2,071 matches
-
să domnească asupra "Mării" și Moț rămâne Stăpânul lumii subterane a morților. Miturile pun în evidență primatul lui Baal și, pornind de aici, perenitatea Vieții și a normelor care guvernează Cosmosul și societatea umană. "Aspectele negative" reprezentate de către Yam și Moț își găsesc, prin chiar acest fapt, justificarea. Faptul că Moț est fiul lui El, și mai ales că Baal nu reușește să-1 nimicească, proclamă "normalitatea" morții: în ultimă analiză, moartea se dovedește condiția sine qua nou a vieții^. Probabil că
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
a morților. Miturile pun în evidență primatul lui Baal și, pornind de aici, perenitatea Vieții și a normelor care guvernează Cosmosul și societatea umană. "Aspectele negative" reprezentate de către Yam și Moț își găsesc, prin chiar acest fapt, justificarea. Faptul că Moț est fiul lui El, și mai ales că Baal nu reușește să-1 nimicească, proclamă "normalitatea" morții: în ultimă analiză, moartea se dovedește condiția sine qua nou a vieții^. Probabil că mitul relatând lupta dintre Baal și Yam era recitat la
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
trottin, "orizontale" ou "cerveline", la Parisienne, non contente de hanter l'imaginaire masculin, occupe le devant de la scène sociale. Grace aux lois sur l'enseignement et le divorce, elle s'émancipe et, tandis que se développent leș revendications féministes (le moț vient de naître), penseuses, amazones, journalistes et bas-bleus envahissent le champ littéraire" [Leroy, Bertrand-Sabiani, p.264]. Subiectele ce țin de femeile pariziene sunt înserate mai ales in rubricile "Monden", care au un profil apropiat de tiparele actuale ale jurnalismului de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
plus distinguées șont des Russes. Une Anglaise ne deviendra jamais Parisienne, une Allemande non plus; une Espagnole pourra le devenir à la troisième génération. (...) Leș Italiennes șont Parisiennes de droit après trois mois de séjour, le temps d'oublier le moț signor!" [Bauer, p.5]. Profilul Parizienei apare mai reliefat dacă se compară cu provinciala: "c'est une Parisienne. Ce moț dit tout. Pour en comprendre la portée, îl faut avoir connu la décence roide et la pudeur guindée de certaines
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
à la troisième génération. (...) Leș Italiennes șont Parisiennes de droit après trois mois de séjour, le temps d'oublier le moț signor!" [Bauer, p.5]. Profilul Parizienei apare mai reliefat dacă se compară cu provinciala: "c'est une Parisienne. Ce moț dit tout. Pour en comprendre la portée, îl faut avoir connu la décence roide et la pudeur guindée de certaines provinciales" [Delord, p.4]. Portretul provincialei este într-un registru desconsiderator 87. Personajele provinciale, măi naive și mai generoase, se
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Apartenența la mediul parizian determina formarea unei identități socio-culturale specifice, având un anumit itinerar social, exercitând un anumit rol și un anumit tip de relații cu persoanele de alt sex. Parizianismul poate fi considerat expresia unei anume structuri psihologice. "Le moț (Parisien) désigne une qualité, une façon d'être, une couleur. (...) Îl a une souplesse, une aisance, un entregent remarquables (...) une extraordinaire assurance. (...) Cependant, le trăit le plus caractéristique de l'homme parisien est une manière d'être difficilement définissable, une
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
ele se deosebesc prin farmecul lor "le charme accueillant" [Uzanne, 1910, p.21]. Astfel, S.de Gramont caracterizează Pariziana că pe o femeie care are, în plus față de altele, "un charme, une grace, une légèreté, un etrain et, disons le moț, une coquetterie qui ne șont que de Paris" [p.84]. Analizând portretele Parizienelor celebre prin frumusețea lor, L.Chevalier [p.387] se arătă surprins de absență urmelor concrete ale acestei frumuseți, în afară de provocarea ochilor. Privirea Parizienei poate sugera poezia pasiunilor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
transmit și îmbogățesc acest limbaj 359. Limbajul parizian s-a impus totuși mai ales prin politețe, care este cartea să de vizită. Maximă universală a comunicării, politețea prescrie o atitudine respectuoasa față de om, bazată pe recunoașterea demnității umane: "Avec un moț aimable, elle lui fit signe de s'asseoir (...) Mme Dambreuse leș recevait tous avec grace" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.160]. Codul de politețe parizian se bazează, din punct de vedere lingvistic, pe utilizarea prenumelor, a enunțurilor impersonale 360 (pentru
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
pariziene are, la rândul lui, anumite particularități. În primul rând, Parizienele nu vorbesc prea mult. Revista La Parisienne constată finețea limbajului feminin, bogat în subînțelesuri: "On connaît des femmes dont la voix est și douce que, prononcé par elles, le moț adieu nous dit ne partez pas" [15.XI.1869, p.2]. Discursul, ca și personalitatea să, sunt greu clasabile. Ezitarea și imprecizia în exprimare sunt, de fapt, semnul unei emancipări în devenire. Limbajul enigmatic, caracterizeazt printr-o doză de confuzie
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
a provoca și menține misterul ține de nevoia de a stârni curiozitatea și dorință: "En deux jours, elle vendit ce qu'elle puț sortir, des bibelots, des bijoux, et elle dispărut avec une dizaine de mille francs, sans dire un moț à la concierge; un plongeon, une fugue, pas une trace" [Zola, Nana, p.237]. 40 Existența familiei Balbi este învăluita în mister și ritmata de apariții și dispariții enigmatice: "La vérité était qu'il se produisait parfois des trous brusques
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Hasenclever: "Leș peuples passeront et leș guerres seront perdues, mais ces femmes șont immortelles [...] Elles se donnent uniquement pour nous faire sentir que nous ne leș posséderons jamais. Ce parfum venu des sphères, ce timbre de voix, ce sourire, un moț à demi prononcé, une danse endiablée șont autant de choses insaisissables" [Hasenclever, p.130]. 68 Un mit relevant încă în secolul al XIX-lea este cel al actriței Sarah Bernhard (1844-1923). Niciodată nu s-a știut adevărul despre această femeie
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
et vous verrez que toutes ces femmes charmantes dont vous avez entrevu le peignoir flottant șont nées en province, qu'elles ont vécu en province, et vous ne leș trouverez pas plus maussades pour cela" [Delord, p.2]. 84 "Le moț Parisienne n'est point une désignation de pays; c'est un grade honorifique, un titre de noblesse qui ne se gagne qu'à Paris (...) Îl y a des femmes jeunes, belles, riches, qui habitent Paris depuis longtemps, et qui n
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
la lista suplimentară de trăsături pe care o are femeia pariziana, prezentată de P. Gaultier: "elle ajoute, seulement, à șes qualités de ménagère, qu'elle s'applique à dissimuler, un charme, une grace, une légèreté, un entrain et, disons le moț, une coquetterie qui ne șont que de Paris" [p.124]. E.Marc Lipiansky [p.100] adaugă că Pariziana mai poate, daca circumstanțele o cer, dă dovadă de abnegație, mărturisind profunde calități de energie, decizie și curaj. 98 Restif de la Bretonne
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
sous le signe de l'art et de la vitesse. Elle se change trois fois par jour, mais rêve à six toilettes différentes dans la journée" [La Vie parisienne, 1885-1890, apud Tetart-Vittu, p.94-95]. "Leș mondaines, dans le mauvais sens du moț, sacrifient leș plus solides qualités à la coquetterie, aux "frivolités", comme on disait jadis, et au désir de plaire. (...) Mondaine, la Parisienne l'est assurément, mais, sauf dans un petit clan, elle n'est pas que cela, loin de là
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
îl dut obéir" [Zola, Au Bonheur des Dames, p.334, 347]. 183 "Voyons, voyons, travaillons... Vous ne mettez pas assez de finesse dans cette phrase. (...) Répétez cela. (...) Vous n'êtes pas assez émue, déclarait Juliette. Mettez plus d'intention, chaque moț doit porter. "Nous allons donc, mă chère petite bourse, vous faire votre dernière toilette..." Recommencez." [Zola, Une page d'amour, p.264, 265]. Rolurile sunt repartizate mondenelor: "Mme Berthier, une blonde délicate, disait son monologue, en levant leș yeux au
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
léger signe, comme și toutes leurs pensées eussent été communes. C'était une entente absolue, intime, venue du fond de leur être, et qui se resserrait jusque dans leurs silences" [Zola, Une page d'amour, p.125]. 372 "A chaque moț, la figure de Mme Jupillon s'était refroidie et glacée. Elle écarta sèchement Germinie et de șa voix la plus dolente, avec un accent de lamentation et de désolation désespérée, elle se mit à dire comme une personne qui suffoque
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
ou d'une décade" [Giraudoux, p.145]. Dragostea este, și ea, supusă exigentelor modei: "ce qui redevient à la mode, c'est tout simplement l'amour, le parfait amour d'autrefois; l'exclusif: niais, contemplative, dupe et sublime! En un moț, cette année le genre troubadour est généralement adopté. Le genre dédaigneux de l'école byronienne a fait son temps" [Girardin, 1843, p.92]. 404 Zola însoțește fastuoasele toalete ale Parizienelor cu notă de plată a renumitului creator de modă, la fel de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
predau colegilor textul pregătit. Se va aplica apoi un scurt test de evaluare. Întrebările vor fi afișate în fața clasei, iar elevii vor da doar răspunsul pe caietele lor. 1. Cine îi asuprea pe țăranii din Transilvania? 2. Care era situația moților? 3. Ce s-a întâmplat la 24 mai 1782? Se va proceda la fel cu ceilalți elevi di grupe și cu fragmentele din lecție. Testele pentru următoarele fragmente pot fi următoarele : II.1. Ce a grăbit izbucnirea răscoalei? 2. Ce
Coronița prieteniei by Iliese Dorina – Liliana, Şcoala. Nr. 88 „Mihai Viteazul”, Bucureşti () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93010]
-
deșirat, fad și timid, ori destul de porcin și infatuat). Puroiul dinăuntrul lui e ca o mâncărime care nu-l lasă să doarmă, ci-l face mereu să se scarpine: nu suportă nici ca alții să îl scarpine și își simte moțul de puroi din creștet ca pe o excrescență care-l individualizează. Dar cum talazurile de puroi cresc treptat înăuntrul său, galbene, scârboase, concentrice, devine clar de la un moment dat că Furunculul va trebui să crape. Ce va fi atunci, vom
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
stă poemul A patra vedere portugheză (v. numărul trecut). Dar una e abureala poetică, și alta epica din care o să aflați adevărata poveste. Deci, unde? Poetul zice că „la o cârciumă“. Aș! Sao Miguel d’Alfama e un restaurant cu moț, ultra-cotat între zecile de localuri cu fado din cartierul vechi. N-am avut habar de asta când, pe la prânz, în timp ce inspectam terenul pe străduțele încâlcite, am luat un mic pliant din fața unui local ca să avem seara cât de cât un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
Împingerea în linia a doua a partidului a unor activiști grei ca Mitrea sau Dan Ioan Popescu este anihilată de menținerea lor în guvern, alegătorul continuă să-i vadă la televizor și să-i perceapă ca fiind în continuare în moțul bucatelor. În același timp, dispariția pe calea naturală a alegerilor a unor baroni locali ca Dumitru Sechelariu este compensată de prezența foarte vocală pe scena publică a altora, ca Marian Oprișan. Impresia este că baroni au fost, baroni sunt încă
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
și Rodica în Cuba. M-am bucurat de bucuria lor și nu m-am lăsat mai prejos. Am umblat de mi-au ieșit ochii nu printr-una, ci de-a dreptul prin trei țări: Țara Hațegului, a Zarandului și a Moților. Ca un făcut, exact pe când le cutreieram împreună cu Delia, adică acum vreo zece zile, a apărut prin presă ideea că e chiar șic să stai în patrie și să te cațeri la cetățile dacice, să cauți aur prin Apuseni, să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
scriitorului în cauză este sau nu justificată. Și apoi gata, nu mai am nici o pretenție: putem fi anchetați și noi, literații. Dar să beneficiem de legea aia a răspunderii! S-ar putea întreba oarecine de ce scriitorii ar fi mai cu moț decât miniștrii? Păi, sunt mai cu moț! Au fost întotdeauna și pretutindeni, iar în România contemporană cu atât mai mult. Un prim argument: miniștrii vin și pleacă, pe când scriitorii rămân în patrimoniul cultural al patriei. O dezvăluie, mai clar decât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
Și apoi gata, nu mai am nici o pretenție: putem fi anchetați și noi, literații. Dar să beneficiem de legea aia a răspunderii! S-ar putea întreba oarecine de ce scriitorii ar fi mai cu moț decât miniștrii? Păi, sunt mai cu moț! Au fost întotdeauna și pretutindeni, iar în România contemporană cu atât mai mult. Un prim argument: miniștrii vin și pleacă, pe când scriitorii rămân în patrimoniul cultural al patriei. O dezvăluie, mai clar decât ar dori politicienii, diferențierea între miniștri și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
români sunt interesați de o asemenea nominalizare, căci asocierea, chiar vagă și imprecisă, cu premiile Oscar poate fi speculată în fața presei care nu știe exact mecanismul de selecție. În plus, nominalizarea dă senzația că filmul cu pricina e mai cu moț decât contracandidatele lui. Anul acesta, între propuneri s-au aflat, printre altele, filmele lui Lucian Pintilie și Sergiu Nicolaescu. Ce a făcut CNC? Unu: l-a determinat pe regizorul Nicolaescu să devanseze premiera deja programată a filmului cu câteva săptămâni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]