11,461 matches
-
rămânând de moșii noștri și de părinții noștri o mănăstire ce se chemă Topolnița , la care iastă hramul Useacnovenia Cinstitului Cap al Sfântului Ioan Prediteci , noi din vrearea lui Dumnezeu și cu îndemânarea minților noastre , care ne-au rămas de la moșii și de la părinții noștrii, sfintei și dumnezeeieștii mânăstiri Tismenii ... și o am închinat eu această sfântă mănăstire de a mea bună voe , ca să o caute sfinția sa părintele egumen , să ni să pustiască , iar până voi fi eu vie , să fie
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
economică a Topolniței nu era prea bună de vreme ce apelează la bogata mănăstire Tismana. În același timp Hârșova nu renunță ,pe timpul vieții, la dreptul de a hotărî în treburile Topolniței .Dimpotrivă , ea caută să întregească daniile făcute anterior cu părți de moșie la Erghevița 1688 și apoi , după călugărirea ei devenită Hrisana , cu o serie de danii de țigani, făcute în anii 1688-1689 și în 170632.. Se poate spune că atâta timp cât de soarta mânăstirii Topolnița , s-au ocupat membrii familiei Buliga , în
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
din 28 martie 1633, acelorași rumâni din Șovârliug D.R.H. , vol . XXIV, p. 31, iar peste câteva luni, în 22 iulie, marele ban al Craiovei ,Radu Buzescu împuternicea să ia dijmele din satele Vlăsceni , Stârlbița și Bucovățul și să țină aceste moșii cum le+au ținut și mai dinainte vreme D.R.H, vol.XXIV, p.165. În fine , în aceeași ordine de idei , cităm un document din 30 noiembrie 1635 prin care marele ban întărește mânăstirii cinci sălașe de țigani foști ai
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
Arhivele Naționale, București, Mânăstirea Tismana ,mss 330. f.182. 11.Ibidem . 12.Dan Peșia ,art cit .p.359. 13. Cu toate că în secolul al XVIII-lea mânăstirea Topolnița primește încă donații -monahia Evtimia îi dăruiește , la sfârșitul secolului , partea sa de moșie din Gornovița , precum și o vie în dealul Poroina (Arhivele Naționale ,București, mss 330, f.208), situația sa materială se înrăutățește mai ales datorită ridicării pretențiilor moșnenilor din jur - în special neamul Mărgineanu din Marga care prin Giurghi Mărgineanu urmașul lui
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
în dealul Poroina (Arhivele Naționale ,București, mss 330, f.208), situația sa materială se înrăutățește mai ales datorită ridicării pretențiilor moșnenilor din jur - în special neamul Mărgineanu din Marga care prin Giurghi Mărgineanu urmașul lui Staicu de la care mânăstirea cumpărase moșia Știubeiu , se judecă , în 1746 și 1782 -în acest din urmă an mânăstirea se judecă și cu Răduți Sărăcin , Nicolae Răscol și Petre Bâlteanu cu cetele lor de moșneni pentru moșia Tarovățu etc. (Ibidem mss 335, f.208, 224-225, 314-334
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
Giurghi Mărgineanu urmașul lui Staicu de la care mânăstirea cumpărase moșia Știubeiu , se judecă , în 1746 și 1782 -în acest din urmă an mânăstirea se judecă și cu Răduți Sărăcin , Nicolae Răscol și Petre Bâlteanu cu cetele lor de moșneni pentru moșia Tarovățu etc. (Ibidem mss 335, f.208, 224-225, 314-334, 337-340 ). Astfel, patrimoniul funciar al ctitoriei lui Lupu Buliga s-a diminuat continuu. În catagrafiile din 1832 figura doar cu o parte din moșia Izvorul Bârzii , moșia Topolnița și o moară
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
Bâlteanu cu cetele lor de moșneni pentru moșia Tarovățu etc. (Ibidem mss 335, f.208, 224-225, 314-334, 337-340 ). Astfel, patrimoniul funciar al ctitoriei lui Lupu Buliga s-a diminuat continuu. În catagrafiile din 1832 figura doar cu o parte din moșia Izvorul Bârzii , moșia Topolnița și o moară pe același râu (Arhivele Naționale , Drobeta Tr-Severin , fond Prefectura jud. Mehedinți , dos 17 (1847)-1831 f. 347-349ș 31( 1861) 1831 , f. 361-364.Încât pe timpul vizitei din 11865 a lui Ioan Ionescu de la Brad
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
lor de moșneni pentru moșia Tarovățu etc. (Ibidem mss 335, f.208, 224-225, 314-334, 337-340 ). Astfel, patrimoniul funciar al ctitoriei lui Lupu Buliga s-a diminuat continuu. În catagrafiile din 1832 figura doar cu o parte din moșia Izvorul Bârzii , moșia Topolnița și o moară pe același râu (Arhivele Naționale , Drobeta Tr-Severin , fond Prefectura jud. Mehedinți , dos 17 (1847)-1831 f. 347-349ș 31( 1861) 1831 , f. 361-364.Încât pe timpul vizitei din 11865 a lui Ioan Ionescu de la Brad ( după secularizare nu
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
râu (Arhivele Naționale , Drobeta Tr-Severin , fond Prefectura jud. Mehedinți , dos 17 (1847)-1831 f. 347-349ș 31( 1861) 1831 , f. 361-364.Încât pe timpul vizitei din 11865 a lui Ioan Ionescu de la Brad ( după secularizare nu mai cuprindea decât trei tipuri de moșie 2-3 dintr-un munte ,n hotarul Austriei , moșia Vatra Schitului , cu muntele Ilovâțu 1000 pogoane și o parte din moșia Izvoru Bârzii cf. Ion Ionescu de la Brad, Agricultura română din județul Mehedinți , București , 1868, p.604-505. Referință Bibliografică: Dr.MITE
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
Mehedinți , dos 17 (1847)-1831 f. 347-349ș 31( 1861) 1831 , f. 361-364.Încât pe timpul vizitei din 11865 a lui Ioan Ionescu de la Brad ( după secularizare nu mai cuprindea decât trei tipuri de moșie 2-3 dintr-un munte ,n hotarul Austriei , moșia Vatra Schitului , cu muntele Ilovâțu 1000 pogoane și o parte din moșia Izvoru Bârzii cf. Ion Ionescu de la Brad, Agricultura română din județul Mehedinți , București , 1868, p.604-505. Referință Bibliografică: Dr.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
Încât pe timpul vizitei din 11865 a lui Ioan Ionescu de la Brad ( după secularizare nu mai cuprindea decât trei tipuri de moșie 2-3 dintr-un munte ,n hotarul Austriei , moșia Vatra Schitului , cu muntele Ilovâțu 1000 pogoane și o parte din moșia Izvoru Bârzii cf. Ion Ionescu de la Brad, Agricultura română din județul Mehedinți , București , 1868, p.604-505. Referință Bibliografică: Dr.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR / Varvara Magdalena Măneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
poate dintre cei naivi, ar putea crede că Vlădicii sunt în genunchi la rugăciune, ca Daniil Sihastrul, duhovnicul Marelui Ștefan, în vremurile de bejenie ale Moldovei. Destui, dintre cei realiști, îi văd mai degrabă preocupați de revendicarea fără număr a moșiilor secularizate de Cuza dar și de obținerea altora, de la vânzătorii actuali de țară. „Unde sunt Ierarhii noștri?” întreabă noile doine de jale, profund tânguite de piepturile bătrânilor, care stând în ulițe proțăpiți, își așteptă copii plecați „afară” după oarece căpătuială
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355286_a_356615]
-
Oxford, par mai aplecați la suferințele celor din țărână, și înclinându-și mitrele cu condescendență, poate gândesc: „Aici și Acolo, chiar peste tot unde la suspinele voastre înlăcrimate, nu mai răspunde nici cerul, când vi se fură țara, religia, cultura, moșia, trecutul, prezentul, chiar și viitorul, când minciuna stă cu regele la masă, când sub îmbuibarea lui Lae Chiorul poporul orbecăiește în neputință, când aurul și petrolul, munții și pădurile, apele și pâinea de la gură v-au fost vândute, ce am
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355286_a_356615]
-
Ediția nr. 282 din 09 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Coloana fără sfârșit Cam nesupuși și aprigi domnitorii, Asemenea cu domnitorii Țara Ca să alunge grindina și norii Când vijelia-și mână-aici fanfara. Albește câmpul luptelor de oase, Iubirea de moșie este mare, Și amintind de zile viforoase Spre neuitare înfloresc altare. Pe trupul țării sunt adânc înscrise Să le “citim” aievea ca-ntr-o carte Tumult de idealuri și de vise Și stăm aici de veghe mai departe. De ne-
COLOANA FĂRĂ SFÂRŞIT, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356965_a_358294]
-
publicat în Ediția nr. 410 din 14 februarie 2012. ELOGIU TĂCERII Părinților mei Te-ntâmpin, mult așteptată clipă, și fac pe raza-ți infinită întâiu-mi legământ: să mă înalt în floare, să încolțesc sămânță-necuvânt s-adorm, ca voievozii sub o moșie caldă, de psaltire - te lepăd infinită clipă, cu-n țipat veșnic de durere și fac eternă pace cu zeii dimpotrivă și chiar cu Belzebut - pe frunte, c-o privire, pe sfanțul tata Gheorghe îl sărut, pe maica mea, Mărie, o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
mea, Mărie, o-ntâmpin, la icoana c-o tăcere. Citește mai mult ELOGIU TĂCERII Părinților meiTe-ntâmpin, mult așteptată clipă,și fac pe raza-ți infinită întâiu-mi legământ:să mă înalt în floare, să încolțesc sămânță-necuvânts-adorm, ca voievozii sub o moșie caldă, de psaltire -te lepăd infinită clipă, cu-n țipat veșnic de durereși fac eternă pace cu zeii dimpotrivă și chiar cu Belzebut -pe frunte, c-o privire, pe sfanțul tata Gheorghe îl sărut,pe maica mea, Mărie, o-ntâmpin
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
metafizic, ne întậlnim pe undeva, în viață - dar, mai ales, mi-e teamă că nu iubim, la fel, acelasi soare, ca-n fiecare zi averea-mi v-o las pe veresie - mai dragă-mi este noaptea, pe-o brazda de moșie, mai ’naltă-mi este ziua, urcậnd înspre izvoare - iertați-mă că nu-s că voi, nici pe la ceasul de amurg, cậnd sufletu-i povară iar doru-i duh pe vreo cărare - dar vă aștept în pisc, iubiților, în mậnă cu o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
metafizic, ne întậlnim pe undeva, în viață -dar, mai ales, mi-e teamă că nu iubim, la fel, acelasi soare,ca-n fiecare zi averea-mi v-o las pe veresie -mai dragă-mi este noaptea, pe-o brazda de moșie,măi ’naltă-mi este ziua, urcậnd înspre izvoare -iertați-mă că nu-s că voi, nici pe la ceasul de amurg,cậnd sufletu-i povară iar doru-i duh pe vreo cărare -dar vă aștept în pisc, iubiților, în mậnă cu o floare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
s-a lăsat liniștea. Prietenul a început să citească pe fondul unei arii din „Nabucco”, direct de pe calculator: „Autobiografie M-am născut pe strada anului 1942, bombardata de oameni cu ochii roșii, îmbrăcați în verde când vară scotea la porți moșii, aruncandu-și mantaua soldățeasca și ploi luna iunie aducea în ferestre visele femeilor și dor, mergând nicăieri, așteptând în pridvor ... Mama mi-a pus în straița, în loc de pâine visul zilei de mâine, pe care l-am trăit într-o singură
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A NOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356633_a_357962]
-
azi, personajul cărții trece prin mai multe încercări, la fel ca eroii din poveștile românilor, pe care le poartă cu el în suflet. E greu să fii singur în lume și să descoperi că visele din căruța ta coboară pe moșia altora. Însă cu ambiție personajul nostru reușește să schimbe lumea după viziunile lui. Să fie apreciat, respectat și dat drept model. Volumul „Singur printre ziariști”, apărut în 2002, a surprins în modul cel mai vizibil prin eseurile de atitudine, apoi
PRIN MOARTE, AŞTEPTÂND VIAŢA de MENUŢ MAXIMINIAN în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355083_a_356412]
-
Ioniță povestise prin sat întâmplarea cu bijuteriile și, după declarația dată de el la post, șeful de post, care era pe urmele lor, , i-a arestat, deoarece aveau legături cu o bandă de hoți din pădurea țandăra care spărsese conacul moșiei de la Mozăceni și furaseră toate bijuteriile. După ce au plecat toți, a rămas numai Frida singură. Și-a făcut bagajul și a doua zi s-a dus la gară la tren. Cineva o văzuse pe o bancă la umbra unor castani
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
măligă și pastramă, trudeau în obște cu sudoare și-n sărăcie de avut. Bărbatul avea-n grijă s-aducă de-ale gurii iar femeia își punea casa-n podoabă de covoare și copchii, își cinstea răsăritul cu icoane, apusuri cu moșii plecați și-n rest doar alb de var. Când stâlpul casei pleca la oi cu bâta, la coasă, cu țapinul ori la oaste, femeia lui grijea copchiii, mânuia furca, acul și mesteca măliga. În turuit de gură mâna-i mergea
MĂRII DE POVESTE ÎN RUCĂRUL VECHI (I) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355729_a_357058]
-
de nume oltenești nu a găsit și pe Mehedințeanu. Astfel, acesta este de părere că numele inițial era Glogoveanu și că cel de Mehedințeanu era un fel de cognomen , de bravură (p. 155). Glogovenii au fost boieri mari -aveau o moșie de baștină, la Glogova în Mehedinți-ultimul posesor al acestui nume fiind colonelui Alexandru Glogoveanu(m. în 1919 la Craiova) unchiul lui Ion Glogoveanu, contemporan cu autorul și care a pus acestuia la dispoziție o serie de documente (C.V.O.p.
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
de care se vede că se mândrea, fiindcă îl găsim semnând documente Glogoveanu Mehedințeanu (C.V.O. p. 156). Constantin V.Obedeanu, (C.V.O.) dă rezumatul celor trei documente :- Hrisovul lui RaduVV din 12 ianuarie 1609 prin care întărește lui Vladislav moșiile Baia (de Aramă) și Costești (nu Gostești cum citează eronat C.VO.) în care figurează între martori, alături de Radu clucer Buzescu Cernica Vornic Știrbei și Lupu Glogoveanu, logofăt Mehedințeanu, și Lupu Ispravnic Glogoveanu Mehedințeanu (tată și fiu), Nica Vistier, Mărzea
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
Spătar, Bărcan Stolnic (tovarășul lui Lupu în răscoală, ucis și el ca și Lupu în acele tragice întâmplări) și Grigore Comis Grădișteanu (C.V.O. p. 156) . Alt document - hrisovul din 20 februarie 1611 de la Radu VV-prin care confirmă lui Lupu moșia Prunișor, cumpărată de la Ilinca, fata Țochii, cu 2800 aspri, document dat în Cetatea Strehăi (unde era atunci refugiat domnul). Prunișorul a rămas în stăpânirea neamului Glogoveanu până la Nicolae Glogoveanu (din generația trecută - sfârșitul sec.XIX) tatăl lui Ion Glogoveanu(C.V.
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]