5,593 matches
-
Diogene Laerțiu remarcă în "Viața lui Epicur": calomnierea omului pentru a-i evita opera, desconsiderarea persoanei spre a împiedica lectura cărților sale, murdărirea memoriei cu scopul de a interzice accesul la cugetări. Viața și opera lui Charron stau mărturie în favoarea moralității și cinstei. A făcut studii de drept, dar n-a profesat avocatura. Devine un renumit predicator, profesor de teologie. Îl cunoaște pe Montaigne, dar niciunul nici celălalt nu vor face referiri în cărțile lor despre această prietenie. S-a comentat
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
încredere unul în altul. Acest angajament mutual nu este prevăzut într-un cod anume, dar el are valoare cutumei care a însoțit ascensiunea puterii americane în ultimele două secole. Este adevărat că protestantismul american pornea de la individ, de la libertatea și moralitatea sa, dar el se raporta întotdeauna la "o cauză mai înaltă decât interesul personal", care conferea înțeles, siguranță, respirație interesului personal și acțiunii individului. Problema câștigului material, atât în plan individual, cât și statal, s-a bucurat de o atenție
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
adevărului” (Hill, Owen, 1984). Teza despre valoarea adevăr Și despre adevărul valoare ne însoțește în majoritatea demersurilor Și întreprinderilor noastre. Ne place să credem că ne conducem după principii sănătoase precum cele de dreptate Și adevăr, nu ne îndoim de moralitatea noastră, pe care o vedem dreaptă Și adevărată. Suntem ființe raționale Și asta ne dă dreptul să plusăm la capitolul dreptate Și adevăr prin cunoaștere intrinsecă, dar Și extrinsecă. Ajungem să ne valorizăm, de fapt să ne descoperim mai bine
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
politețe, bunele maniere, punctualitatea etc. sunt toate deprinderi cerute individului pentru a se descurca în cariera socială postșcolară. Ideea a fost formulată mai întâi de Durkheim, care a remarcat capacitatea limitată a familiei de a pregăti individul pentru viața socială: Moralitatea practicată în aceste condiții șfamilieț este înainte de toate o chestiune de emoție și sentiment. Ideea abstractă a datoriei este mai puțin importantă aici decât simpatia (Durkheim, 1961, p. 147, apud Margolis și colab., 2004, p. 5). Prin contrast, aproape tot
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
pe Socrate din perspectiva metodei). Pe de altă parte, Socrate din Banchetul pune întrebări, are nedumeriri, mai mult de unul singur, pentru că știe că ignoranța celor mulți în privința Formelor invalidează în bloc și convingerile lor morale; atenienii sunt de o moralitate servilă și curajoși din lașitate. Socrate, spun, nu ignora relația, și nici intermediaritatea entității iubirii, e mai lax fără să fie și mai imprecis. Cât îl privește pe Platon, el era mult prea aristocrat pentru a fi excesiv socratic, deși
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
stadii ale genezei raționamentului moral: I. Nivelul premoral sau preconvențional (4-10 ani)9. Standardele de judecare sunt etichetele culturale ale anturajului: „bun/rău” , „are dreptate/se înșală”, „cuminte/obraznic”, iar faptele sunt judecate după consecințele lor. Stadiul 1 Ă al moralității ascultării, în care pedeapsa și recompensa sunt criterii foarte puternice. Evitarea pedepsei și supunerea la normă apar ca avantaje personale imediate. Stadiul 2 Ă al moralității hedonismului instrumental naiv. Conformarea la normă este sursă de beneficii, deci trebuie realizată pentru că
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
înșală”, „cuminte/obraznic”, iar faptele sunt judecate după consecințele lor. Stadiul 1 Ă al moralității ascultării, în care pedeapsa și recompensa sunt criterii foarte puternice. Evitarea pedepsei și supunerea la normă apar ca avantaje personale imediate. Stadiul 2 Ă al moralității hedonismului instrumental naiv. Conformarea la normă este sursă de beneficii, deci trebuie realizată pentru că, fiind recompensată, poate fi și plăcută în consecințele sale. II. Nivelul moralității convenționale (10-13 ani). Este nivelul conformării la normele exterioare și al jucării rolului de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pedepsei și supunerea la normă apar ca avantaje personale imediate. Stadiul 2 Ă al moralității hedonismului instrumental naiv. Conformarea la normă este sursă de beneficii, deci trebuie realizată pentru că, fiind recompensată, poate fi și plăcută în consecințele sale. II. Nivelul moralității convenționale (10-13 ani). Este nivelul conformării la normele exterioare și al jucării rolului de copil așa cum este acesta cerut de universul familiei și de alte grupuri de apartenență. Conformarea are la bază plăcerea de a i se recunoaște purtarea, de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și al jucării rolului de copil așa cum este acesta cerut de universul familiei și de alte grupuri de apartenență. Conformarea are la bază plăcerea de a i se recunoaște purtarea, de a avea un statut „bun”. Stadiul 3 Ă al moralității bunelor relații. Copilul respectă norma din dorința de a fi recunoscut ca un „băiat sau o fată bună”. Începe să se prefigureze judecarea faptelor după intenția lor, nu numai după consecințe. Stadiul 4 Ă al moralității legii și ordinii. Respectarea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Stadiul 3 Ă al moralității bunelor relații. Copilul respectă norma din dorința de a fi recunoscut ca un „băiat sau o fată bună”. Începe să se prefigureze judecarea faptelor după intenția lor, nu numai după consecințe. Stadiul 4 Ă al moralității legii și ordinii. Respectarea autorității, a normelor și legilor începe să apară ca necesitate ce reglementează conduita tuturor, fapt care acționează și în beneficiul personal. III. Nivelul autonomiei morale sau al interiorizării și acceptării personale a principiilor morale (după 13
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
niciodată). Acceptarea normelor morale apare ca formă de identificare cu grupul de referință, prin împărtășirea acelorași drepturi și datorii. Se manifestă un efort de definire a valorilor morale în termeni proprii, cu distanțare față de stereotipurile existente. Stadiul 5 Ă al moralității contractuale și al acceptării democratice a legii. Standardele morale sunt înțelese ca rezultat al unei decizii mutuale. Legile nu sunt intangibile și pot fi schimbate pe considerente raționale, vizând utilitatea lor generală. Stadiul 6 Ă al moralității principiilor individuale de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
5 Ă al moralității contractuale și al acceptării democratice a legii. Standardele morale sunt înțelese ca rezultat al unei decizii mutuale. Legile nu sunt intangibile și pot fi schimbate pe considerente raționale, vizând utilitatea lor generală. Stadiul 6 Ă al moralității principiilor individuale de conduită. Se cristalizează propriul sistem de valori morale, prin semnificațiile personale acordate conceptelor de justiție, reciprocitate, egalitate, demnitate. Orientarea în universul normelor și valorilor morale se face după propria ierarhizare a acestora și pentru a evita autocondamnarea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
care vine din exterior. Trebuie subliniat că modelul propus de L. Kohlberg și creditat cu un grad de generalitate ridicat reclamă o serie de observații (Davitz, J.R., ș.a., 1987; Banciu, D., ș.a., 1987): • este valabil doar pentru o dimensiune a moralității (cea cognitivă Ă judecata morală) și, deci, nu se răsfrânge obligatoriu și direct și asupra conduitei morale; • cele șase stadii au fost regăsite mai ales în judecățile morale ale subiecților băieți și mai puțin în cazul fetelor; • materialul dilemelor forțează
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
dezvoltării cognitive: operații concrete ale gândirii și începutul operațiilor formale. În clasele mai mari, unii copii pot fi capabili să lucreze cu abstracțiuni, dar cei mai mulți dintre ei au nevoie de generalizări pornind de la experiențe concrete. Stadiul dezvoltării morale: tranziție de la moralitatea constrângerii la moralitatea cooperării, de la preconvențional la convențional. Acum are loc perceperea regulilor drept înțelegeri mutuale dar, pe de altă parte, supunerea la regulile „oficiale” se face din respect față de autorități sau pentru impresionarea celorlalți. Factori generali în atenție: entuziasmul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
concrete ale gândirii și începutul operațiilor formale. În clasele mai mari, unii copii pot fi capabili să lucreze cu abstracțiuni, dar cei mai mulți dintre ei au nevoie de generalizări pornind de la experiențe concrete. Stadiul dezvoltării morale: tranziție de la moralitatea constrângerii la moralitatea cooperării, de la preconvențional la convențional. Acum are loc perceperea regulilor drept înțelegeri mutuale dar, pe de altă parte, supunerea la regulile „oficiale” se face din respect față de autorități sau pentru impresionarea celorlalți. Factori generali în atenție: entuziasmul inițial pentru învățătură
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
formă de joc, în grupuri mici, dar ele sunt prea adesea acaparate de respectarea regulilor sau de spiritul de echipă. Centrarea pe sarcină poate cădea pe planul secund (Teodorescu, S., 1976). Trebuie să vă reamintiți că la această vârstă activează moralitatea constrângerii: copiilor le vine greu să înțeleagă de ce și cum trebuie adaptate regulile la diferite situații. Dacă veți împărți clasa în echipe, veți fi surprins de rivalitatea survenită spontan. Una dintre soluții este să le reamintiți, prin atitudinea dumneavoastră, că
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
privind identitatea. Preocuparea față de prezentarea de sine și rolurile de sex este mai mare decât cea pentru orientarea vocațională. Stadiul dezvoltării cognitive: debutul operațiilor formale. Crește abilitatea de analiză mentală, de testare deductivă a ipotezelor. Stadiul dezvoltării morale: tranziția către moralitatea cooperării. Crește posibilitatea de a gândi regulile drept înțelegeri mutuale flexibile. Regulile „oficiale” sunt încă ascultate din respect față de autoritate sau din dorința de a-i impresiona pe ceilalți. Factori generali în atenție: puseul de creștere și pubertatea influențează multe
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
penibilă de altfel, ce ar fi avut, poate, sorți incerți de izbândă printr-o intervenție clasică. A pierdut sau a câștigat diriginta în ochii „elevei resursă”? Dar ai „elevei-țintă” Ă dacă ar fi aflat? În această etapă de tranziție de la moralitatea constrângerii la cea a cooperării, discuțiile privind regulile, legile sau etica pot fi extrem de furtunoase, cu diferențe de opinii crâncen susținute. Radicalismul moral este în floare, judecată în alb și negru nu lasă nici o speranță nuanțelor de gri, proprii relativismului
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
intrat într-o fază accelerată, palierele identității de sex și vocaționale sunt acum pe același plan. Devin vizibile diferențele legate de statusurile identitare. Stadiul dezvoltării cognitive: gândirea formală. Consolidarea abilităților de operare mentală complexă cu conținuturi abstracte. Stadiul dezvoltării morale: moralitatea cooperării convenționale. Crește tendința de a gândi regulile ca înțelegeri mutuale și de a le circumstanțializa. Factori generali în atenție: definitivarea maturizării sexuale are o influență profundă în multe aspecte ale comportamentului. Grupul de colegi și prieteni este extrem de important
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
omisă latura psihologică și socială), căreia i se alătură stimulările oferite de către mediul social, relativ liberalizat în această privință. Pe de altă parte, acestor „incitații” biosociale li se opune educația sexuală, promovată de familie sau instituția școlară, încă racordate valorilor moralității sexuale. Ca atare, adolescenții sunt motivați către această componentă naturală a comportamentului, dar și „puși sub semnul păcatului”. De aici, sentimentul confuziei și vinovăției. La acestea se adaugă și presiunile grupului de vârstă, care poate incita și valoriza astfel de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
după apariția cuvântului cercetător, în 1615, a termenului cercetare, ce desemna descoperirea științifică întreprinsă voluntar. Valoarea acestor transfomări pentru cultura occidentală poate fi dovedită tocmai de modificarea statutului Bibliei. Vreme de sute de ani ea a constituit o sursă de moralitate și înțelepciune, dar la sfârșitul secolului al XVIII-lea devenise un model literar secular. Prickett (1996) precizează: ...la sfârșitul secolului al XVIII-lea, interpretarea Bibliei a suferit transformări atât de radicale, încât, practic, devenise diferită de cartea cunoscută cu o
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
specific a facilitat organizarea eforturilor lui Darwin, iar Originea speciilor a furnizat și mai multe dovezi ale labilității existenței umane, supusă schimbărilor involuntare, imprevizibile și legilor selecției naturale. Ea nu este orientată în funcție de dorințele sau intențiile individului și nu posedă moralitate sau scop. Selecția naturală este aleatoare. Revoluția intelectuală a definirii conceptului de creativitate de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX a fost pecetluită de rolul pe care Darwin l-a conferit adaptării în scopul supraviețuirii. După ce a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
gândire al creatorului care îi însoțește și îi influențează opera. Nu toate contextele pot fi tratate exhaustiv într-un studiu de caz de dimensiuni rezonabile. Cercetătorul trebuie să opteze. Aspectul 9: Valori În categoria valori încadrăm sentimentele, experiența estetică și moralitatea. Considerăm rezonabil să definim abordarea noastră ca fiind una cognitivă și de dezvoltare. În orice situație, aceasta presupune că unele aspecte ale procesului creativ au fost neglijate - atât de către noi, cât și de colegii care adoptă poziții similare. În unele
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
fost constrânși de decenii în care noțiunea de știință lipsită de valori a fost proslăvită, de adoptarea unui relativism cultural și etnic, de a pune în discuție problema adevărului dacă nu era folosit în sens figurat. Legătura dintre creativitate și moralitate a fost neglijată ca subiect de investigație. Cazuri cum este cel al lui Gandhi sunt extrem de instructive, dar există foarte puține situații care combină promovarea unor idei cu adevărat inovatoare (așa cum a fost doctrina spirituală a nonviolenței promovată de Gandhi
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
consilierea premaritală, pe care mulți dintre ei au considerat-o mai oportună decât sterilizarea forțată. Lor li se datorează introducerea programelor sociale, a orelor de educație fizică, a organizațiilor de cercetași - „Șoimii Carpaților”: băieți (și numai băieți) educați pentru curaj, moralitate și responsabilitate eugenică, pentru prețuirea „ideii de România”. Aceste achiziții noi În peisajul românesc au venit mai ales pe filiera influenței americane și preponderent cu finanțarea Fundației Rockefeller, fără de care, de exemplu, Institutul de Igienă din București poate nu exista
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]