1,969 matches
-
repede, adecvat însă cu un consum de energie mult prea mare, în al doilea caz omul este submotivat, activitatea realizându-se greoi - uneori nici nu se ajunge la performanțele scontate. De aceea, o importanță deosebită o are obținerea unui optim motivațional care să reflecte adecvat dificultatea sarcinii. Pentru a se combate subsolicitarea și, implicit, submotivarea - care sunt, evident, mult mai periculoase -, s-a propus „îmbogățirea muncii”, bazată pe următoarele principii: eliminarea restricțiilor inutile, creșterea responsabilității oamenilor pentru propria lor muncă, încredințarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nu din una limitată, adică doar în sensul că ar fi cauzată/generată de grup. Am putea rămâne astfel cu impresia că de fapt este vorba de o motivație individuală. La nivelul grupului asistăm practic la generalizarea și uniformizarea trăirilor motivaționale individuale, la constituirea, în final, a unei motivații care, deși trăită individual, are un caracter colectiv, la elaborarea ei participând toți membrii grupului. În linii mari, această motivație este asemănătoare la toți indivizii. Cu alte cuvinte, existența unor condiții de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
grup și care deservesc un comportament individual eficient în raport cu viața de grup. La fel ca și în cazul celorlalte tipuri de motivații, problema care se pune este aceea a factorilor de grup, a fenomenelor psihosociale ce se instituie în calitate de stimuli motivaționali. În schema prezentată mai înainte, noi am selectat doar câțiva dintre aceștia, care ni s-au părut a fi esențiali și cu o foarte mare arie de cuprindere. Ei intră în categoria stimulilor numiți intangibili. Scopul grupului este, fără îndoială
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
faptul că în literatura de specialitate nu există studii temeinice despre valoarea stimulatorie a scopurilor de grup, s-ar putea emite unele presupuneri plauzibile. Astfel, s-ar părea că scopurile imediate ale grupurilor de muncă, deci cele tranzitive, au valențe motivaționale mai evidente decât cele finale, intranzitive - de aceea, poate, indicatorii anuali (globali) ai planului de producție sunt defalcați pe trimestre și luni. De asemenea, scopurile de sarcină motivează probabil mai mult membrii grupurilor de muncă decât cele de menținere. Scopurile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
motivației pe care îl avem în vedere - interacțiunea membrilor în grup -, se pare că cele mai bune forme de recompensare a comportamentelor membrilor grupurilor sunt recunoașterea meritelor, popularizarea realizărilor printre membrii grupului, aprecierea verbală a performanțelor emise de manageri. Valoarea motivațională a acestor stimulente este dependentă de frecvența și sinceritatea cu care sunt făcute. Dacă frecvența aprecierilor este mare, valoarea ei în timp va scădea; dacă aprecierea este făcută prea rar, subordonații vor deveni suspicioși atunci când o vor primi. De unde trebuie
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
statut social, de stimă și prețuire. Grupul și interacțiunea dintre membrii lui exercită o adevărată seducție asupra indivizilor, de aceea ei îl doresc, se străduiesc să pătrundă în el, să-i respecte normele, să rămână în el. Grupul, în calitate de stimul motivațional, satisface o serie de nevoi ale oamenilor, cum ar fi aceea de confirmare, cea de liniștire a anxietății. În grup, omul se simte bine, protejat, uneori își poate asuma unele comportamente pe care altfel nu și le poate asuma. Oamenii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
loc se situează nu motivația economică, nici cea profesională, ci tocmai cea psihosocială. Cercetările efectuate pe această temă utilizează ca mijloace de investigație chestionare cu perechi de stimuli capabili de a actualiza o motivație, sau chestionare ce cuprindeau diverși stimulenți motivaționali ce urmau a fi aranjați/ierarhizați în ordinea importanței lor. Ele au fost aplicate atât pe membrii grupurilor, cât și pe cadrele de conducere aparținând unor vârste, sexe, profesiuni diferite. Se obțin astfel date care pot fi comparate, se pot
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mai puțini bani și a avea un post mai stabil; - a avea un maistru simpatic și a munci multe ore; - a avea un maistru mai puțin amabil și a munci ore puține. Cum observăm, printre cele 5 categorii de stimuli motivaționali dați spre comparare și clasificare se întâlnesc cei descriși mai sus: salariul (motivația economică); orele de muncă (motivația profesională); avansarea, securitatea profesiei, relațiile cu maistrul (motivația psihosocială a muncii). Pe totalul celor 286 de persoane, ordinea rezultată în urma stabilirii coeficientului
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Faptul acesta trebuie să ne rețină atenția și să ne impulsioneze spre luarea lui în considerare în cadrul procesului muncii desfășurat în diverse organizații sociale. Se pare că cel puțin uneori putem obține efecte favorabile prin manevrarea cu grijă a pârghiilor motivaționale, îndeosebi a celor de natură psihosocială, fără a angrena alte categorii de stimuli, îndeosebi de ordin economico-financiar. Eficiența celor trei tipuri de stimuli motivaționali trebuie apreciată și în funcție de formele și structurile motivaționale, particulare (motivația intrinsecă - extrinsecă; motivația pozitivă - negativă; motivația
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Se pare că cel puțin uneori putem obține efecte favorabile prin manevrarea cu grijă a pârghiilor motivaționale, îndeosebi a celor de natură psihosocială, fără a angrena alte categorii de stimuli, îndeosebi de ordin economico-financiar. Eficiența celor trei tipuri de stimuli motivaționali trebuie apreciată și în funcție de formele și structurile motivaționale, particulare (motivația intrinsecă - extrinsecă; motivația pozitivă - negativă; motivația cognitivă - afectivă). De exemplu, cercetările au arătat că stimulii financiari (banii) facilitează intrarea în acțiune a motivației extrinseci, dar subminează motivația extrinsecă. De asemenea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
efecte favorabile prin manevrarea cu grijă a pârghiilor motivaționale, îndeosebi a celor de natură psihosocială, fără a angrena alte categorii de stimuli, îndeosebi de ordin economico-financiar. Eficiența celor trei tipuri de stimuli motivaționali trebuie apreciată și în funcție de formele și structurile motivaționale, particulare (motivația intrinsecă - extrinsecă; motivația pozitivă - negativă; motivația cognitivă - afectivă). De exemplu, cercetările au arătat că stimulii financiari (banii) facilitează intrarea în acțiune a motivației extrinseci, dar subminează motivația extrinsecă. De asemenea, recunoașterile și aprecierile pentru munca bine făcută, dacă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
niveluri ierarhice (manager, 6-8 supraveghetori subordonați managerului; 12-18 tehnicieni subordonați fiecărui supraveghetor). Scopul cercetării a fost acela de a surprinde rolul recompenselor, al relațiilor interpersonale (de încredere, încurajarea autonomiei sau controlului), și al satisfacției. În cercetare au existat deci variabile motivaționale (atitudinile pe care angajații le aveau cu privire la propria lor slujbă și la climatul de muncă); variabile perceptive și afective (autonomie, încredere, calitatea supravegherii, sentimentul de tensiune și presiune); variabile de satisfacție (derivate din securitate, salariu, beneficii etc.). S-a constat
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
tipurile de motivație care conduc fie la întărirea, fie la scăderea reciprocă a efectelor. Se pare că un tip de motivație, oricare ar fi el, luat în sine, dispune de puternice efecte motivatoare, în timp ce considerat împreună cu alții, își diminuează puterea motivațională. De ce? Pentru că intervine adaptarea (imediat după o mărire de salariu sau de o promovare se înregistrează creșterea satisfacției, care, cu timpul, scade). Apoi, oamenii recurg frecvent la comparații (cineva se definește ca bogat în comparație cu o altă persoană mai săracă; de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
condițiile în care dotarea și formarea individului sunt însoțite și susținute de o stare internă dinamizatoare, direcțională și energizatoare care îi permite individului să se centreze pe realizarea obiectivelor propuse. O asemenea stare internă este denumită motivație. Conștientizarea rolului factorilor motivaționali în activitățile de muncă a condus rapid la ameliorarea formulei simplificate a reușitei, ajungându-se la alta nouă, mult mai complexă și mai în acord cu realitatea organizațională. După opinia lui N.R.F. Maier (1970, p. 623), noua formulă ar trebui
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
motivația este mai greu de surprins și mai ales de măsurat. În aceste condiții, psihologii fie au renunțat, fie au așteptat ca disciplina lor să ajungă la un asemenea stadiu de dezvoltare încât să le permită studierea amănunțită a fenomenelor motivaționale. Unii autori mainfestă chiar un scepticism exagerat față de posibilitățile psihologiei în studiul motivației. Cu cât plasăm mai mult motivația în centrul dezbaterilor, # cu atât mai puțin avem impresia că știm ce înseamnă și cum să ajungem la ea. Faptul că
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
vorba așadar de o serie de trebuințe, tendințe, dorințe, porniri care mobilizează, dinamizează și determină în ultimă instanță organismul să desfășoare astfel de comportamente care să ducă la satisfacerea lor adecvată. Totodată, starea de necesitate de care vorbim, deci starea motivațională, nu numai că stimuleză, dinamizează organismul, dar îl și direcționează spre un anumit mod de satisfacere, spre anumite obiecte capabile să o satisfacă. Cele două laturi - dinamică și direcțională - sunt esențiale pentru înțelegerea comportamentului motivat. Când putem vorbi însă de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Sandra Michel (1989), autoarea arată că o persoană motivată este „o mașină în mișcare”. Punctul ei de pornire îl reprezintă experiențele și influențele care ne-au fasonat personalitatea și modul de a percepe realitatea, solidificate într-un fel de „capitalul motivațional”, uneori intact și gata de a fi investit, altădată „alterat” de experiențe nefericite. Mașina este pusă în mișcare de motorul său, adică de mecanismele motivaționale, care presupun un bun angrenaj al diferitelor piese din care se compun. Impulsul mișcării este
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
au fasonat personalitatea și modul de a percepe realitatea, solidificate într-un fel de „capitalul motivațional”, uneori intact și gata de a fi investit, altădată „alterat” de experiențe nefericite. Mașina este pusă în mișcare de motorul său, adică de mecanismele motivaționale, care presupun un bun angrenaj al diferitelor piese din care se compun. Impulsul mișcării este dat de sursele de energie, iar destinația o reprezintă aspirațiile și dorințele noastre fundamentale pe care încercăm să ni le realizăm (Aubert, 2002, p. 46
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
dorințele noastre fundamentale pe care încercăm să ni le realizăm (Aubert, 2002, p. 46). Chiar dacă imaginea este simplificată, ea îi poate ajuta pe neinițiați să înțeleagă mai bine esența motivației. Reținerile manifestate în ceea ce privește posibilitatea cunoașterii și stăpânirii autentice a fenomenelor motivaționale din mediile organizționale derivă nu atât din limitările cognitive ale cercetătorilor, cât mai ales din complexitatea enormă a acestora. Încercăm în continuare câteva argumente care evidențiază un asemenea fapt. Complexitatea fenomenelor motivaționale Un prim argument constă în natura și specificul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în ceea ce privește posibilitatea cunoașterii și stăpânirii autentice a fenomenelor motivaționale din mediile organizționale derivă nu atât din limitările cognitive ale cercetătorilor, cât mai ales din complexitatea enormă a acestora. Încercăm în continuare câteva argumente care evidențiază un asemenea fapt. Complexitatea fenomenelor motivaționale Un prim argument constă în natura și specificul relației dintre motivație și comportament. Motivația, ca stare internă, se exteriorizează și se exprimă întotdeauna prin comportament. Numai că relația dintre motivație și comportament nu este liniară, univocă, în sensul că un
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
În cazul motivației avem de-a face mai mult cu efecte bine cunoscute, ușor identificabile, și mai puțin cu cauze, acestea trebuind să fie presupuse. Or, tocmai asemenea presupuneri ne fac să plutim de cele mai multe ori în incertitudine. Complexitatea fenomenelor motivaționale provine, în al doilea rând, din diversitatea, mobilitatea, înlănțuirea riguroasă sau doar aparentă a motivelor între ele, din trecerea de la unele la altele sau din convertirea unora în altele. Rare sunt cazurile când într-o situație oarecare s-ar putea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
altele secundare), corelația lor (unele se află în relații de colaborare, altele în relații de conflict) etc. Toate aceste trăsături permit ca la un moment dat să se stabilească și să funcționeze la un individ o adevărată configurație sau constelație motivațională, care este atât de dinamică, de mobilă, încât este aproape imposibil de a fi surprinsă într-un chip într-adevăr autentic. La faptul de mai sus se adaugă și un altul: constelația motivațională a unui individ este atât de proprie
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
un individ o adevărată configurație sau constelație motivațională, care este atât de dinamică, de mobilă, încât este aproape imposibil de a fi surprinsă într-un chip într-adevăr autentic. La faptul de mai sus se adaugă și un altul: constelația motivațională a unui individ este atât de proprie, încât acesta se diferențiază nu numai de alții (care au alte constelații și configurații motivaționale), dar chiar și de sine însuși (dacă este raportat la situații și momente diferite). În al treilea rând
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
surprinsă într-un chip într-adevăr autentic. La faptul de mai sus se adaugă și un altul: constelația motivațională a unui individ este atât de proprie, încât acesta se diferențiază nu numai de alții (care au alte constelații și configurații motivaționale), dar chiar și de sine însuși (dacă este raportat la situații și momente diferite). În al treilea rând, complexitatea fenomenelor motivaționale provine și din diferențele enorme ce există între indivizi nu numai pe direcția naturii și structurii motivației, ci și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
individ este atât de proprie, încât acesta se diferențiază nu numai de alții (care au alte constelații și configurații motivaționale), dar chiar și de sine însuși (dacă este raportat la situații și momente diferite). În al treilea rând, complexitatea fenomenelor motivaționale provine și din diferențele enorme ce există între indivizi nu numai pe direcția naturii și structurii motivației, ci și pe cea a funcționalității ei concrete, a modalităților de satisfacere a ei. La unii oameni, satisfacerea trebuințelor este însoțită de stingerea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]