4,003 matches
-
să-și extindă activi tatea dincolo de granițele țărilor lor, trecând, treptat, de la o producție au tohtonă la internaționalizarea și chiar mondial iza rea producției, prin extin derea activităților lor specifice pe toate cont ine ntele lumii. Apar, astfel, așanumitele companii multinaționale sau transnaționale, ca urmare a răspân dirii produselor unor firme deja cunoscute în î ntr eaga lume. Astfel, automobilele BMV sau OPEL, produsele restaurantelor fast food Mc Donald’s sau băutu t ent e rile Coca-Cola sun comercializate, în prez
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
și de tehnologii avansate. Integrarea unei economii locale în economia mondială contribuie la creșterea productivității și competitivității produselor locale, prin int ens ificarea cercetării și promovării de noi produse, modernizarea tehnologiilor, creșterea specializării și stimulării personalului etc. Astfel, pătrunderea companiilor multinaționale nu îns Globalizarea piețelor de capital nomiile dezvoltate. De asemenea, companiile mul tin aționale au impus crea rea unor standarde privind poluarea, tehnologii le, calitatea produselor și a serviciilor, condițiile și securitatea locurilo r d e muncă, adesea, prea restrictive
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
cauze ale mobilității inter naț ionale a capitalurilor Printre elementele care au determinat sporirea vol umului investiții lor străine directe până la declanșarea crizei fin anciare și economice, putem menționa: * dorința grupurilor de societăți de a și internaționaliza activitatea; expansiunea corporațiilor multinaționale; * liberalizarea, la începutul anilor ’90, a reg imu lui juridic referitor la investițiile prin intermediul acordurilor cu pr ivi re la protecția statelor și prom -ovarea liberei circulații a capitalului și prin consti tui rea de organi zații specializate; , în scopul
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
și fu ziu ne ș l competitivității pe piață; * revoluția tehnologică i transferu de tehnologie; * diferențele existente cu privire la eficiența și structura piețelor regionale. Ca urmare a cercetării realizate, putem aprecia fa ptul că investițiile străin e directe realizate de firmele multinaționale sun t, probabil, cea mai controversată formă de globalizare. Intensitatea și extensiunea fluxurilor internaționale de capital, ală turi de tendința către liberalizare a piețelor fin anciare naționale, precum și absența controalelor naționale asupra capitalului sugerează o schim bare în ceea ce privește direcția de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
și indispensabile într-o anumită ramură economică. În astfel de condiții, multe firme, în diverse domenii, realizează int egr area activităților lor pe orizontală, obținând peste hotare tipuri de bunuri diferențiate de cele produse în țara de origine. Alte firme multinaționale efectuează investiții directe de capital în străinătate, cu scopul de a obține controlul as upr a unor materii prime de bază sau produse intermediare, în acest fel, re ali zând un lanț neîntrerupt de procese tehnologice și proceduri care le
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
diminuarea costurilor de producție și comercializare. Aceasta reprezi ntă integrarea pe verticală a activităților firmei, o formă a investițiilor directe în străinătate, mult pract icată în relațiile firmelor din țările dezvoltate cu țările în curs de dezvoltare. Multe dintre firmele multinaționale recurg la această formă de in vestiții pentru a evita barierele în calea come rțu lui sau pentru a beneficia de pe urma unor facilități acordate investitori lor străini de guvernele statelor-gazdă. Exemple de investiții directe care ar putea fi încadrate în
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
în ramuri industriale, iar pentru cele privind facilitățile oferite investitorilor, investițiile directe efectuate de diferite corporații din țări dezvoltate în s tat e în curs de dezvoltare. Nu sunt de ignorat, de asemenea, nici investițiile directe efectuate de marile firme multinaționale în străinătate, pe piețe dominate de con curența de oligopol, din motive strategice, adi că pentru a participa la îm părțirea profiturilor pe acea piață, pentru a a chi ziționa activele considerate s trategice ale altor firme din statele-gazdă sau
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
de investițiile directe în str ăin ătate. Considerăm că scopul cu care se efectuează o anumită investiție peste hotare este de natură să influențeze, înt r o oarecare măsură, însăși forma de organizare a unei c de existență și orporații multinaționale. Există patru mari categorii de investitori pest e h otare. Prima este cea a „căutătorilor de resurse“. Această categorie de în treprinderi investesc peste hotare cu scopul de a exploata anumiți factori de producție, la un cost mai mic decât
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
origine. Al treilea grup de inv i mele care caută să ob 189 estitor este format din fir țină tehnologii su perioare, un management superior și experiență în marketing. A doua categorie este cea a „căutătorilor de pi ețe “ - firme multinaționale care investesc într o anumită țară sau regiune, cu scopul de a și mări vânză sau celor vecine și, prin rile destinate statelor în care au investit aceasta, de a susține și dezvolta o piață deja exi stentă sau de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
destinate statelor în care au investit aceasta, de a susține și dezvolta o piață deja exi stentă sau de a cuceri altele noi. A treia categorie de investitori este cea a „că ută torilor de eficiență“. Motivul pentru care firmele multinaționale efec tue ază astfel de investiții este d cu scopul ex ploată e a optimiza structura rețelei de filiale, înființate fie rii de resurse, fie pentru menținerea și consol ida rea piețelor. În sfârșit, a patra categorie de investitori es
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
semne de scădere în ultimul trimestru din 2008. În general, intrările de investiții străine directe în țările în curs de dez voltare tind să fie mai stabile decât alte tipu ri de fluxuri de capital, deoarece investitorii, în special companii multinaționale, au o viziun e p e ter men mai lung decât majoritatea investitorilor d e p ortofoliu și a creditorilor. Cu toate acestea, criza financiară mondială a început să reducă din influx euril de investiții străine directe către țările în
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
dividende lor , ratele de impozi tare, precum și alte reglementări, au afectat d eci ziile corporațiilor de a re investi sau de a repatria câștigurile asociate tit lurilor capitalurilor proprii . Pe parcursul ultimelor crize ce au avut loc în eco nomiile-gazdă, firmele multinaționale au repatriat câștigurile înregistrate peste veniturile curente sau au redus din expunerea creditelor contracta te intra-firmă, fără a-și vinde activele. În timpul unei crize, într-o țară gazdă, rambursarea împrumuturilor sau repatrierea câștigurilor este, de cele mai mul te
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
angajament strategic pe termen lung care nu se poate schim ba imediat după o criză, deși s ar putea modifica în cazul în care criza este p rel ungită. De exemplu, după criza din Asia, din 1997, comp ani ile multinaționale americane și au repatriat tot venitul lor din investițiile s tră ine directe, în schimb, în ultimii zece ani, companiile multinaționale au reinvestit 30 - 40 % din veniturile din operațiunile din străinătate înapoi în țara-gazdă. Câștigurile reinvestite și împrumuturile intra-firmă
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
cazul în care criza este p rel ungită. De exemplu, după criza din Asia, din 1997, comp ani ile multinaționale americane și au repatriat tot venitul lor din investițiile s tră ine directe, în schimb, în ultimii zece ani, companiile multinaționale au reinvestit 30 - 40 % din veniturile din operațiunile din străinătate înapoi în țara-gazdă. Câștigurile reinvestite și împrumuturile intra-firmă au reprezentat, astfel, până 5la 20 % și, respectiv, 1 % din fluxurile de investiții străine directe către țările în curs de dezvoltare
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
crizei financiare din Arge nti na, în 2002, veniturile re patriate au depășit câștigurile de capital, în tim p ce corporațiile au încercat să s se sustragă introducerii controalelor a upra ieșirilor de capital și tranzacțiilor în valută. În strategiile multinaționalelor privind repatrierea veniturilor, un rol deosebit de important revine climatului investițional. Astfel, în țările cu un climat investițional pozitiv, procentul d in câștigurile de capital care este repatriat tinde să fie mai mic și, drept u rma re, procentul câștigurilor reinvestite
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
de stat-națiune. Astfel, rolul statului în contextul globalizării tinde să se mini mizeze. Dacă până acum câteva decenii, statul r epr ezenta principalul actor al relațiilor economice și financiare internaționa le, astăzi, acest rol a fost pre luat de către companiile multinaționale - factori determinanți ai intensifică rii fluxurilor internaționale de capital. În ce ea ce privește aspectul suverani tății, apreciem că, în măsura în care pot, guve rne le încearcă să-și reducă de pendența de piețele financiare globale și se st răd uiesc să
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
O altă observație ar fi că, instituirea controlului fluxurilor de capital îngustează "deschiderea funcțională" a unei economii naționale, reprezentând o restricție aplicată mobilității depline a factorilor de producție. Realitatea globalizării financiare arată poziția dominantă a piețelor financiare și a companiilor multinaționale asupra economiilor naționale. Unul din scenariile explicative ale acestei stări de fapt, arată că expansiunea accelerată a piețelor globale a avut un fundament obiectiv "... creșterea cererii pentru ce fac piețele și anume colectarea de fonduri pentru cei care vor să
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
în Est", am vrut să arătăm că, deși multe dintre țările estice care se integrează în Uniunea de nivel continental și eurasiatic sunt mici ca întindere și ca populație, eforturile de adaptare le aparțin nu numai lor, dar și influențelor multinaționalelor care vor să aibă acces și să le prelucreze profitabil resursele naturale și umane. Tema anilor '70 despre limitele creșterii capătă din nou plauzibilitate odată cu încetinirea acestui proces în noua Europă. Dar la fel de plauzibilă este și credința depășirii lor. Introducere
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
sa de "capitalism târziu", cum l-a botezat economistul germano-belgian de stânga, Ernest Mandel (1923- 1995), preluat ulterior și de alții. Acest capitalism continuă "capitalismul liberal" apărut după revoluțiile din 1848, prin procese noi, cum sunt globalizarea, odată cu nașterea firmelor "multinaționale", care stimulează în oameni nevoi tot mai mari pentru consumuri de bunuri și servicii cu veniturile obținute din salariile de la mai multe job-uri (posibile datorită micșorării duratei zilei de lucru, a concediilor plătite, a informatizării), precum și din stipendii garantate
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
curând, completate cu alte tălmăciri din anii 1990. În scrierea lui Habermas despre "legitimarea în capitalismul târziu", din anul 1973, distinctă de scrierile despre "capitalismul monopolist de stat" ale compatrioților săi din Est, se arăta cum apar corporații naționale și multinaționale prin concentrările unor întreprinderi și din crearea unor forțe capabile să ocolească puterile statelor în organizarea piețelor de mărfuri, de capitaluri și de forță de muncă. Format din sistemele economiei, administrației și de legitimare psiho-juridică și morală, care pot intra
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
lor, din anii 1990 s-au accentuat distanțele față de perestroika gorbaciovistă eșuată definitiv în august 1991, apoi și față de Federația Rusă recapitalizată, cu cele 11 noi republici din CSI, ori de socialismele asiatico-cubaneze. S-au reluat legăturile cu Vestul și "multinaționalele", un rol mare avându-l FMI și BM. Idealurile politice s-au completat prin comprimările drastice ale economiei demolate (moscoviții se tot întreabă: unde este mobila românească de altădată, ieftină și bună?), și instabilitatea a urmat firesc după pluripartitism, remanieri
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
la fel ca un mijloc de transport, oricât de modernizat ar fi el. Republica Populară Chineză, proclamată în 1949 stat socialist cu dictatură a proletariatului aliat cu țărănimea, reușește de circa două decenii să îmbine controlul politic autoritar cu capitalismul multinațional. Dispunând de un teritoriu întins, cu variate resurse naturale (geografic, este a treia țară a lumii) și cu un miliard jumătate populație inegal instruită, încât în 1978 a decis controlul strict al nașterilor, China a ajuns într-un timp scurt
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
din 1947), socialistă (refondată în 1951) și centrist-democrată (din 1961). Opiniile despre mondializare se deosebesc prin modurile în care se preconizează socializarea: pe bazele proprietății private sau cu nuanțe de obști asupra pământurilor, cu calcule tot mai sofisticate atunci când sunt "multinaționalele". Proprietatea socialistă, de stat și cooperatistă a eșuat în țările est-europene, care au revenit la "privatizări" atât de omogene, încât sunt blocate de falimente generalizate și de emigrări forțate, convenabile marilor economii de la începutul anilor 2000, stânjenitoare odată cu escaladarea șomajului
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
intervenit să limiteze astfel de înșelătorii grosolane. Era invocat mereu "vidul de putere". Destul de repede, România a devenit o țară cu o economie ruinată. Agricultura de subzistență, mult teren nelucrat, un slab comerț autohton completat de uriașele magazine ale unor multinaționale și milioane de emigranți în căutare de lucru în alte țări. Avem elementele "subdezvoltării" indiferente la creații. Pe lângă cele aproape zece milioane de oameni activi au apărut câteva mii de familii prospere. Ilustrative rămân listele gen "Top 300". Presa economică
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
discordiilor și a luptelor pentru ieșirea din sistemul devenit tot mai rigid. Lidera sistemului, Rusia, a pornit din 1917 pe drumul "dictaturii", care s-a dovedit că nu era împotriva puținilor "exploatatori", ci împotriva milioanelor de concetățeni și apoi de multinaționali. După înlăturarea cu o violență dementă a familiei țarului și a regimului său suferind, s-a trecut la războiul civil dintre "roșii" și forțele pro-țariste, "albii" minoritari. Aproape simultan se deschisese un alt front de luptă, lung cât și viața
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]