website/Science/303780_a_305109]
-
florarii unguri, de sculptorul neamț Gossler, de doctorul rus Roskowsky, de ale cărui îngrijiri ne bucuram când eram bolnavi) mi s-a format o personalitate doritoare de necunoscut." <br><br>În cartea Tinerețea lui Brâncuși, V. G. Paleolog învie lumea mirifică a copilăriei lui Brâncuși, care nu este alta decât și a sa, cea proprie - edenul copilăriei fiind același în mai toate părțile lumii și pentru oricine, amintirile din copilărie sunt singurul eden rămas omului și din care nimeni nu-l
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
mai vizitat muzeu rămâne Louvre. Sute de turiști din toate părțile lumii, în mare parte asiatici, așteaptă în ordine să cumpere biletul care să le ofere, timp de câteva ceasuri, contactul cu autentice valori de cultură și civilizație, cu lumea mirifică a artelor, de la antichitatea orientală și greco-romană la Renaștere (Școala italiană fiind cea mai bine reprezentată prin lucrările lui Leonardo da Vinci, Raffaello Sanzio, Michelangelo Buonarotti, Tizian, Tintoretto, Veronesse; dar și arta flamandă și germană: Pieter Bruegel, Jan van Eyck
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
ce derivă de la războinicul zeu Odin, principalul centru economic și cultural al insulei, cu o maiestoasă catedrală (1520) și cu Muzeul Memorial H. C. Andersen, amplasat la periferie. Cine vizitează modestele încăperi este deosebit de emoționat că se află în aceste mirifice locuri unde a copilărit cel mai mare autor de povești din lume. Se păstrează numeroase ediții și traduceri cu scrierile sale, desene și tablouri inspirate de lucrările marelui povestitor. REGATUL SUEDIEI La Helisingor ne îmbarcăm pe ferry-boat spre Helsingborg, pe
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
comuna Horodniceni (județul Suceava). Această mănăstire se află într-o pădure situată la 14 km de localitatea Cornu Luncii, aflată pe drumul Fălticeni - Gura Humorului. Sub îndrumarea sa, Mânăstirea a devenit o oază duhovnicească, bine organizată, avantajată și de peisajul mirific creat de pădurea din jur. În prezent, în Mănăstire viețuiesc 70 de maici. La data de 13/26 noiembrie 1981, de sărbătoarea Sfântului Ioan Gură de Aur, după o perioadă de douăzeci și patru de ani de preoție și ca o recunoaștere
Demosten Ioniță () [Corola-website/Science/311713_a_313042]
-
Mănăstirea Buciumeni este o mănăstire ortodoxă din România situată în comuna Buciumeni, județul Galați. Este atestată documentar de la 1602. Situată într-o mirifică vatră pustnicească, bogată în vechi mărturii de viață creștină românească, pierdută parcă în mijlocul codrilor seculari stăpâniți, altă dată, de cei care-și vesteau prin bucium (de aici și denumirea codrilor înconjurători și a mănăstirii) bucuria și durerea Mănăstirea Buciumeni își
Mănăstirea Buciumeni (Galați) () [Corola-website/Science/312339_a_313668]
-
gândul la Drumul Crucii Mântuitorului, la suferința și jertfa sa pe cruce, la patimile pe care El le-a răbdat pentru noi oamenii. Însă odată ajunși aici, avem impresia contopirii cerului cu pământul, bucuria raiului cu bucuria suferinței. Un peisaj mirific de legendă, de început de lume, unde te simți mai aproape de cer.” Locul în care s-a zidit mănăstirea de astăzi a fost ales de anumiți oameni, care au fost martori unei adevărate revelații petrecute cu foarte mulți ani înainte
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
curgând / în oglinzi cu fertile adâncuri..., spre "Zoria" - stare-n lumina mierii după vânătoare de seară, echivalează cu triumful luminii asupra umbrei. Poemele se dezvoltă din două registre evanescente: silvestru și acvatic. Sensul ultim al tuturor metamorfozelor este sublimarea în mirifica stare nupțială.». Ca spațiu, "Zoria" proiectează "eul" / "ens"-ul tocmai la „apogeu“, într-un solstițiu al ființării: Criticul literar, Ioan Buduca, tot într-o cronică literară la volumul "Zoria", consideră că «gesticulația solemnă, larg-învăluitoare, încrezătoare în valorile plastice ale cuvântului
Utopism () [Corola-website/Science/310239_a_311568]
-
indispoziția. Se hotărăște să înnopteze la din centrul orașului, pentru a-și satisface o „trebuință acută de repaos”. Singura lui dorință este să petreacă o noapte liniștită la hotel, "să dorm fără clătinătură, fluiere, clopote și mai ales fără impresii mirifice de la Paris". Parisul s-a aflat în acea perioadă într-o Belle Époque, o perioadă de dezvoltare care a început în anul 1840, odată cu dezvoltarea transportului feroviar. O mulțime fără precedent de imigranți au luat cu asalt Parisul, unde puteau
Grand Hôtel „Victoria Română” () [Corola-website/Science/300011_a_301340]
-
de către IPS Mitropolit Glicherie Tănase cu purtarea de grijă duhovnicească a maicilor din Mănăstirea de stil vechi din satul Brădățel din comuna Horodniceni (județul Suceava). Sub îndrumarea sa, Mânăstirea a devenit o oază duhovnicească, bine organizată, avantajată și de peisajul mirific creat de pădurea din jur. La data de 13/26 noiembrie 1981, de sărbătoarea Sfântului Ioan Gură de Aur, după o perioadă de douăzeci și patru de ani de preoție și ca o recunoaștere a unor merite deosebite, arhimandritul Demosten Ioniță este
Mănăstirea Brădățel () [Corola-website/Science/313053_a_314382]
-
gospodării de pe malurile râului Caraș. Aceste chei formează unul dintre cele mai spectaculoase peisaje din sud-vestul României având forma unor canioane care cuprind nenumărate specii de plante și animale alături de pădurile de fag, care în special toamna formează un peisaj mirific. Intrarea în chei se face din comuna Carașova, mergând pe o potecă de-a lungul râului Caraș, parcurgerea cheilor se face pe jos, având posibilitatea de a vedea vegetația, peșterile și peisajele superbe din chei. Obiectivele turistice din Cheile Carașului
Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313485_a_314814]