2,533 matches
-
s-au confruntat greco-catolicii după reintrarea în legalitate, a constituit-o lipsa bisericilor. Ani de zile, parohiile care nu au avut lăcașuri de cult au oficiat Sfintele Slujbe în spații improvizate (parcuri, școli, cămine culturale, etc.). A fost refăcută viața monahală a Bisericii Greco-Catolice, cu peste 25 de ordine și congregații, dintre care amintim: Ordinul Sfântul Vasile cel Mare, Ordinul Călugărilor Asumpționiști, Ordinul Franciscanilor Minori Conventuali, Congregația Inimii Neprihănite, Societatea lui Isus, Congregația Surorilor Oblate Asumpționiste. Facultatea de Teologie Greco-Catolică din
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de toată lumea ca cel mai bun om, un slujitor devotat, iar eu am fost impresionat de dulceața discursului său"), care l-a și botezat, în noaptea de Paști a anului 387. În 389 revine la Tagaste, unde întemeiază o comunitate monahală. Se dedică studiului Scripturilor, combaterii Maniheismului și a altor erezii. În 391 devine preot la Hippo Regius, iar în 395 Episcop. Moare în 430, după treizeci și cinci de ani dedicați activității episcopale. Scrieri. Opera sa este extrem de bogată. Nu de puține
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
care lăsa să i se vadă brațele viguroase, și într-un jupon alb. Dar își păstrase boneta neagră în formă de calotă, de sub care scăpau câteva șuvițe de un blond spălăcit, lipite de fruntea și gâtul transpirate. Dezgolită de misterul monahal, avea aerul unei țărănci vânjoase, plămădită din nisip și var, ducând la greu și rezistentă la devastările nașterilor repetate. "Aș vrea să intru în călugărie...", spuse timidă Nel. "O să ai viitorul asigurat. Cu o diplomă, o să devii ușor superioara unei
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Rugăciunii lui Iisus, despre coborârea minții în inimă, despre părinții isihasmului și scrierile lor. Aici se așează în sufletul său sămânța tuturor marilor idei pe care mai târziu le va pune în practică, în chip de întâi-stătător al unor obști monahale uriașe. Și tot aici cunoaște pentru prima oară dulceața traiului într-o obște bilingvă. Formată în egală măsură din călugări de origine slavă (maloruși și velicoruși), dar și români (munteni și moldoveni), obștea de la Poiana Mărului era practic bilingvă, limbile
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
și ultimul în a-și purta de grijă și să caute necontenit întâlnirea cu Dumnezeu prin participarea continuă la pravila de biserică, la pravila de chilie și prin citirea Sfintelor Scripturi. Noutatea pe care o aduce Starețul Paisie în tradiția monahală este introducerea trăirii isihaste și a practicii Rugăciunii lui Iisus în viața de obște. Până la el, această rugăciune era considerată un mărgăritar aparținând doar vieții în pustnicie, iar coborârea minții în inimă, o practică imposibil de deprins fără o călăuză
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
asceză fantastică deprins la Athos. Ucenicii, și ei, sunt cu totul absorbiți nu numai de rugăciune, ci și de muncă. Scutită de taxe, mănăstirea se întreține singură, lucrându-și ogoarele, viile, vânzând lucrul de mână al monahilor. În plus, obștea monahală întreține pe propria cheltuială o casă de oaspeți, un spital și oferă găzduire oricui, oricât de mult timp; săracilor și bătrânilor bolnavi, chiar până la sfârșitul vieții. Dar mănăstirea este sub timpuri și un singur lucru nu poate fi reglat prin
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
nu numai grija obștei paisiene de peste opt sute de monahi, ci și cele trei sute de manuscrise rămase din timpul starețului Paisie, din care patruzeci manuscrise autografe ale marelui cărturar. Anul 1794 este de altfel un an foarte important și pentru misionarismul monahal rus. În timp ce Paisie Velicikovski se stingea la Neamț, Sfântul Gherman (rămas în istorie ca Sfântul Gherman de Alaska) ajungea în insula Kodiak, ducând creștinismul ortodox în Alaska rusă. Aceasta după ce cu o sută de ani mai înainte, în 1685, Ortodoxia
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Sfântul Gherman de Alaska) ajungea în insula Kodiak, ducând creștinismul ortodox în Alaska rusă. Aceasta după ce cu o sută de ani mai înainte, în 1685, Ortodoxia ajunsese deja la Beijing, în China, tot prin intermediul Bisericii Rusiei. Pe drumurile acestui misionarism monahal rus, care deja în secolul al XVIIIlea îmbrățișase planeta de la Beijing până în Alaska, vor porni și ideile lui Paisie Velicikovski. Ucenicii săi vor străbate tot spațiul creștin ortodox, dar mai cu seamă Rusia, și pretutindeni vor întemeia mănăstiri sau le
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
la mănăstirea Medvedovski, aflată pe teritoriul ucrainean ocupat de polonezi. Închisă de autoritățile catolice stăpâne în dreapta Niprului, mănăstirea își pecetluiește în scurt timp porțile, iar călugării și frații săi iau calea pribegiei. După o scurtă ședere la Kiev, la Așezământul monahal Pecerskaia Lavra, Petru Velicikovski devenit acum rasoforul Platon, decide să fugă din calea urgiei bisericii catolice polone prăvălite peste jumătate de Ucraină și să plece în căutarea liniștii și a dreptei învățături în Țările Române. Avea doar douăzeci de ani
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
moartea doar o trecere sau o mutare către alt mod de viață, mult îmbunătățit și rezolvă distanța impusă de moarte între el și cei răpiți, prin accesul la transcedental pe care i-l conferă hotărârea teribilă de a îmbrăca straiul monahal. ACADEMIA MOVILEANĂ DIN KIEV ȘI SCHITUL KITAEV Analiza și Revelația Menit de tradiția existentă în comunitatea ortodoxă din Poltava să moștenească, după dispariția și a fratelui cel mare, Ioan, postul de protopop al orașului, Petru se vede nevoit să plece
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de aură, în jurul centrului de spiritualitate al Kievului și al centrului lumii ortodoxe cunoscute până atunci de Paisie. Mai mult, plasarea acestei pauze descriptive între două episoade petrecute la schitul Kitaev, o scenă incomparabil mai mică de petrecere a vieții monahale, produce prin antiteză un efect de aducere în prim-plan a măreției și splendorii Lavrei Peșterilor din Kiev. Liniștirea și pacea invocate la Kiev par a desemna Divinitatea ca protagonistă absolută a tabloului kievean, pășind prima în întâmpinarea omului și
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
din viața lui Petru Velicikovski, a anului 1739, când râmânând mai bine de două luni de vacanță în Kiev, departe de orice influență familială, ia hotărârea definitivă de a abandona studiile și a căuta un loc de intrare în viața monahală. În vara respectivă, Petru Velicikovski avea șaisprezece ani și tot atunci, are loc o întâlnire hotărâtoare în viața sa, evocată și ea cu multă culoare în rândurile Autobiografiei, întâlnirea cu limba română. Aflăm din istorie, că, la încheierea războiului ruso-turc
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
nu este nicidecum jalonată de începutul și sfârșitul perioadelor de studii, ci de întâlnirile pe care autorul le consideră fundamentale pentru conturarea spirituală a personajului său și astfel, vorbim despre un timp evenimențial desfășurat între marile sale întâlniri (cu viața monahală de la schitul Kitaev, cu Lavra Peșterilor, cu limba română) și nu despre un timp ritmat de curgerea intervalelor școlare. Portretul mamei care îl așteaptă la Poltava este zugrăvit cu tonurile grave ale tristeții fără margini și durerii de nevindecat. Până la
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
suportabilității: mama plânge, se tânguie, se zbuciumă, se roagă, imploră, iar în final își binecuvântează fiul și se întoarce acasă, cu presentimentul rupturii definitive în suflet. Este momentul despărțirii a două lumi: cea laică în care rămâne mama și cea monahală, care îl va absorbi fără putință de întoarcere pe fiul. Chipul mamei mai apare de altfel încă o dată în desfășurarea povestirii, la distanță de cincizeci de pagini de la acest episod, în capitolul „Povestire despre mama mea”. Este momentul în care
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
îi descoperă bucuria duhovnicească pe care ar trebui să i-o aducă intrarea singurului său fiu supraviețuitor în monahism, revine la dorința de a trăi, pășind însă în aceeași lume în care s-a refugiat și fiul său, în lumea monahală și devenind din văduva de preot, Irina, monahia Iuliana. Într-adevăr mama sa intrase între timp în mănăstirea Sfântului Acoperământ de lângă satul Ladyna, astăzi cartier al orașului Poltava, unde se aflau deja călugărite la acea dată, sora sa, monahia Agapia
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
liniște și stabilitate. Pentru acest motiv s-a considerat că discuția despre paginile dedicate spațiului românesc trebuie să aibă un loc aparte în analiza noastră. În plus, aceste pagini oferă un excelent material de studiu imagologic, dat fiind că lumea monahală muntenească de la acea vreme este descoperită prin ochii străinului de neam și limbă, apropiată și asimilată printr-un continuu proces de mediere, în care distanța între două realități culturale este progresiv micșorată, până la absorbția completă a observatorului în realitatea observată
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
decret dat în 1764. Vorbim astfel de aproape un secol, din 1682, când s-a interzis pentru prima dată întemeierea de noi schituri în Rusia și până către anul 1780, când se semnalează o timidă tendință de renaștere a vieții monahale ruse sub oblăduirea mitropolitului Gavriil Petrov al Novgorodului și Petersburgului, un secol de serioasă decădere pentru monahismul rus, în care numeroase mănăstiri și schituri se închid (din 1200 existente în anul 1700, supraviețuiesc doar 452, până la sfârșitul secolului) iar o
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Pentru a înțelege tipologia pe care o propune până la urmă această serie de portrete, trebuie revenit la detaliul istoric și avut în vedere faptul că, la vremea amintită, în Țările Române, lucrurile stăteau exact invers decât în Rusia în ce privește viața monahală, înființarea de noi schituri și mănăstiri fiind pe o continuă pantă ascendentă, de mai bine de două veacuri, atât în Moldova, cât și în Țara Românească. Mai mult, în regiunea Vrancea-Buzău, monahismul în schimnicie, avea o vechime de patru veacuri
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
dat un plus de culoare cărții. Doamna cercetător Valentina Pelin, academicianul Virgil Cândea și editura Doxologia au făcut prin această ediție un serviciu uriaș Culturii Române care, prin efortul lor reunit, își recuperează un sector strălucitor de istorie și cultură monahală din veacul al XVIII-lea. O carte care va reprezenta un neprețuit instrument de lucru pentru specialiștii din diverse domenii (teologie, ligvistică, istoria culturii), dar mai cu seamă O CARTE PENTRU SUFLET, pentru fiecare suflet căutător în pustiul lumii moderne
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
și altele de același gen. Fără a fi întrebat, își justifică prezența la mănăstire: dăduse examen de admitere la o facultate tehnică, eșecul îl determină să considere că singurul mod în care-și putea răspunde la niște întrebări era viața monahală și religia. Și-a arătat dezamăgirea că statutul lor, al "stiliștilor” nu erau recunoscut de patriarhia română. N-a ocolit cancanurile de care nici ei nu erau scutiți. Auzise că starețul lor era securist, și prin asta se menținuse în
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
sortită eșecului. Forța argumentației, tonul, ochii ca două lasere pătrunzătoare, mimica și întreaga ei atitudine te descalificau înainte de a urca pe ring pentru susținerea meciului. A doua zi după vizita bunicului, m-a chemat în cămăruța ei de o austeritate monahală masa lângă geam; patul la perete; soba cu plită într-un colț; la răsărit câteva icoane și mi-a zis: Ia șăzi oleacî pi scaunul ista, măi țâcî. Așă. Șî spuni-mi drept dacî hodorogu șeala bătrân o fost pi la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
turbulentă și boemă. Din păcate, boema se bucură de un nemeritat prestigiu la noi. Între restaurant și bibliotecă, scriitorul român alege de cele mai multe ori viața între halbe și sticle de votcă. Nu sunt un sfânt, nici măcar un ins cu vocație monahală, dar sincer mă îngrozesc să constat că nenumărați confrați pot fi găsiți cu regularitate la restaurant sau la cafenea. E adevărat, la restaurant se consolidează gloriile, acolo se fac alianțe și coterii. În ținuturile noastre, spiritul de gașcă e covârșitor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
scrii? Poți să faci un portret (robot) al cititorului tău? Probabil vorbești de poetul Ștefan Baștovoi, a cărui poezie am urmărit-o cu interes și despre cărțile căruia am scris la timpul potrivit. După cum se știe, Baștovoi a îmbrăcat rasa monahală, la Mănăstirea Noul Neamț din Transnistria, unde se ajunge foarte greu. S-a adâncit în studiul religiei. Sper ca acest lucru să-i folosească în poezie, fiindcă e dotat cu har. Nu se mai numește Baștovoi, ci Savatie. Citind în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
pentru alegerea stariței prin intrigile și intervențiunile la București și între ele, [călugărițele]. Mă rugau să vorbesc, să pledez. Eu eram decisă să nu mă amestec în nimic, deși [mie] mi se părea cea mai nimerită și simpatică blânda și monahala Maica Isidora, dar prea puțin energică și prea bătrână. Maica Evlampia, dintre toate, ar fi fost indicată, de nu ar fi avut defectul contrariu, de-a fi prea tânără. Trebuia să se prepare, așteptând prestigiul anilor, să citească, să învețe
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nu poate fi urmărită în cronologia foarte veche a acestei meserii. A fost considerată, totdeauna, un intermediar între pacient și medic, ba, mai mult, între bolnav, doctor și Dumnezeu. În trecutul medicinii românești "sora" s-a desprins, ca un personaj monahal, fiind de obicei o călugăriță care s-a specializat în îngrijirea medicală a bolnavilor. Nu poate fi, cu siguranță, desprinsă de acțiunea de caritate și, în teritoriile ortodoxe, a îndeplinit rosturi bine definite, implicându-se sau specializându-se în diferite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]