1,878 matches
-
încet), mi-ar fi imposibil. M-aș împiedica de toți și toți s-ar împiedica de mine”. Azi însă lumea evocată de versul lui Bacovia pare că a dispărut și din orașul nostru. „Vals funebru, depărtat”, „Un vals îndoliat și monoton”. Pentru noi, valsul e rotire amețitoare, jubilație extremă, nu tristețe. Nimic din el nu ne amintește de moarte. Totuși Bacovia n-a inventat un astfel de vals. Au existat și „valsuri funebre”. în schița „Valsul” (volumul Simplu, p. 39), Traian
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sofisticată, descriind consecutiv frica diferitelor familii de imigranți că nu vor obține acceptul de a intra în țară. Aparenta lipsă de sofisticare rezidă în disperarea neîncetată datorată așteptării, care pentru acești imigranți pare eternă. Ca abordare poate deveni cu ușurință monotonă: mai întâi intervievează familii de imigranți italieni, apoi o femeie lituaniană, apoi ruteni (ucrainieni din ținuturile istorice ale vechiului regat polon), apoi germani ruși și în cele din urmă o familie de evrei ruși (cetățenii țarului păreau să părăsească toate
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
foiletonul, teatrul secolului al XIX-lea tratează toate dilemele legate de femeie de pe pozițiile moralei burgheze dominante. Spre deosebire de ocupațiile masculine, măi dinamice (război, revoluții, dueluri, curse de cai, jocuri de pierzanie etc), cele feminine sunt statice și, de aceea, destul de monotone. Femeile au alte ocupații decât cele ale bărbaților, care urmăresc alte scopuri: banii, puterea, gloria, ambiția, jocul, știința, orgiile, cafenelele, vânătoarea. Dacă o femeie riscă să afișeze alte ambiții decât cele ce țin de familie și dragoste, ele sunt dezaprobate
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
cadrului comun al condiției feminine. Modelul tradițional este pentru ea inhibitiv și neinteresant, plictisind-o de moarte și împingând-o la diferite aventuri și extravaganțe: "Cette existence, qui durăit à présent depuis sept ans, sans la fatiguer, sans lui paraître monotone, car elle adorait cette agitation incessante du monde, lui laissait pourtant parfois désirer d'autres choses" [Maupassant, Fort comme la mort, p.50]. Că revers al societății de plăcere apare nevroza plictiselii. Plictisul devine o experiență și un motiv literar
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
mai repede noilor realități și le accepta mai ușor decât alții 242. Ea se înscrie în structura alternării momentelor banale și intense ale existenței, fiind legată de ultimele: "éclose en ce monde médiocre, qui lui paraissait un peu vide et monotone parce qu'elle valait trop pour lui" [Maupassant, Notre cœur, p.83]. Firea Parizienei, căutarea aventurilor și efectul de surpriză scontat scot existența din dimensiunea monotoniei cotidiene și o plasează în cea a imprevizibilului: "Décidément, elle était (...) imprévue" [Maupassant, Notre
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
plaisantait beaucoup, parce qu'il était chauve. Elle tenait, d'ailleurs, leș livres en horreur. (...) Rougon, à son tour, tonnait contre leș livres" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.140-141]. Importantă lecturii este că ea sustrage femeia cotidianului sau, realității monotone în care este cufundata, propunându-i o reprezentare exemplara a realului pentru a-l face înțeles 289. Domeniul artelor, în schimb, este o sferă în care femeia pariziana se simte în elementul sau. Lecturile, discuțiile, muzica fac parte din atracția
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
a realului pentru a-l face înțeles 289. Domeniul artelor, în schimb, este o sferă în care femeia pariziana se simte în elementul sau. Lecturile, discuțiile, muzica fac parte din atracția exercitată de mediul monden și constituie contrapunctul serilor conjugale monotone. Pariziana este înzestrata cu calități și sensibilitate artistică. Ea este familiarizata cu artele frumoase. Aproape fiecare Pariziana are o predilecție sau un talent 290. Preocupările artistice nu constituie ocupații serioase pentru femeia pariziana, dar mai mult se înscriu la capitolul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
femeia pariziana nu-și mai complică viața cu dimensiunea ideală. Supraevaluarea dragostei se întâlnește tot mai rar, dragostea că sacerdoțiu s-a sfârșit 294. Femeia pariziana trăiește mai mult prin decât pentru dragoste. Existența să confortabilă este adesea teribil de monotona, incitând-o la lovituri de pasiuni clandestine, utilizând armele în puterea să, mai cu seamă cele ale seducției. Pariziana este femeia care nu mai resimte dragostea că o pasiune profundă și distrugătoare, ci că sentiment frivol și teatralizat. Descurajat de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
instalează în text evenimentul prin organizarea spectacolului și fenomenului, la nivel de scenarii globale și scene ritualizate sau circumstanțializate. În cazul Parizienei putem vorbi despre o esențializare prin mijloace teatrale, adecvate inerentei personajului. Femeia pariziana încearcă să introducă în ordinea monotona divertismentul, jocul, aventură, surpriză. În reprezentarea scenica totul vine în acțiune prin arhitectură jocului de sensuri. Esențializându-se printr-o formulă de mitopo(i)etică a aparentei, Pariziana este artist în tot ce o înconjoară, de aici po(i)etică măștii
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de influența folclorului asupra muzicii culte: "Folclorul, lirica și muzica poporană n'au exercitat absolut nicio influență (...). Singura muzică poporană care s'a desvoltat, este aceea brodată pe motive din mitologia și legendele fineze. Ea e mai mult un acompaniament monoton la recitarea versurilor din Kalevala sau altă poemă"152. Horia Oprișan specifică referitor la muzica populară că nu poate fi vorba de o muzică născută din nevoia de a-și manifesta voioșia, bucuria, pentru că finlandezii "nu au în sânge chemarea
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
întinse, bătu aerul de două ori la rând cu indexul și mediul alipite. Gestul părea comic ca mișcarea urechilor iepurilor filmelor de animație, alias cartoons. (Continuarea în numărul următor) CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEAȚ| Trebuia să mă obișnuiesc cu o viață monotonă... Emil BRUMARU Trebuia să mă obișnuiesc cu o viață monotonă, fără hazard, ticluită din obiceiuri mici, aceleași până la sfârșit. Mă trezeam pe la șase dimineața, beam două cești enorme de cafea fără zahăr, deschideam computerul, mă uitam dacă nu am mesaje
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
și mediul alipite. Gestul părea comic ca mișcarea urechilor iepurilor filmelor de animație, alias cartoons. (Continuarea în numărul următor) CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEAȚ| Trebuia să mă obișnuiesc cu o viață monotonă... Emil BRUMARU Trebuia să mă obișnuiesc cu o viață monotonă, fără hazard, ticluită din obiceiuri mici, aceleași până la sfârșit. Mă trezeam pe la șase dimineața, beam două cești enorme de cafea fără zahăr, deschideam computerul, mă uitam dacă nu am mesaje, pe urmă citeam câteva pagini din vreun clasic, Shakespeare în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
în general un tip dominator care își asumă responsabilități și stresul inerent lor. Și este, desigur, tipul pe care-l admirăm și prin urmare îl imităm. Alt gen de persoane cu tendința să devină dependente sunt cele care au slujbe monotone, căci cealaltă motivație a fumătorului este plictiseala. însă ideea că fumatul atenuează plictiseala este, din păcate, o altă iluzie. Spălarea creierului atinge cote absolut incredibile. Societatea britanică e foarte îngrijorată de soarta "aurolacilor" și a dependenților de heroină. Realitatea este
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
să-i fie foame de nicotină. O altă situație dificilă e plictiseala, mai ales când se combină cu perioade de stres. Exemplele tipice sunt șoferii profesioniști și casnicele cu copii mici. Munca lor e stresantă și totuși, în mare parte, monotonă. Când încearcă să se lase de fumat prin „Metoda voinței", casnica are timp berechet să-și facă gânduri negre despre ce a „pierdut", ceea ce-l amplifică depresia. Din nou, această situație poate fi depășită cu o atitudine mentală corectă. Nu
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
constituie un scop în sine, rolul lor este acela de a oferi expresivitate vorbirii, de a crea o atmosferă de învățare adecvată și de a regla interacțiunea profesor-elev. În funcție de aceștia, atmosfera de învățare poate fi caracterizată ca fiind dinamică sau monotonă, provocatoare sau inhibitoare, plăcută sau plictisitoare. Dintre parametrii paraverbali cei mai importanți în discursul didactic menționăm: • Efectul înălțimii și timbrului vocii în receptarea mesajelor și menținerea atenției elevilor. Caracteristicile vocii profesorului transmit informații esențiale despre acesta: vârsta, genul, starea psihofizică
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
predarea unităților de învățare. O analiză umanistă, consistentă și sugestivă a comunicării didactice în noile condiții hipertehnologizate este realizată de Gabriel Albu (2013), prin sublinierea avantajelor utilizării tehnologiei informației în mediul școlar și extrașcolar: • crearea condițiilor unei învățări mai puțin monotone, mai sugestive, mai temeinice; • apropierea de mediul electronic în care trăiesc elevii; • oferirea unui suport atractiv explicațiilor, demonstrațiilor; • consolidarea încrederii profesor-elev. Autorul prezintă și dezavantajele utilizării tehnologiei în sala de clasă: • crearea unor momente de neatenție, de indisciplină, de dezordine
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
din fabrici și alt gen de unități de producție, de exemplu). Există o probabilitate mare ca, în viitor, aceste poziții să fie automatizate. * Ocupații de pe piața de servicii. Exemple: ospătari, infirmiere și surori medicale. De cele mai multe ori, aceste slujbe sunt monotone și de rutină, dar implică prezența anumitor abilități profesionale complexe. * Ocupații de procesare a informației. Aceștia sunt analiști, ingineri, oameni de știință, jurnaliști. Aceste ocupații presupun identificarea și rezolvarea problemelor prin apel la cunoștințe, la modele și idei abstracte, la
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
fiecare dată când vine vorba de literatura pentru copii se aud aceleași lamentații: editorii spun că nu prea găsesc povești potrivite, iar autorii se plâng că nu le sunt publicate cărțile. În librării, oferta e în același timp diversă și monotonă: aceleași cărți pentru cei mici, viu colorate, "importate" de la cine știe ce editură străină care a dat lovitura; aceleași serii de aventuri, scrise parcă după rețetă, care au succes peste tot; același Harry Potter, ale cărui peripeții apar aproape simultan în întreaga
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
să meargă alături de fericirea lui. Un geam limpede de la o fereastră, o privire spre un pârâu și poate un petec albastru de cer. Nu e nevoie de mai mult. Alteori, întâmplări nemaipomenite nu te pot smulge dintr-o stare sufletească monotonă și sărăcăcioasă; în mijlocul unei săli de bal, poți sta liniștit și insensibil.” Așa era Richard. Total nemulțumit. În acest timp tinerii noștri de acolo se considerau totuși ființe fericite. Hamburg. Transatlanticul „Prezident Harding”. Lapte si alcool La Hamburg ne așteaptă
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
j’aurais tellement voulu rencontrer l’équivalent pendant les années de faculté ! Pourtant, la vie me préparait encore une belle rencontre, après les études. Enseignante débutante, je commençais ma vie professionnelle plutôt tranquillement. Pas d’événement qui bouleverse le quotidien monotone ou qui enrichisse ma quête originelle ! Mais ce n’était qu’une illusion ! Une seconde fois dans mon existence j’allais rencontrer la “femme de ma vie” ! Un bout de femme très énergique, lionne comme moi, și fragile et și
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
implicate în procesul de predare-învățare în cazul elevilor cu deficiențe de auz derivă din faptul că limbajul persoanelor cu deficiențe de auz este puternic influențat de deficiența senzorială existentă. Astfel, în planul vorbirii, modul de exprimare nearmonios, intonația stridentă sau monotonă, ritmul și calitatea articulării perturbă inteligibilitatea vorbirii. În cazul persoanelor hipoacuzice, care au posibilitatea de a percepe unele sunete și cuvinte, vocabularul se dezvoltă mai repede în raport cu cel al indivizilor cu deficiență auditivă profundă, aceștia ajungând să folosească tot mai
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
a luat mâna și mi-a condus-o, nerăbdătoare, de la genunchiul cald, în sus, spre coapse. Acolo... acolo... am crezut că mă topesc de frică... acolo, în umezeala aceea cleioasă, catifelată, lacomă, înghițindu-mi mânuța până aproape de cot, în timp ce zgomotul monoton al clasei ne acoperea ca un cort ocrotitor, ferindu-ne de restul copiilor, vrăjindu-ne ca-n basmele cu zâne binevoitoare și clipocitoare... iar profa, mișcându-se încetișor înainte și înapoi, închisese ochii și din colțurile gurii începuse să i
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
moșmondește prin casă înainte să iasă, încotoșmănată bine, pe străzile acoperite de polei. Pune mâna pe o pungă, își leagă cu un fular basca pe cap, mai bodogănește când își vede omul întins în pat, lingav, și din vorbele ei monotone, cenușii se naște povestea: așa începe Dimineață pierdută, cel mai bun roman al autoarei, unul care a „făcut epocă“. Este un roman complex, coprimând, amalgamate, istoriile a două familii: una din lumea bună, aceea a profesorului Mironescu (chiar așa!) de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
cu ecou de tablă îmblănită (dacă există așa ceva), îmi umple cavitățile auriculare, inundă arterele din zona gâtului și coboară lent, dureros de lent, spre inimă, plămâni, ficat. Basul ce însoțește percuția îmi perforează stomacul, intestinele și aparatul urinar. Chitara, excesiv de monotonă, se împiedică de globulele sângelui. Pe unele (cele roșii? cele albe?) le sparge, provocând explozii de ceea ce în limbaj prozaic s-ar numi senzații. Pe celelalte doar le împinge într-o direcție necunoscută, încotro ajung să mă prăbușesc și eu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
în procesul de predare - învățare în cazul elevilor cu deficiențe de auz derivă din faptul că limbajul persoanelor cu deficiențe de auz este puternic influențat de deficiența senzorială existentă. Astfel, în planul vorbirii, modul de exprimare nearmonios, intonația stridentă sau monotonă, ritmul și calitatea articulării perturbă inteligibilitatea vorbirii. În cazul persoanelor hipoacuzice, care au posibilitatea de a percepe unele sunete și cuvinte, vocabularul se dezvoltă mai repede în raport cu cel al indivizilor cu deficiență auditivă profundă, aceștia ajungând să folosească tot mai
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]