9,547 matches
-
cazuri moșnenii proprietari de asemenea locuri se asociau cu proprietarii sau arendașii vecini, cu întreprinzători din alte părți, contribuind financiar și material la construirea în comun a unor mori, devenind coproprietari asupra acestora. În alte cazuri moșnenii închiriau locuri de moară, pecepând pentru aceasta un embatic anual ce constituia o sursă importantă de venituri 26. Întâlnim astfel atestați de documente coproprietari asupra unor mori sau făcăi pe Nicolae Rogoz și moșnenii din Câlceștii de Sus ce aveau împreună pe moșia moșnenească
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
construirea în comun a unor mori, devenind coproprietari asupra acestora. În alte cazuri moșnenii închiriau locuri de moară, pecepând pentru aceasta un embatic anual ce constituia o sursă importantă de venituri 26. Întâlnim astfel atestați de documente coproprietari asupra unor mori sau făcăi pe Nicolae Rogoz și moșnenii din Câlceștii de Sus ce aveau împreună pe moșia moșnenească 2 mori și o făcae, altă tovărășie de acest fel la Gârbovăț pe apa Coșuștei, alta la Hodorasca etc. Sunt încă și mai
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
pentru aceasta un embatic anual ce constituia o sursă importantă de venituri 26. Întâlnim astfel atestați de documente coproprietari asupra unor mori sau făcăi pe Nicolae Rogoz și moșnenii din Câlceștii de Sus ce aveau împreună pe moșia moșnenească 2 mori și o făcae, altă tovărășie de acest fel la Gârbovăț pe apa Coșuștei, alta la Hodorasca etc. Sunt încă și mai numeroase cazurile închirierii de locuri pentru mori la Căzănești, spre exemplu, slugerul Costache Viișoreanu avea 2 mori pe moșia
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
moșnenii din Câlceștii de Sus ce aveau împreună pe moșia moșnenească 2 mori și o făcae, altă tovărășie de acest fel la Gârbovăț pe apa Coșuștei, alta la Hodorasca etc. Sunt încă și mai numeroase cazurile închirierii de locuri pentru mori la Căzănești, spre exemplu, slugerul Costache Viișoreanu avea 2 mori pe moșia moșnenească 27. De altfel, nu numai moșnenii închiriau locuri pentru mori ci și proprietarii de moșii( mai ales mânăstirile). Mânăstirea Tismana avea pe moșia sa de la Erghevița închiriate
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
moșnenească 2 mori și o făcae, altă tovărășie de acest fel la Gârbovăț pe apa Coșuștei, alta la Hodorasca etc. Sunt încă și mai numeroase cazurile închirierii de locuri pentru mori la Căzănești, spre exemplu, slugerul Costache Viișoreanu avea 2 mori pe moșia moșnenească 27. De altfel, nu numai moșnenii închiriau locuri pentru mori ci și proprietarii de moșii( mai ales mânăstirile). Mânăstirea Tismana avea pe moșia sa de la Erghevița închiriate 5 locuri de moară 28, iar la Turcenii de Sus
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
exemplu, slugerul Costache Viișoreanu avea 2 mori pe moșia moșnenească 27. De altfel, nu numai moșnenii închiriau locuri pentru mori ci și proprietarii de moșii( mai ales mânăstirile). Mânăstirea Tismana avea pe moșia sa de la Erghevița închiriate 5 locuri de moară 28, iar la Turcenii de Sus trei. Mitropolia închiria cinci locuri la Piria 29, mânăstirea Strehaia avea închiriate 12 locuri la Breznița, 13 pe moșia Strehaia și 2 locuri la Slătinic,30mânăstirea Gura Motrului mai multe locuri la Țînțaru etc.
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
numărul mare de instalații existente în această zonă, dar și din faptul că în acest sector proprietarii și arendașii de moșii fac printre primele importante investiții de capital, investiții care capătă treptat caracter capitalist. Sunt semnificative pentru însemnătatea pe care morile o aveau pentru acești proprietari și arendași de moșii, numeroasele conflicte ce aveau ca obiect morile. Astfel, în perioada 1831-1838, mai ales, dar și în deceniile următoare din totalul pricinilor judecate la judecătoria Mehedinți cele mai multe se refereau la pământ, urmate
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
proprietarii și arendașii de moșii fac printre primele importante investiții de capital, investiții care capătă treptat caracter capitalist. Sunt semnificative pentru însemnătatea pe care morile o aveau pentru acești proprietari și arendași de moșii, numeroasele conflicte ce aveau ca obiect morile. Astfel, în perioada 1831-1838, mai ales, dar și în deceniile următoare din totalul pricinilor judecate la judecătoria Mehedinți cele mai multe se refereau la pământ, urmate de cele privitoare la stăpânirea și exploatarea moșiilor 33. Dezvoltarea morăritului, extinderea folosirii acestor mijloace tehnice
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
a secolului XIX ca urmare a sporirii numărului populației (practic dublarea acesteia)și a efectelor aplicării Legii rurale din 1864, precum și a altor reforme economico sociale. Astfel, Ion Ionescu de la Brad în cunoscuta sa monografie agricolă consacrată județului Mehedinți consemna : Morile sunt în tot județul numai 677, din care 653 pe ape, mai toate mici, 10 de vânt și 14 cu cai34, deci o creștere substanțială față de situația ilustrată de catagrafia din 1833. Tot acest mare specialist care cunoștea nu numai
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
pe cea din Dobrogea , Anatolia, unele zone din Grecia și chiar din centrul și vestul Europei, consideră necesar să dea o descriere concludentă a acestor instalații, văzute de el în deplasările de studiu întreprinse în perioada 1865-1867 în județul Mehedinți. Morile dintr-aceaste locuri îmblă cu puțină apă35arată el, menționând totodată că la locul numit Prilipățul (la Gura Văii, lângă Tr Severin, n.n) se află gresie compactă din care se fac pietre de moară ce se vând cu 17 galbeni perechea
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
întreprinse în perioada 1865-1867 în județul Mehedinți. Morile dintr-aceaste locuri îmblă cu puțină apă35arată el, menționând totodată că la locul numit Prilipățul (la Gura Văii, lângă Tr Severin, n.n) se află gresie compactă din care se fac pietre de moară ce se vând cu 17 galbeni perechea . Între meșterii care le confecționau erau și doi meșteri aduși din Tirol pentru a lucra stâlpii podului de la Gura Văii, necesar șoselei ce se construia în acea perioadă 36. Tot Ion Ionescu de la
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
Între meșterii care le confecționau erau și doi meșteri aduși din Tirol pentru a lucra stâlpii podului de la Gura Văii, necesar șoselei ce se construia în acea perioadă 36. Tot Ion Ionescu de la Brad ne dă informația că pietrele de moară, esențial pentru funcționarea acestor instalații, se aduceau și din județul Gorj, precum și de la Svinița din Banatul aflat pe atunci în Imperiul Austriac 37. În general, în secolulal XIX lea morile de apă își păstrează specificul, forma și locul determinant în
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
Ion Ionescu de la Brad ne dă informația că pietrele de moară, esențial pentru funcționarea acestor instalații, se aduceau și din județul Gorj, precum și de la Svinița din Banatul aflat pe atunci în Imperiul Austriac 37. În general, în secolulal XIX lea morile de apă își păstrează specificul, forma și locul determinant în aconomia agrară a vestului Olteniei și deabia în secolul următor apar și se dezvoltă la sate mai multe mori cu abur sau cu motor înzestrate cu valțuri. Astfel potrivit Recensământului
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
atunci în Imperiul Austriac 37. În general, în secolulal XIX lea morile de apă își păstrează specificul, forma și locul determinant în aconomia agrară a vestului Olteniei și deabia în secolul următor apar și se dezvoltă la sate mai multe mori cu abur sau cu motor înzestrate cu valțuri. Astfel potrivit Recensământului din 1912 în județul Mehedinți existau 61 mori cu aburi, 59 cu benzină, 4 cu motor și 162 cu apă( în scădere)38 . În zona de munte și submontană
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
locul determinant în aconomia agrară a vestului Olteniei și deabia în secolul următor apar și se dezvoltă la sate mai multe mori cu abur sau cu motor înzestrate cu valțuri. Astfel potrivit Recensământului din 1912 în județul Mehedinți existau 61 mori cu aburi, 59 cu benzină, 4 cu motor și 162 cu apă( în scădere)38 . În zona de munte și submontană, morile făcăi (de apă) rămân în funcțiune până spre orizontul anilor 1980, fiind studiate și descrise de istorici și
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
cu abur sau cu motor înzestrate cu valțuri. Astfel potrivit Recensământului din 1912 în județul Mehedinți existau 61 mori cu aburi, 59 cu benzină, 4 cu motor și 162 cu apă( în scădere)38 . În zona de munte și submontană, morile făcăi (de apă) rămân în funcțiune până spre orizontul anilor 1980, fiind studiate și descrise de istorici și etnografi ca o dovadă a valorii și continuității civilizației populare în partea de vest a Olteniei 39. Spre sfârșitul secolului XIX, ca
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
ca o dovadă a valorii și continuității civilizației populare în partea de vest a Olteniei 39. Spre sfârșitul secolului XIX, ca urmare a dezvoltării orașului modern Tr Severin (fondat în1833)se creează condiții pentru construcția și funcționarea rentabilă a unor mori sistematice, cu aburi, după model austriac. Mutarea stabilimentelor austriece de transport pe Dunăre (DDSG) de la Schela Cladovei și Cerneți la Tr Severin , în 1852, dezvoltarea portului, șentierului naval și a cartierului nemțesc, în Tr Severin, au atras și întreprinzători din
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
sudul Ungariei și Banat, stabilindu-se în cele din urmă în zona noului port Tr Severin, în jurul anului 1854, de unde după marele îngheț al Dunării din 1857 Graff obține aprobarea autorităților române(pentru împământenire), cumpărând la Bistrița, cu 1100 galbeni moara marelui negustor și proprietar Nicolae Opran și s-a stabilit în Tr Severin, unde devine unul dintre întreprinzătorii și notabilitățile de frunte 41. În ultimele decenii ale secolului al XIX-lea un grup de întreprinzători, în frunte cu frații Elias
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
Severin, unde devine unul dintre întreprinzătorii și notabilitățile de frunte 41. În ultimele decenii ale secolului al XIX-lea un grup de întreprinzători, în frunte cu frații Elias, angrosistul Sabetay, Terese V. Schwartz și alții, urmând exemplul de succes al morii Graff, au fondat la rândul lor o altă moară- Moara de Foc 42, în partea de est a Severinului între actualele străzi Kiseleff și Independenței, stabiliment care a dat chiar numele unui cartier al orașului, Cartierul Moara de Foc și
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
a Severinului între actualele străzi Kiseleff și Independenței, stabiliment care a dat chiar numele unui cartier al orașului, Cartierul Moara de Foc și care a funcționat până în 1990, și a fost dezafectată în urma unei privatizări nereușite. Aceste două stabilimente împreună cu morile sistematice Schwark , Graff și Sabetay43de la Tr Severin și Bistrița 44 au constituit elementul de noutate pentru industria morăritului din partea de vest a Olteniei, tendință observată după 1900 și în partea centrală și sudică a județului unde, ca și în
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
Sabetay43de la Tr Severin și Bistrița 44 au constituit elementul de noutate pentru industria morăritului din partea de vest a Olteniei, tendință observată după 1900 și în partea centrală și sudică a județului unde, ca și în alte părți ale țării morile de apă sunt înlocuite aproape în totalitate de cele cu aburi sau cu motor pe benzină.45 Doar în partea de nord a Mehedințiului s-au păstrat cele de apă-făcăile- numite acum mori cu ciutută după dispozitivul de dirijare a
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
ca și în alte părți ale țării morile de apă sunt înlocuite aproape în totalitate de cele cu aburi sau cu motor pe benzină.45 Doar în partea de nord a Mehedințiului s-au păstrat cele de apă-făcăile- numite acum mori cu ciutută după dispozitivul de dirijare a debitului apei, asemănătoare cu o ciutură-cu aripi,ciutură încastrată într-o mâtcă- ansamblu tehnic descris încă din 1866 de către Ion Ionescu de la Brad46și confirmat în amintirile lui Vasile Dobromirescu din Băsești care
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
de dirijare a debitului apei, asemănătoare cu o ciutură-cu aripi,ciutură încastrată într-o mâtcă- ansamblu tehnic descris încă din 1866 de către Ion Ionescu de la Brad46și confirmat în amintirile lui Vasile Dobromirescu din Băsești care reconstituia în 1975 construcția morii din Lunca Gârdanului de la Băsești-Mehedinți înfăptuită de tatăl său în 191447 precum și de Ion Burcu din Cireșu care descrie, la rândul său, între altele și o moară a Bobârscanilor, din hotarul Cireșu, construită în jurul anilor 1875 de către cinci frați bobîrschești
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
confirmat în amintirile lui Vasile Dobromirescu din Băsești care reconstituia în 1975 construcția morii din Lunca Gârdanului de la Băsești-Mehedinți înfăptuită de tatăl său în 191447 precum și de Ion Burcu din Cireșu care descrie, la rândul său, între altele și o moară a Bobârscanilor, din hotarul Cireșu, construită în jurul anilor 1875 de către cinci frați bobîrschești, stăpânită și utilizată împreună(cu rândul) și numită moară cu șpreagă în această zonă.48 În comunitățile mici, izolate sau în situații de blocaj, (iarnă grea), în
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
foloseau încă râșnițele manuale( piatra mică rotitoare era acționată de un făcău vertical) instalații străvechi utilizate încă în unele sate mehedințene din zona de nord până în anii 1950-1960. De asemenea, trebuie menționat faptul că în secolul al XIX-lea unele mori îndeplineau și alte funcții: loc de popas și aprovizionare pentru drumeți sau păstori, cârciumă sau loc de găzduire, etc. Astfel de cazuri sunt menționate în morilor de la Cireșu, Vârciorova și mai ales la Moara Mătușii , de pe râul Hușnița de lângă Strehaia
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]