1,595 matches
-
problema sistării circulației autobuselor. DC 75 - are un volum al traficului mult mai mic comparativ cu DC 78. Potecile - asigură circulația pietonală atât în vatra satului cât și în hotar. Cele din vatra mai importante sunt: cea care duce la „Moară”, spre casa Dreger - casa de copii și secția cooperativei meșteșugărești „Tehnometal” și potecile dea-lungul văii. Un mare incovenient la ora actuală este faptul că legătura între cele două trupuri ale vetrei se face doar prin două poduri de ciment al
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
1871 sagani au devenit m-ai mobili, cea ce sigur a avut o influență pozitivă asupra economiei și șanselor în meserie. Așa mulți sagani au învățat o meserie și au găsit de lucru în apropiere, în Aradul nou și Arad. Moară construită în 1912 și mărită în 1932, nu a fost cunoscută doar în comuna, ci și în afara ei și macină în jur de un vagon pe zi. Situația economică grea, a făcut, ca unul sau altul dintre sagani să plece
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
carne, piele, blană, păr, pene - pe de altă parte, pentru stârpirea animalelor dăunătoare. Morăritul, una din cele mai vechi meserii se mai păstrează, dar vechile mori sunt înlocuite cu altele moderne, electrice. Acolo unde este piuă și ștaeză, este și moară, aceste industrii țărănești dezvoltându-se împreună. Prin rotărit se înțelege prelucrarea tuturor pieselor care alcătuiesc căruța. Execuția roții este destul de complicată, meseria căpătând această denumire. Dulgheria este tot o meserie foarte veche, datând din perioada feudală. Fiecare gospodar știa să
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
dat adevărați meșteri populari în domeniu cum au fost Iosif Ignat și Ioan Udrescu, autorii porții monumentale de la intrarea în [[Muzeul Tehnicii Populare]] din [[Dumbrava Sibiului]]. În sat la nivel istoric pot fi consemnate trei mori de apă „cu făcăi”: „Moara lu' Mihăilă”, „Moara lu' Raț” și „Moara lu' Comănean”. De asemenea în sat au mai existat teascuri de o tehnologie mai primitivă pentru obținerea uleiului de sâmburi și pentru tescuirea fructelor și obținerea cunoscutului „liur” și „oțăt de mere”. Din cauza
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
populari în domeniu cum au fost Iosif Ignat și Ioan Udrescu, autorii porții monumentale de la intrarea în [[Muzeul Tehnicii Populare]] din [[Dumbrava Sibiului]]. În sat la nivel istoric pot fi consemnate trei mori de apă „cu făcăi”: „Moara lu' Mihăilă”, „Moara lu' Raț” și „Moara lu' Comănean”. De asemenea în sat au mai existat teascuri de o tehnologie mai primitivă pentru obținerea uleiului de sâmburi și pentru tescuirea fructelor și obținerea cunoscutului „liur” și „oțăt de mere”. Din cauza lipsei unor debite
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
au fost Iosif Ignat și Ioan Udrescu, autorii porții monumentale de la intrarea în [[Muzeul Tehnicii Populare]] din [[Dumbrava Sibiului]]. În sat la nivel istoric pot fi consemnate trei mori de apă „cu făcăi”: „Moara lu' Mihăilă”, „Moara lu' Raț” și „Moara lu' Comănean”. De asemenea în sat au mai existat teascuri de o tehnologie mai primitivă pentru obținerea uleiului de sâmburi și pentru tescuirea fructelor și obținerea cunoscutului „liur” și „oțăt de mere”. Din cauza lipsei unor debite suficiente de apă, în
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
2008. În sat funcționează o școală primară (clasele I-IV) și o grădiniță. Biserica satului este atestată în secolul al XVI- lea. Actuala clădire a bisericii a fost construită în 1896 și renovată în 1946. În sat funcționează și o moara de apă. Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București, a selectat în anii 60 o casă din Șerel care a fost translatată și a devenit piesă de patrimoniu a muzeului. Satul Șerel [Șierul] este atestat documentar din noiembrie 1435
Șerel, Hunedoara () [Corola-website/Science/300560_a_301889]
-
fie ca urzeală, fie ca băceală, ori mai rar pentru confecționarea de sfori (funii) speciale, brâne, brăcinare; țălnă= loc care se ară (rupe) primadată (huțulă-> țilinea=prima arătură a unui teren înțelenit). -"cu litera R" -rauă= rea ori rouă; râșniță= moară manuală de măcinat (râsnit) cereale. -"cu litera V" -vălău=vas de formă dreptunghiulară săpat în lemn ori piatră(calcar, marmură) în care se depozitează(adună) apa pentru adăpat vitele, spălat hainele(limpezit) după pârluit, ori in care se dă mâncare
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
Bodor, Cânetele, Largu, Măgheran, Sub Teiuș, Samoilă, La Plopi, Recea, Fântâniță etc. Există și câteva izvoare sărate în satul Bârza, cătunul Vale, cel mai cunoscut fiind cel de la Stanul. După inundațiile din 1970 și 1975, între Sânger și Tăureni, satul Moara de Jos, pe albia Pârâului de Câmpie, s-a amenajat un lac piscicol în suprafață de circa 40 hectare; înainte acest loc era o întindere de stuf și trestie, mlăștinos, cunoscut ca un rai al păsărilor de baltă. Tot în
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
acelaș pârâu). Canalului i se mai zicea și Iazul Morii lui Balazs, un mare proprietar ungur din Râu Bărbat, care avea acolo o moară, „cu ciutură" (zisă și râșniță), era de fapt o roată mare de lemn învârtită de apă. Moara amplasata pe acest iaz, devenit dupa mutarea satului „văiugă", se afla in zona zăvoaielor, a fânețelor, apa folosindu-se si la stingerea incendiilor. Acest canal a fost acoperit cu pământ după colectivizare, încât astăzi nu i se mai văd urmele
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
mori de apă cu câte două rânduri de pietre a 36 țoli care puteau măcina pe lună 45 de vagoane de cereale. În prezent, aceste mori nu mai există, însă se găsesc în sat 5 mori electrice de măcinat cereale: Moara de măcinat cereale de la „Gherasim” este al domnului inginer Mocanu, care dealtfel a și construit-o. A cumpărat piesele după revoluția de la 1989 din Caraș Severin, însă a finalizat-o abia în 1994, lucrând ziua și schițând pe hârtie noaptea
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
cu ardere internă ca la tractor, însă ea a fost concepută până la urmă pe curent electric. Această moară este în prezent cea mai veche din întreaga comună Cașin. Tot pe proprietatea domnului inginer Mocanu, alături de clădirea în care se află moara, este și un cazan de rachiu, unde cășunenii și locuitori ai altor sate vin pentru a-și prepara rachiul. La Cașin se obișnuiește ca rachiul să fie făcut din prune și pierje, ci nu din tescovină precum în alte părți
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
timpuri datorită unor avantaje strategice si a celor naturale de relief. Menționăm că vechiul curs al Crișului era altul înainte de a se construi Calea ferată în secolul al XIX-lea d.H. În zona amintită Crișul curgea prin locul numit azi Moara Bătrână deoarece cu un secol mai devreme, respectiv în secolul al XVIII - lea d.H. în documente este menționată o moară pe apă. Revenind la locul cetății dacice trebuie să spunem că, până în prezent nu s-au făcut cercetări sistematice sau
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
-se, de exemplu, în 1753 din porumb 204 câble, din grâu 57 și 3/4 câble, din ovăz 5 și 1/2 câble, din secară 36 câble. La 1713 este semnalată prima moară în sat, în proprietatea lui Simion Martin, moară ce aducea un venit de 5 câble de grâu în 1723 și 20 câble de grâu în 1753. Această moară era așezată pe malul drept al Crișului Repede, care avea albia prin locul numit azi „Moara bătrână". După construcția căii
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
în retragere, care se apărau pe aliniamentul Buzău-Bordei Verde, ocazie cu care satul Filiu a fost bombardat puternic și distrus în mare proporție. Prin Deciziunea Consiliului de Miniștri nr. 1307 din 02 octombrie 1948, „"se trece în patrimoniul comunei"” (naționalizează) „"moara, fosta proprietatea Mircea Nicorescu, din comuna Bordei-Verde"”, precum și moara Vlăsceanu din Filiu. Pe parcursul anilor 1950 s-a desfășurat procesul de colectivizare a agriculturii, care a afectat profund structura socio-economică a localităților. S-au înființat cooperative agricole de producție se în
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
etimologia cuvântului. Una dintre ele sugerează că denumirea ar fi inspirată de la zmeurișurile care existau pe colinele Marinului în vechime și care în limba maghiară se numesc „málnas”. Alte surse susțin că originea denumirii satului vine de la ungurescul “malom”, adică “moară”, însă niciun document nu atestă prezența vreunei mori în satul Marin. În sfârșit, cea de-a treia variantă evidențiază originea slavă a denumirii “marati”, cu sensul de “a murdări” făcându-se aluzie la solul negru argilos și lipicios caracteristic zonei
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
Frumoasa este un sat în comuna Moara din județul Suceava, Bucovina, România. Este o localitate situată la 4 km depărtare de Suceava. Originea numelui său provine de la un han căruia, în urmă cu aproximativ 200 de ani, călătorii îi spuneau "La Frumoasa", deoarece se spune că nevasta
Frumoasa, Suceava () [Corola-website/Science/301954_a_303283]
-
reședința). Teritoriul comunei Drăgoiești este situat în partea centrală a județului Suceava , într-o zonă de podiș și dealuri subcarpatice (podișul Sucevei). În nord, comuna se învecinează cu teritoriul comunei Ciprian Porumbescu; în nord-est, comuna se învecinează cu teritoriul comunei Moara; în sud-est, comuna Drăgoiești se învecinează cu comunele Horodniceni și Cornu Luncii. În partea de vest comuna se învecinează cu teritoriul comunei Berchișești. Satul Drăgoiești este încărcat de istorie. Zona geografică a oferit condiții de locuire din cele mai vechi
Comuna Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/301950_a_303279]
-
din județ. Economia este preponderent agrară, însă satul dispune de o oarecare bază materială cuprinzând clădiri ale fostului CAP (Cooperativă Agricolă de Producție) și IAS (Întreprinderea Agricolă de Stat), respectiv SMA (Stațiunea de mașini și tractoare) , la care se adăugă Moara de măcinat grâu, și care sunt pretabile pentru o activitate industrială. Satul este legat de comuna Frata printr-un drum județean și este racordat la rețeaua de apă potabilă și gaz metan. De asemenea există un drum pietruit recent care
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
oi din Novaci și Cernădie, iar toamna în fiecare an la 8 septembrie, aceștia aduceau celor din Bărbătești brânză și lână, precum și bani, după cum le era tocmeala. Dar obștea din Bărbătești mai folosea și apele, astfel aveau ca proprietate și moara cu 7 pietre de pe râul Gilort, langa podul de cale ferată. Moara a fost parăsită în 1887 din cauza inundațiilor. În 1899 s-a pus în constucție școala primară în Bărbătești iar materialul morii a fost întrebuințat la scoală pentru tocărie
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
pe teritoriul ei. Satele comunei sunt însă deservite de șoseaua județeană DJ601A, care duce înspre est la București (cartierul Militari), și spre nord-vest la Dragomirești-Vale și mai departe în județul Giurgiu la Joița și în județul Dâmbovița la Brezoaele, Slobozia Moară (DN7), terminându-se în DN71 la Răcari. Prin comună trece calea ferată de centură a Bucureștiului, segmentul fiind tranzitat de trenurile ce circulă între București și Videle (cu destinația Craiova sau Giurgiu). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Chiajna
Comuna Chiajna, Ilfov () [Corola-website/Science/300492_a_301821]
-
Găneasa (în trecut, Moară Domneasca) este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Cozieni, Găneasa (reședința), Moară Domneasca, Pitească și Șindrilita. Comună se întinde în partea estică a județului, la limita cu județele și , fiind străbătuta de șoseaua națională DN2 care
Comuna Găneasa, Ilfov () [Corola-website/Science/300500_a_301829]
-
Găneasa (în trecut, Moară Domneasca) este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Cozieni, Găneasa (reședința), Moară Domneasca, Pitească și Șindrilita. Comună se întinde în partea estică a județului, la limita cu județele și , fiind străbătuta de șoseaua națională DN2 care leagă Bucureștiul de Urziceni și trece prin satul Șindrilita. Prin comună trece și șoseaua județeană DJ100
Comuna Găneasa, Ilfov () [Corola-website/Science/300500_a_301829]
-
trece prin Cozieni și Pitească. Comună Găneasa este situată într-o zonă de câmpie cu relief neted, brăzdata de apele văilor Pasărea, Pitească și Șindrila. Cele cinci sate componente ale comunei sunt înșirate pe malul stâng ale acestor ape. Astfel, Moară Domneasca, Găneasa și Cozieni se află pe malul râului Pasărea, iar Șindrilita și Pitească pe salba Păsăruica. În cadrul Câmpiei Române, comuna Găneasa ocupă partea de vest a Bărăganului, fiind înconjurată de mai multe păduri, urme ale Codrilor Vlăsiei: Eforie, Pustnicul
Comuna Găneasa, Ilfov () [Corola-website/Science/300500_a_301829]
-
locuitorilor sunt ortodocși (87,93%). Pentru 11,53% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Moară Domneasca", făcea parte din plasa Dâmbovița a județului Ilfov, si era formată din satele Moară Domneasca, Șindrilita și Găneasa, având în total 1180 de locuitori care trăiau în 239 de case și 11 bordeie. În comuna funcționau o mașină de treierat cu aburi, o școală mixtă și două biserici ortodoxe (în Găneasa și Moară Domneasca
Comuna Găneasa, Ilfov () [Corola-website/Science/300500_a_301829]