1,599 matches
-
Domnin este un sat în comuna Someș-Odorhei din județul Sălaj, Transilvania, România. În concordanță cu Schița monografică a Sălagiului din 1908, localitatea avea 900 greco-catolici. Pe la 1722 erau 36 familii romanesti, avand preot greco-catolic pe Maftei. Denumiri topice din hotarul satului Domnin: În trecut, hotarul satului Domnin a fost împărțit in 5 furdulauă (trupuri de hotar): Poieni
Domnin, Sălaj () [Corola-website/Science/301792_a_303121]
-
este documentat de câțiva istorici sălăjeni și localnici. Petri Mór a făcut în Monografia județului Sălaj din 1901 o primă trecere în revistă a datelor istorice cunoscute despre sat. Dionisie Stoica și Ioan P. Lazăr au publicat o nouă Schița monografică a Sălagiului în 1908, din perspectivă românească, în care apar câteva date și imagini despre Cizer. După război se remarcă istoricul Paul Abrudan, care a scris în 1963 o primă și consistentă monografie a comunei Cizer. În același an au
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
an au apărut și două studii dedicate valoroasei biserici de lemn din Cizer. De atunci au mai apărut date noi, disparate dar semnificative, în cuprinsul unor lucrări de anvergură. Reținem îndeosebi lucrarea lui Ioan Augustin Goia, care delimitează și tratează monografic Zona etnografică Meseș, în care Cizerul este cuprins. De istoria mai recentă a acestor meleaguri s-a apropiat Nicolae Breje și Petru Galiș, fii ai satului, în contextul unor lucrări monografice locale. O descoperire arheologică din secolul 19 a relevat
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
lucrarea lui Ioan Augustin Goia, care delimitează și tratează monografic Zona etnografică Meseș, în care Cizerul este cuprins. De istoria mai recentă a acestor meleaguri s-a apropiat Nicolae Breje și Petru Galiș, fii ai satului, în contextul unor lucrări monografice locale. O descoperire arheologică din secolul 19 a relevat existența unui turn rotund de pază din perioada romană în Vârful Gropoiului, între Cizer și Boian. Turnul, cu diametrul de 10 m, era construit din piatră cu mortar. În jurul turnului s-
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
1558 regina Izabella să doneze moșia de la Poarta de Fier familiei Banfi Pall. În 1602 Poarta de Fier aparține lui Gheorghe Bașta iar in 26.09.1672 moșia de la Poarta de Fier trece in posesia lui Szentivamyr Samuel. În lucrările monografice de la începutul secolului al XX-lea se mentioneaza: Vașcapău este un sat mic așezat înspre marginea de răsărit a "comitatului Sălaj" și din vremurile cele mai vechi a fost locuit numai de români. Poporul povestește că pe locul acesta a
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
două târguri (Șimleu și Crasna) și 33 de sate. Majoritatea satelor sunt cuprinse în voievodate. Marin se găsea în voievodatul Petru Lupșa, iar numărul persoanelor înscrise în urbariu era de 26 în 1658, respectiv 21 în anul 1671. În „Schița monografică a Sălagiului”, apărută în 1908 se menționează despre Marin următoarele: "...este sat românesc, așezat în partea de miazăzi a comitatului. În scrisorile vechi aflăm că, pe la anul 1708, oamenii din acest sat și-au lăsat vetrele și s-au împrăștiat
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
bivoli și din trăiau din vânzarea produselor obținute de la acestea. Pământ arabil aveau foarte puțin, ei neprimind teren nici măcar la reforma agrara pentru că nu era de unde, așa că au fost nevoiți să-și ducă traiul fiecare așa cum putea. Într-o schița monografica făcută în anul 1973 de către învățătorul Birișan Grigore aflată în arhiva școlii, se arată că prin anii ʼ60 mulți din locuitorii acestui sat încă mai trăiau în bordeie sau în case foarte mici. Aceștia erau mai ales crescători de animale
Viile Jacului, Sălaj () [Corola-website/Science/301852_a_303181]
-
obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau deobicei la peste 5.000 florini (guldeni) de argint. Cristina Albinetz, Ocna Dej-studiu monografic, Editura Galaxia Gutenberg, 2010, isbn 978-973-141-285-6. Reportaje
Ocna Dejului, Cluj () [Corola-website/Science/300345_a_301674]
-
07.1949) - actori amatori, conducătorii formației de teatru a Căminului Cultural Barcani, laureata a mai multor premii județene și naționale. Mircea Solomon, profesor universitar la Academia de Educație Fizică și Sport, București. Gheorghe Radu (născut în 1952) - preot, autorul lucrării monografice Istoricul vieții bisericești a românilor din ținutul Buzaielor transilvănene și împrejurimi, teza de licență în teologie, Sibiu, 1979 și a unei monografii a satului natal. Ovidiu Zarnescu (născut în 1933) - judecător la Curtea Supremă de Justiție, presedintele Biroului Electoral Central
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
existențialismul". A publicat mai mult articole în Buletinul ASCR și a fost influențat de profesorii săi Dimitrie Gusti și Nae Ionescu. În 1925, și-a luat licențele în Filosofie și în Drept. În primăvara aceluiași an a participat la campania monografică organizată de Dimitrie Gusti în satul Goicea Mare (din 1968, component al comunei Goicea), județul Dolj. Tot atunci s-a căsătorit cu Anina Rădulescu-Pogoneanu, o colegă de facultate. Începînd cu toamna lui 1925, Mircea Vulcănescu a făcut studii de specializare
Mircea Vulcănescu () [Corola-website/Science/298600_a_299929]
-
Rădulescu-Pogoneanu. Pe 27 aprilie 1930 s-a căsătorit cu Margareta Ioana Niculescu, o altă fostă colegă de facultate, profesoară de liceu. Între timp, a publicat articole pe teme religioase, eseuri filosofice și texte de economie politică; a mers în campaniile monografice organizate de profesorul D. Gusti; a conferențiat cu diverse ocazii și a participat la emisiunea ”Universitatea Radio” de la Radiodifuziunea Română. Pe 13 octombrie 1931 a ieșit în public asociația culturală ”Criterion”, la simpozioanele căreia Vulcănescu a susținut comunicări. A colaborat
Mircea Vulcănescu () [Corola-website/Science/298600_a_299929]
-
Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora, Atlasul localităților județului Cluj, Editura Suncart, Cluj-Napoca, 2003, ISBN 973-86430-0-7 2.Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, București, 2000, ISBN 978-973-45-0396-4 3. Mariana Pintilie, Comuna Panticeu - studiu monografic complex, Editura Eurodidact, Cluj-Napoca, 2012, ISBN 978-973-7709-71-4.
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
au plantat puieți de molid, larice și pin silvestru. În jurul anului 1890, s-a plantat un hectar cu stejar și paltin. Marea majoritate a arborilor au vârste cuprinse între 110-130 de ani. Acestei rezervații i s-a dedicat un studiu monografic, "Fagetum Dragomirna", apărut în volumul V din “Studii și comunicări de ocrotire a naturii”, autor regretatul dr.ing. Petru Brega. Fauna este tipică pentru zona împădurită colinară. Suprafața rezervației este de cca. 134,80 ha. În satul Dragomirna, se află Mănăstirea
Comuna Mitocu Dragomirnei, Suceava () [Corola-website/Science/299780_a_301109]
-
de "Școala Gusti". Dimitrie Gusti observă că pentru a vorbi despre monografie, trebuie să vorbim despre un domeniu social bine determinat, care să permită ca prin metoda observației directe să clarifice necunoscutele acelui domeniu. Prin urmare, principala "regulă" a metodei monografice ar fi delimitarea unei teme sau regiuni și descinderea pe teren pentru a o studia la fața locului (ceea ce în metodologia antropologică se numește "observație participativă"). Dimitrie Gusti fixează șapte trăsături ale observației (v. D. Gusti, Opere, vol. I, Ed.
Metoda monografică () [Corola-website/Science/299166_a_300495]
-
participativă"). Dimitrie Gusti fixează șapte trăsături ale observației (v. D. Gusti, Opere, vol. I, Ed. Academiei, 1968). Observația trebuie să fie: - sinceră și obiectivă - exactă, pătrunzătoare și completă - verificată și controlată - colectivă - informată și pregătită - intuitivă. Traian Herseni definește metoda monografică drept studiul pe teren, multilateral și intensiv, al unei unități sociale sau fenomen social. Iar ca trăsătură principală îi observă caracterul interdisciplinar și multimetodologic. Dimitrie Gusti, discutând temeiurile teoretice ale cercetărilor monografice, a definit societatea ca o totalitate autonomă, motivată
Metoda monografică () [Corola-website/Science/299166_a_300495]
-
informată și pregătită - intuitivă. Traian Herseni definește metoda monografică drept studiul pe teren, multilateral și intensiv, al unei unități sociale sau fenomen social. Iar ca trăsătură principală îi observă caracterul interdisciplinar și multimetodologic. Dimitrie Gusti, discutând temeiurile teoretice ale cercetărilor monografice, a definit societatea ca o totalitate autonomă, motivată de voința socială a unor manifestări economice și spirituale (constitutive), manifestări juridice și politice (regulative), condiționate de cadrul cosmologic și biologic (natural), respectiv de cadrul istoric și psihic (social). Monografia trebuie să
Metoda monografică () [Corola-website/Science/299166_a_300495]
-
neamul, șezătoarea, cârciuma etc. - "relațiile sociale": relații între vecini, între sexe etc. - "procesele sociale": procese de orășenizare sau modernizare - "tendințele de evoluție socială": dezvoltare etc. În lucrarea sa "Tehnica monografiei sociologice" (1934) Henri Stahl, prezintă etapele, regulile și rezultatele cercetării monografice: - luarea contactului cu informatorii (localnicii care dețin cele mai multe informații) - regula neamestecului în faptele sociale și a observării directe - înregistrarea observației: descrierea, numărarea și măsurarea, înregistrarea mecanică, schița și desenul, colecționarea de obiecte - studiul complexelor de fapte - exemplificări Cercetări ale "Școlii
Metoda monografică () [Corola-website/Science/299166_a_300495]
-
etnologică fiind mult mai mult asociată cu o "perspectiva folclorică", și în cele din urmă cu o viziune textuală, literaturizată a culturii. În istoria științelor sociale din România există însă o perspectivă metodologică mult mai apropiată de etnografia modernă, metoda monografică, care nu a fost însă adoptată de știința etnologică românească. Pentru mai multe date, vezi și Iordan Datcu, "Dicționarul etnologilor români", Ed. Saeculum I.O., București, 2006
Etnologie () [Corola-website/Science/299168_a_300497]
-
monografie a Salonicului. Mama, Julieta (născută Pop), era româncă. Urmează școala elementară de la "Pitar Moș" și "Liceul Regina Maria" din București, face studii universitare la Școala de Arte Frumoase, unde îl are profesor pe Dimitrie Gusti. Ca membră a echipelor monografice organizate de școala sociologică de la București în localitățile Cornova, Drăguș și Șanț, are posibilitatea să studieze arta populară românească din regiunile cele mai tradiționale. Din echipă făceau parte și Mircea Vulcănescu, Henri Stahl, Nicolae Argintescu-Amza, Petru Comarnescu, Xenia Costaforu, Paul
Lena Constante () [Corola-website/Science/299206_a_300535]
-
cum scrie înapoi." După mutarea la Iași a capitalei țării, în această biserică au fost miruiți, după stilul ungerii împăraților bizantini, și încoronați aproape toți domnitorii Moldovei, fiind considerată ca biserică domnească. Dimitrie Cantemir descrie acest obicei în lucrarea sa monografică, "Descriptio Moldaviae" (1714-1716). La o milă de Iași, alaiul domnitorului nou-ales era întâmpinat de caimacamii puși de el, prin scrisoare de la Constantinopol, împreună cu boieri, oșteni și târgoveți, după care intra cu pompă în oraș și se oprea în curtea Bisericii
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
Administrativ, în comisia Ministerului Justiției de pregătire a Legii contravențiilor. Activitatea didactică și de cercetare a lui Alexandru Negoiță se reflectă în elaborarea a aprox. 120 lucrări științifice, cursuri universitare și manuale pentru liceele de specialitate administrativă și economică, studii monografice, articole de specialitate, recenzii.
Alexandru Negoiță () [Corola-website/Science/297763_a_299092]
-
împotriva țintelor blindate ea are un efect devastator ca armă de precizie împotriva țintelor mici multi istorici plasează apariția religiei în perioada neoliticului cererea a fost acceptata pentru procesare dar aceasta din urmă nu a fost terminată complet cercetările sale monografice asupra familiilor muncitorești au pus bazele primelor demersuri de studiere a calității vieții de familie soluția e folosită la paletele treptelor de înaltă presiune unde datorită volumului mic al aburului paletele sunt scurte unul dintre efectele secundare ale tabletelor de
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
predă istoria muzicii. Doi ani mai târziu instituie premiul pentru stimularea colecționării de muzică populară. În anul 1928 întemeiază "Arhiva de folklore" a Societății Compozitorilor Români, fiind conducătorul ei până în 1943. În același an se alătură echipelor de cercetare sociologică monografică, din cadrul „Școlii sociologice”, conduse de profesorul și sociologul Dimitrie Gusti. Între 1928-1934, ia parte la anchetele sociologice din mai multe sate ale țării, notabile fiind: Fundu Moldovei (județul Suceava), Drăguș (județul Brașov), Runcu (județul Gorj). În 1929 devine membru în
Constantin Brăiloiu () [Corola-website/Science/307122_a_308451]
-
lucrare extrem de vastă, constând în extragerea materialului folcloric din răspunsurile la Chestionarul lui Hasdeu. Din păcate, nu va reuși să o ducă la bun sfârșit, fiind publicată abia în 1970 de către Octavian Bârlea. În schimb, în 1957, a încheiat lucrarea monografică „Icoanele pe sticlă și xilogravurile țăranilor români din Transilvania”, care - dat fiind conținutul - nu va vedea lumina tiparului decât în 1994. În aceiași ani ’50, deosebit de rodnici, Mușlea publică ediția critică a colecției Nicolae Pauleti, lucrările despre Ion Pop-Reteganul sau
Ion Mușlea () [Corola-website/Science/307187_a_308516]
-
Național (În jurul lui Arcimboldo). Pictură - Sculptură - Grafică *2002 - Muzeul Național de Artă, București. Pictură - Sculptură - Grafică *2003 - Muzeul de Artă Constanța, două săli în expunere permanentă (donația familiei) cu atelierul reconstruit *2004 - Institutul Cultural Român, București. Pictură și lansarea albumului monografic. *2005 - Institutul Cultural Român, Paris. Pictură - Sculptură *2006 - Institutul Cultural Român, Stockholm. Pictură - Sculptură - Grafică *2007 - Biblioteca ASTRA- Sibiu. Pictură *2008-9 Galeria ARTMARK, Pictura, sculptură,desen. Iată câteva din premiile și distincțiile primite: 1961 - Premiul I Expoziția Națională a Tineretului
Ion Alin Gheorghiu () [Corola-website/Science/307222_a_308551]