12,407 matches
-
timp, până este epuizată și respectiva resursă sau până apar alți dușmani suficient de puternici. Putem conclude, în acest caz, că evenimentul nu modifică structura propriu-zisă a ciclului, ci are doar o influență locală, dar tot pe liniile structurii propriu-zise: multiplicarea resurselor, învingerea dușmanilor sau grăbirea descompunerii. Să luăm un alt exemplu: constituirea statelor române. Cercetătorul poate încerca să pornească de la un model structural mai general, care ar putea fi, aproximativ, de următorul tip: • Premisele procesului: existența unor comunități social-economice relativ
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
2.9.: Strategia satisfăcătorului este stabilă doar în măsura în care recurge la absorbția artificială a incertitudinii. Pentru strategia satisfăcătorului există un risc chiar în acumularea de cunoștințe. Oprirea la prima soluție satisfăcătoare tinde să fie asociată cu o certitudine de tip X. Multiplicarea cunoștințelor ca produs al presiunii incertitudinii este de natură să multiplice soluțiile alternative, punctele de vedere, înlocuind CERTITUDINEA X cu INCERTITUDINEA Y. Sistemul va experimenta dramatic incapacitatea de a structura imaginea cognitivă datorită multiplicării cunoștințelor. Figura 16.2. Relația dintre
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cu o certitudine de tip X. Multiplicarea cunoștințelor ca produs al presiunii incertitudinii este de natură să multiplice soluțiile alternative, punctele de vedere, înlocuind CERTITUDINEA X cu INCERTITUDINEA Y. Sistemul va experimenta dramatic incapacitatea de a structura imaginea cognitivă datorită multiplicării cunoștințelor. Figura 16.2. Relația dintre incertitudinea subiectivă și incertitudinea obiectivă Confruntate cu incertitudinea, sistemele care practică strategia satisfăcătorului pot evolua în direcții distincte: fie spre un proces decizional complet, cum este cel cerut de modelul analitic, asumând incertitudinea și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
obezitate parentală, pubertate precoce...), unii factori psihologici (insatisfacție corporală, alimentație restrictivă, personalitate fragilă - slabă stimă de sine, funcționare după principiul „totul sau nimic”, impulsivitate -, dificultate de a-și regla emoțiile...), cât și unii factori socioculturali (cultul pentru siluete filiforme, competitivitate, multiplicarea rolurilor sociale...) și familiali (comportamente alimentare perturbate și tulburări psihiatrice în cadrul familiei, conflicte, părinți mai mult absenți...). Factori declanșatori Unele evenimente de viață precipită apariția bulimiei la subiecții predispuși să dezvolte această tulburare: debutul unui regim de slăbire - de una
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și cea a bătrânilor. Concluzii Presiunea generațiilor, unele asupra celorlalte, reprezintă forța motrice a continuității sociale și constituie, după cum afirma Auguste Comte, una dintre problemele cele mai importante ale societății. Dacă adoptăm acest punct de vedere, atunci putem Întrevedea importanța multiplicării recente a numărului generațiilor coexistente În societățile În care speranța medie de viață tinde să se apropie de 80 de ani. Familia multigenerațională modifică termenii raporturilor dintre generații. Apariția și extinderea familiilor cu patru-cinci generații conferă un nou relief dimensiunii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
spațiul de configurare globală, dar diferențiată. Deși modernității îi corespunde un model sau o matrice distinctă de construcție socială, cu scopuri ce se întind de la libertate, egalitate sau dezvoltare la, să zicem, individualizare, forța sa de iradiere geografică și de multiplicare a manifestărilor generează structuri instituționale alternative asociate unei modernități care nu-i decât plurală în configurare. Rămânând referențială, modernitatea este diversă în spațiul și în timpul configurării. Un astfel de enunț exclude existența unui centru unic de iradiere, să zicem Occidentul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
stadiu de construcție. Astfel, odată cu sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, intrăm în epoca modernității organizate sau a consacrării, care s-a întins până spre sfârșitul secolului XX. Modernizarea tradiției, raționalizarea cunoașterii și organizării sociale, multiplicarea și consolidarea statelor naționale și industrializarea sunt procesele cele mai reprezentative ale acestei perioade. Este epoca de înflorire a raționalismului birocratic, a individualismului și a unei largi varietăți de modernisme culturale și ideologii politice. Și tot acestei epoci îi corespunde
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
realizării sinelui și a societății. Acum, se naște categoria intelectualilor, a căror bază socială și culturală devine independentă de instituțiile tradiționale, în special de Biserică. Noile forme ale comunicării transculturale și secularizate sunt facilitate de tipar și mai ales de multiplicarea ziarelor și revistelor. W. Doyle aprecia că, în perioada 1715-1785, numărul ziarelor publicate în Franța a crescut de la 22 la 79, multe dintre ele circulând în întreaga Europă. Intelectualii le transformaseră deja în acel mediu privilegiat de transmitere a cunoașterii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de analiză socială și de distanțare față de practicile culturale și de dinamica economiei specifice unei noi epoci a modernității. Individualismul iluminist continuă ca opțiune, dar este înlocuit de acea individualizare a proiectelor de viață care nu este compensată decât de multiplicarea asociațiilor și organizațiilor în cadrul unei „societăți civile” tot mai active și mai preocupate de controlul societății politice și economice formale. Știința și varianta ei aplicativă, industria, au fost considerate nu doar ca simboluri ale raționalității moderne opuse tradiției, ci și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
oameni prin lipsă de securitate personală (pe stradă sau în locuință) sau familială (despre viitorul căsniciei sau al copiilor) etc. În plus, starea de necomplementaritate a celor două orizonturi de viață se traduce la nivel individual prin creșterea incertitudinilor odată cu multiplicarea pericolelor reale sau potențiale cărora trebuie să le facem față. Altfel spus, trăim într-o „societate a riscului”, pentru a-l invoca din nou pe sociologul german Ulrich Beck. Întrebarea este în ce măsură riscurile cu care ne confruntăm sunt, pentru a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Demistificarea tradițiilor Știința ca transformare rațională și stăpânire a naturii Demistificarea certitudinilor științei și a puterii transformatoare nelimitate a științei Politică Ieșirea din absolutismul puterii Politica emancipării (față de exploatare, oprimare, inegalitate) și a dezvoltării O politică a conviețuirii (derivată din multiplicarea opțiunilor) și a puterii ca transformare Modernizare Opoziția dintre rațiune și tradiție Modernizarea tradiției pentru consacrarea modernității Modernizarea modernității Principiul constitutiv al modernizării Evoluție și progres Teleologia istorică în sensul progresului spre viitor Construcția reflexivă a modernității Întrucât încă nu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
frontiere bine delimitate. Normele puteau fi încălcate, însă răspunderea pentru dezorganizarea rezultată era invocată pentru a restabili raționalitatea birocratică. Ceea ce s-a întâmplat odată cu intrarea modernității într-un nou stadiu de dezvoltare constă în schimbarea coordonatelor, extinderea continuumurilor variaționale și multiplicarea variațiilor specifice structurilor instituționale până acolo încât dihotomiile disjunctive au fost înlocuite de acceptarea formulelor conjunctive de tipul și/și. Să considerăm câteva exemple orientative. Universitatea modernă a fost esențialmente o organizație și un simbol național al învățării și profesionalizării
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
evidență de problemele individualizării. Pentru perioada de inițiere și consacrare a modernității, sociologii au analizat cu predilecție două categorii de probleme ale individualizării. Prima categorie s-a referit la acea raționalizare birocratică a organizării sociale ce s-a asociat cu multiplicarea și standardizarea rolurilor sociale practicate individual. A doua categorie de probleme a vizat dezmembrarea comunităților și pierderea tradițiilor culturale, care au generat o dezagregare a identităților personale moștenite și stări anomice sociale și individuale tot mai extinse. Individul eliberat de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
private și prin birocratizarea funcției publice. Anomie Declinul identității naționale prin integrare europeană și prin asimilarea instituțiilor ce corespund acquis-ului comunitar. Indivizi Conflicte de rol Asumarea de roluri multiple, inclusiv în rețele, dar mai ales în organizații diverse. Conflicte identitare Multiplicare, fragmentare și (re)construcție de identități individuale. Mai întâi, să remarcăm că statul național al tranziției pierde multe dintre rolurile corporatiste moștenite, datorită privatizării sau a transferului de proprietate către corporații private ce funcționează într-o economie de piață. Concomitent
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
printre care și cea a ordinii, clasificării și distribuției sociale a identităților și rolurilor. Consecința - neintenționată - a acestei destructurări a luat forma unei stări anomice generalizate și a unor indivizi anomici care și-au asumat roluri multiple și identități evanescente. Multiplicarea rolurilor și fluiditatea identităților se influențează reciproc și întrețin starea anomică atât la nivel social, cât și personal. Ceea ce este și mai semnificativ se referă la un transfer al fluxului de individualizare dinspre varianta consacrată „de sus (de la stat) în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ocupațională, ci și cu referire la locurile de muncă, pentru a deveni concomitent ocupațională și geografică și pentru a genera o mare fluctuație a personalului angajat. În perioada tranziției, imediat după eliminarea regulilor și instituțiilor precedente, s-a produs o multiplicare a oportunităților și o expansiune a rolurilor pe care o persoană și le putea asuma în libertate. O stare confuză de scurtă durată a fost urmată de o decomprimare a sistemului și de o explozie a oportunităților de emigrare, de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
aceea, se produce treptat un efect de suprareglementare formală prin coduri de bune practici, coduri morale, deontologice și profesionale sau chiar legi care dictează detalii de practicare a rolurilor profesionale (de la magistrați, medici sau ingineri la psihologi etc.). Deocamdată, între multiplicarea rolurilor și reglementarea practicilor asociate există un decalaj. El este însă temporar și cred că nu mai are deloc o durată de supraviețuire prea mare, întrucât reglementările sunt așteptate să raționalizeze și să legitimeze multiplicările de roluri ocupaționale, organizaționale, culturale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
la psihologi etc.). Deocamdată, între multiplicarea rolurilor și reglementarea practicilor asociate există un decalaj. El este însă temporar și cred că nu mai are deloc o durată de supraviețuire prea mare, întrucât reglementările sunt așteptate să raționalizeze și să legitimeze multiplicările de roluri ocupaționale, organizaționale, culturale (inclusiv de divertisment) etc. Totuși, odată cu raționalizarea socială centrată pe consecințele individualizării, se produce și o diferențiere mai accentuată a rolurilor individuale și o multiplicare a acestora. Altfel spus, rolurile devin mai personalizate, dar și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mare, întrucât reglementările sunt așteptate să raționalizeze și să legitimeze multiplicările de roluri ocupaționale, organizaționale, culturale (inclusiv de divertisment) etc. Totuși, odată cu raționalizarea socială centrată pe consecințele individualizării, se produce și o diferențiere mai accentuată a rolurilor individuale și o multiplicare a acestora. Altfel spus, rolurile devin mai personalizate, dar și mai disociate de identitatea proprie, individualitatea nu se mai identifică doar cu o organizație din același câmp organizațional, ci cu mai multe, nu participă doar la o asociație sau rețea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
când descoperă, afirmă identitatea prin rolurile asumate. Astfel, tranziția postcomunistă poate fi înțeleasă și ca acea perioadă în care individul este eliberat de supunerea față de cerința de asumare și jucare a rolurilor prescrise. Odată cu aceasta, individului i se oferă șansele multiplicării și experimentării rolurilor pentru care optează. Analiza alternativelor și decizia de a opta solicită subiectivitatea interpretativă, adică tocmai identitatea personală în temeiul căreia decide și experimentează. Totuși, nici identitatea nu e unică și statornică. Ea însăși este în schimbare și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
puțin naivă opțiunea elitistă pentru „educarea” unui popor de individualități în devenire, care ar fi fost deja propulsate pe scena vieții în libertate și își caută realizarea identitară. Suntem încă doar la începuturile proceselor. Crizele identitare doar le anunță prin multiplicarea debordantă a întrebărilor de tipul „Cine sunt?” sau „Cum să mă (re)prezint în lume?”. Opțiunile identitare de tip agresiv, fie că e vorba despre religiozitate, apartenență etnică sau opulență etalată, și opțiunile temperate, petrecute în liniștea asurzitoare a zbuciumului
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
devin prea puternice, individul le ignoră, le elimină sau pur și simplu li se opune. Este ceea ce se întâmplă cu întâlnirea dintre identitatea individuală și cea colectivă în tranziția românească. Pe de o parte, identitățile colective s-au multiplicat odată cu multiplicarea criteriilor de afirmare, de la cele etnice la cele de posesie a unor bunuri sau gusturi muzicale, vestimentare etc. Mai mult, identitățile colective multiplicate sunt adesea puse în opoziție: maghiar vs român vs rom, rocker vs manelist vs folkist vs..., motociclist
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
necesară pentru sine în raport cu un curs al acțiunii. Eșecurile individuale în tranziție sunt de fapt eșecuri în construcția identitară. Două maladii par să fie sursa acestor eșecuri: maladia depresiei și a confuziei. Prima este derivată din explozia libertății și din multiplicarea referințelor culturale, de consum, de acțiune etc. Ea se manifestă printr-o inflație necontrolată a aspirațiilor și opțiunilor și printr-o dilatare a subiectivității. Autonomia și libertatea personală, în confruntare cu o mulțime de opțiuni posibile, riscă să genereze o
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
individualizare continuă, dar cu manifestări și configurări diferențiate în spațiu și timp. Din perspectiva vremurilor pe care le trăim, corespunzătoare unei modernități reflexive, două consecințe ale individualizării mi se par importante. Pe de o parte, pentru indivizi, individualizarea contribuie la multiplicarea șanselor de personalizare sau de accentuare a specificului ireductibil al fiecărei persoane. În epoca individualizării, au fost create și multiplicate acele condiții sociale care au facilitat pentru fiecare apariția oportunităților și a șanselor de a-și construi propriul sine și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
chiar cu glorificarea lor de către unii. Sigur că se urmărește și perpetuarea unor egalități de către alții. Totuși, această tentativă de menținere a unor egalități generează tot inegalități, multe dintre ele fiind structurale, ca în cazul sistemului de pensii, în care multiplicarea numărului de pensionari s-a asociat cu menținerea unor diferențe mici între pensii, indiferent de contribuțiile prealabile, și cu lipsa unei creșteri corespunzătoare a fondului public de pensii. S-a ajuns astfel la o egalizare în sărăcia generalizată a pensionarilor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]