1,975 matches
-
mătase, de furoul de catifea, această "femeie șic" devenea o grămadă de carne lăsată 171. În exemplul (a), un cititor cunoscător presupune că "a situa" este pus între ghilimele deoarece este un cuvânt caracteristic vocabularului locuitorilor din Combray sau persoanelor mondene, pe care naratorul refuză să și-l asume, un motiv care lasă de dorit. În exemplul (b), enunțătorul pare a pune "femeie șic" între ghilimele, atât deoarece acest cuvânt este prezentat ca fiind necorespunzător pentru referentul său (ea nu este
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
hispanică (un efect de autenticitate ce provine din discursul direct), însă fără ca acest lucru să însemne că naratorul se instituie într-un pedagog conștiincios, care și-ar propune să elucideze totul. El evidențiază în special ethosul relativ dezinvolt al omului monden caracteristic nuvelelor lui Mérimée. Oricum, nu există reguli stricte în acest sens: fiecare autor negociază cu normele vagi care variază în funcție de epoci, de genurile și curentele estetice respective. În literatura modernă, fiecare autor tinde să-și inventeze propriile norme, pentru
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
diverse nivele: exacerbarea minunii: muntele văzut ca un om; trecerea burlescă de la nobil la trivial (vehiculul acesta, pe meleagurile acelea, irlandez de neam și sfânt de meserie); accelerarea ritmului povestirii, care suprimă ethosul legat de miracolul hagiografic, în favoarea unei dezinvolturi mondene. Aici ethosul enunțării discalifică enunțul produs. Caracterul ironic din al treilea paragraf provine dintr-un anumit număr de indici ai unui decalaj dintre enunțător și enunț. Ridiculizarea nu se face prin trăsături ce se sprijină pe un gen de discurs
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
fi primit de doctorul L.B. în clinica lui, pentru că am descoperit destul de repede că este pasionat de literatură, iar pasiunea lui era autentică, și nu un hobby, o aparență înșelătoare sau o exhibiție legitimantă, poartă de acces spre colcăitoarea lume mondenă culturală, ca în cazul altor medici. Multe nopți de „cenaclu literar“ am petrecut, de-a lungul îndelungatei mele spitalizări, cu doctorul L.B. Atunci, n-o știam. Doctorul s-a apropiat de mine și am ieșit împreună. Ne-am oprit în mijlocul
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
Guesde" sau de o "fotografie a lui Juarès". Până și din Iliada, care a fost "spațiul vrăjit al copilăriei mele" și în care "timpul era absent", acest "copil al Internaționalei" refuză "zei burghezi, ca Ares, patronul militarilor, sau Afrodita, femeia mondenă" și își asumă pe Hefaistos, "singurul muncitor din Olimp", ori o îndrăgește pe Atena, "căreia nu i se cunoștea nicio legătură". Pentru el adevărata religie era socialismul care, "ca orice religie la început, le excludea pe toate celelalte". Devenit adolescent
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
cu îndârjire de mama sa, care va pune totul pe seama "lipsei de înțelegere a profesorilor" și a "climatului de la Paris", pentru că odată cu avansarea tatălui său pe linie de partid, familia se va muta la Paris. Adolescentul începe să capete apucături mondene pe care le va conștientiza și pe care și le va reproșa abia după botez. "Nimeni n-ar fi putut recunoaște copilul blând și tăcut, lăudat pe vremuri de maturii dornici de liniște, în uriașul imbecil agresiv, preocupat de musculatura
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
un botez care s-a săvârșit sub semnul ecumenismului. Mai mult decât atât, convertirea lui, dacă o privim în devenire, este o convertire foarte aluvionară. El adună afluenți spirituali din toate ramurile creștinismului. După eșecul integrării în Sinagogă, tânărul Steinhardt (monden, dandy) călătorește în Elveția, Franța, Anglia și participă la întâlnirile Grupului de la Oxford, un grup care stă tot sub semnul ecumenismului. Se simte foarte bine și are unele dintre primele momente ale apropierii de creștinism. La una din aceste întâlniri
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
precum și semnalele apropierii sale de creștinism. Mărturisește că în ceea ce privește ideologia, Steinhardt "intră în paradigma liberalismului". Cel mai însemnat aspect în ceea ce-l privește pe "primul Steinhardt" ce reiese din dialog e cel în care "tânărul Steinhardt" e prezentat ca "un monden, un dandy." În ceea ce-l privește pe Steinhardt convertitul, George Ardeleanu îl percepe ca pe "un model de ortodoxie", tocmai datorită acestei convertiri "aluvionare", care adună afluenți "din toate ramurile creștinismului". Această convertire înseamnă în opinia autorului volumului N. Steinhardt
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
des thèmes moldaves composée et dédiée à Son Altesse Sérénissime la princesse régnante de Moldavie par F.G. Rouschinski. E de bănuit că priceperea coregrafică a prințesei făcuse, în răstimpul celor 6 ani, progrese demne de luat în seamă. Concomitent, viața mondenă a capitalei devenea tot mai activă. Iată textul bilingv al unei note din Albina românească (1835, nr. 6): „Desfătările carnavalului încep a lua în capitala noastră un haractir mai particular. Adunările de la Curte, teatrul și balurile mascuite cuprind mai toate
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
toate datele unui dandy, o ținută supravegheată până la cel mai mic detaliu, maniere, control asupra propriilor sale afecte, mecanisme de reglare a distanțelor sociale, o puternică individualitate narcisică, de un egoism total, misoginie moderată, gusturi elevate, o cultură mai degrabă mondenă, căci nu citește cărți. Dimensiunea decadentă a personajului, din nou Eugen Barbu exploatează o serie de locuri comune, vine nu numai din dandysmul său, ci și din ficțiunea genealogică pe care o prezintă în fața naivei Eva. Proprietarul de cai o
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
că bine le-a făcut [cine, cui? - n. m.]/ Sau că un geniu se va naște -/ Iar studiul crește cu tactul tăcut.../ O ființă supremă, dintre noi, ne cunoaște”3). Așadar: un viitor învăluit în mister, aflat în supraveghere metafizică. Monden Pare ciudat, dar Bacovia, care nu avea deloc figura unui dandy, era un amator de baluri și, probabil, un bun dansator. El e singurul dintre poeții mari ai epocii care scrie despre acestea. Arghezi, Barbu, Blaga n-o fac. Excitația
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Sau tu că ai fi rămas/ în vacarmul monstru./ Noaptea/ Acea noapte.../ Ca din veacuri/ Sinistre...”15) însă poemul care ni-l arată nu numai pasionat de baluri, ci și (caz rar) exuberant e „Alb”, scris în stil de cronică mondenă: „Orchestra începu cu o indignare grațioasă./ Salonul alb visa cu roze albe-/ Un vals de voaluri albe.../ Spațiu, infinit, de o tristețe armonioasă.../ în aurora plină de vioare,/ Balul alb s-a resfirat pe neuitatele cărări-/ Cîntau clare sărutări.../ Larg
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cu impresii de bal, în care cel ce le notează se arată foarte satisfăcut. Balurile reușite („strălucite”, „splendide” etc.) durau pînă în zori, numiți, cu afectare, „auroră”: „în aurora plină de vioare”. Momentul era consemnat de fiecare dată în cronicile mondene, compuneri pleziriste, excesiv de măgulitoare: „amfitrionii, amabili, voioși și neobosiți ca ntodeauna, au făcut onorurile somptuoasei lor case, pînă cînd aurora cu degetele trandafirii... etc., etc.” 17) Poemul comentat dovedește că dansatorul Bacovia își îngăduia și frivolitatea de a le citi18
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Ființă supremă” e sinonimul formulei „ființă superioară”, folosită adesea în epocă, inclusiv în textele științifice, pentru a evita referirea directă la Dumnezeu. în deceniul al doilea, mulți dintre intelectualii formați în secolul precedent continuă să aibă rețineri în fața lexicului religios. Monden 1. V. „Cum am scris «Răscoala»”, în Amalgam, ediție citată, p. 219. 2. Poeții Văcărești, Versuri alese, Ediție îngrijită de Elena Piru, Ed. 100+1 GRAMAR, 1997, p. 159. 3. Ediția cit., p. 260. 4. Jurnal, Traducere din limba germană
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
p. 78. Ca unul care le frecventează rar, Bacovia reține partea fascinantă a balurilor, nu cea obositoare, de bîlci sau de iad, falsă, cum fac alți autori. 15. Op. cit., p. 279. 16. Op. cit., p. 54. Cînd e vorba de Bacovia monden, cel mai greu e să ți-l imaginezi în „ținuta de rigoare”: redingotă, jachetă, sacou. 17. Apud: A. Vlahuță, Dan, în Scrieri alese, 3, ediția cit., p. 103. Autorul pretinde că citează din ziarul „Patria”. Aceleași clișee (plus „infatigabilii dansatori
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
la Bacovia. E posibil ca el să fi fost atunci la Bacău, unde, un deceniu și ceva, a fost membru al baroului. La o adică ar fi putut fi prezent. Dar ar fi făcut față, oare, la o asemenea reuniune mondenă, la care agreabili și remarcabili sînt cei cu facondă? Cert, nu. Incapabil de elocvență umflată, de jocuri de cuvinte și de rimări facile, nu ar fi atras atenția nici ca orator și nici ca epigramist. Lucru ciudat, întro vreme și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dintre contemporanii săi și de mulți dintre ai noștri, Bacovia n-a fost atins de mondenități. Mondenitățile îl țin departe pe scriitor de „mulțimea anonimă”, de „ecourile de revoltă și de jale”. Ele rafinează anumite percepții, dar subțiază fondul gîndirii. Mondenul e, fatalmente, superficial, plezirist, convențional. Ca să fie agreabil, ajunge de se neagă uneori pe sine. Marginalul rămîne fidel senzațiilor și ideilor sale și mai larg comprehensiv. Următoarea mărturisire făcută de pianista Héllène Grimaud într-un recent interviu cuprinde un adevăr
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
omniprezent, reprezentând un model pentru stilul retoric al savanților și al oamenilor înstăriți, cum ar fi James Madison, care recunoaște acest lucru, și care este unul dintre autorii ziarelor Federalist (Furtwangler 89-91). O retorică neoclasicistă adecvată, care reflectă valorile clasei mondene, a dominat discuțiile publice. Totuși, progresul tehnic în procesul tipăririi a permis achiziționarea unui cotidian la un penny bucata - de unde vine și denumirea de "penny press" - și "creșterea economică cu încă un nivel datorată populației consumatoare de ziare" (Mott 215
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a fost apariția unei prese independente, neîncrezătoare în loialitatea și contribuțiile partidului, și căreia îi păsa de un nivel economic mai ridicat al populației, sau de ceea ce era numit clasele inferioare sărace. Drept urmare, retorica nu a mai fost augustană sau mondenă. Când Benjamin Day a pus bazele primului ziar penny de succes în New York, în 1833, acesta conținea știri preluate de la poliție despre clasele inferioare deoarece știa care îi sunt cumpărătorii. În consecință, arbitrii gustului pentru literatură s-au aflat față
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Comedia urbană și Pariziana-spectacol 3 2.1.3. Spectacolul Puterii sau guvernarea din culise 3 2.1.4. Viața că spectacol în scenariul românesc 3 2.2. Stratageme de afirmare ale Parizienei: transcendere a stereotipiei 3 2.2.1. Scene mondene sau aparente ritualizate 3 Scenă la teatru 3 Bălul că spectacol 3 Plimbarea 3 Călătoriile 3 Scenă la hipodrom 3 Scenă la cumpărături 3 Jocul 151 Activitatea filantropica 152 2.2.2. Scene private sau mimarea bunei-cuviințe 3 Recepțiile 153
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
cea a "femeii elegante" versus "femeia frivola", "femeia perfida", sursa a "tuturor relelor și scandalurilor". Pariziana apare în românele, povestirile, memoriile, jurnalele numeroșilor autori, mai cu seamă în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca o mondenă inteligență și independentă, rafinată și senzuala. În majoritatea romanelor, femeia pariziana este etichetata drept o seducătoare cu vocație malefica, stăpânita de dorința de distracții și înnoiri, instigând la fapte și provocând scandaluri: "Să coquetterie, dont elle jouait ouvertement comme d
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
La parisienne d'aujourd'hui se présente comme un type absolument distinct; elle apporte, dans la vie agissante, une expression d'art (...) le style esthétique, leș manières, leș gestes, la théorie de la grace" [Uzanne, 1910, p.26]. Pariziana este femeia mondenă care caută să se deosebească prin felul său aparte de a fi. O caracterizează dorința de elitism și diferențiere. Pentru Parizienele distinse de la sfârșitul secolului este caracteristic un rafinament sofisticat. Dorința lor de excentricitate, căutarea stilului, eforturile permanente de a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
s'émancipe et, tandis que se développent leș revendications féministes (le moț vient de naître), penseuses, amazones, journalistes et bas-bleus envahissent le champ littéraire" [Leroy, Bertrand-Sabiani, p.264]. Subiectele ce țin de femeile pariziene sunt înserate mai ales in rubricile "Monden", care au un profil apropiat de tiparele actuale ale jurnalismului de scandal. Sunt mai multe evenimente diverse, care trec în revistă, pe un ton lejer și glumeț, numeroase detalii din viața privată a vedetelor și a personalităților pariziene la modă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
en femme qui a accompli să mission sur terre" [Maupassant, Fort comme la mort, p.50]. În ipostaza ei de cuceritoare, Pariziana mai întrunește și calitățile unui Don Juan la feminin. De aceea doamna de Marelle și Georges Duroy, aventurieri mondeni, se aseamănă între ei: "ils étaient bien, l'un et l'autre, de la race aventureuse des vagabonds de la vie, de ces vagabonds mondains qui ressemblaient fort, sans s'en douter, aux bohèmes des grandes routes" [Maupassant, Bel-Ami, p.232]. Inapta
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Parizienelor poate avea legătură cu intimitatea persoanelor regale (cum ar fi cea a prințesei în cazul lui Michèle de Burne sau a imperatorului în cazul doamnei de Jeumont)55, cu citarea lor în revistele de modă că subiecte de cronică mondenă: "Să femme, la jolie Mme Dambreuse, que citaient leș journaux de modes" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.54] sau cu alegerea unui nume mitic: "Eh bien, voilà, mon cher, je suiș comme toutes leș femmes, j'ai mes... mes faiblesses
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]