5,106 matches
-
cu lumea din jurul său? Luând datele unei persoane - cunoscând locul nașterii, vârsta, Înălțimea, greutatea, caracteristicile fizice și psihice, etc. - aflăm prea puțin despre cine este cu adevărat. Numai Înțelegând relațiile sale cu mediul Înconjurător lărgit din care face parte și multitudinile de relații În care intră vom putea să-l Înțelegem. În vechea ordine a lucrurilor, omul era suma totală a proprietăților sale individuale. În cea nouă, el este un segment al structurii de activități În care este angajat. Dacă fiecare
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
definit noua ramură a bilogiei ca pe „știința relațiilor dintre organisme și lumea Înconjurătoare”38. Ecologia a contestat modelul darwinian, care pune accentul pe competiția pentru resurse limitate Între creaturile individuale. În noul model ecologic, natura este constituită dintr-o multitudine de relații simbiotice și sinergice, În care soarta fiecărui organism este determinată atât de structura relațiilor reciproce, cât și de avantajul competitiv. Acolo unde biologia lui Darwin se concentra mai mult pe organismele și speciile individuale și considera mediul Înconjurător
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a Întâmplat anterior. Alegând liber să fim parte a naturii, subliniem identitatea noastră unică, În timp ce ne implantăm În unitatea oceanică a biosferei. O persoană globală În era postmodernă caracterizată de individualizare crescândă, În care identitatea personală este fracționată Într-o multitudine de subidentități și metaidentități, reintegrarea cu Întregul biosferei ar putea fi singurul antidot suficient de cuprinzător pentru a asigura că individul nu ăși pierde toate ancorele și se dezintegrează În neființă. Unii observatori ai psihologiei postmoderne sunt din ce În ce mai Îngrijorați de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mult dorit În noua eră. Temându-se că ar putea pierde acces, tinerii Își Împart atenția În fragmente din ce În ce mai mici numai pentru a rămâne În contact cu toate legăturile care Îi cheamă. Gergen avertizează: Fragmentarea concepției despre sine corespunde unei multitudini de relații incoerente și deconectate. Acestea ne trag Într-o serie de direcții, invitându-ne În felul acesta să jucăm o varietate de roluri, Încât Însuși conceptul de „sine autentic” cu caracteristici cunoscute dispare. Un sine complet saturat devine negarea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În timp ce o generație mai vârstnică se vedea pe sine mai mult ca proprietate și era preocupată cu „a face ceva din viața lor”, probabil ca noua generație vede viața ca pe un proces În continuă schimbare, care operează Într-o multitudine de relații de rețea. Într-o eră a conectivității globale, vechea idee a unei conștiințe neschimbătoare, independente și autonome cedează teren unei noțiuni a eului ca o istorie În curs de desfășurare, ale cărei linii de acțiune și substanță sunt
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
etapa prezentă pe o cale foarte diferită. Cum vom folosi deci noua noastră conștiință relațională? Barfield și alți gânditori sugerează că ființele umane se maturizează În dezvoltarea lor proprie, până În punctul unde pot face o alegere personală să reparticipe cu multitudinea de relații care formează biosfera. Participarea noastră crescândă În rețele, noua noastră abilitate de a rezolva mai multe sarcini și a opera simultan pe direcții paralele, Înțelegerea crescută a interdependenței economice, sociale, de mediu, căutarea relaționării și implantării, dispoziția noastră
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
elibereze de tensiunea produsă de episoadele și scenele dramatice nu implicându-se, ci părăsindu-le. De altfel, Batson și-a bazat construcția teoretică pe studii concrete, care arată că atitudinea empatică angajează cu mai mare probabilitate acte de ajutorare. O multitudine de studii s-au concentrat asupra importanței dispoziției sufletești în acordarea de ajutor. Starea de bună dispoziție (ai obținut o notă mare la un examen,ai primit o scrisoare de la o persoană dragă etc.) îndeamnă la conduite prosociale, la generozitate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
tânăra Kitty Genovese, oamenii sunt mai „insensibili” la necazurile punctuale ale altora. Nu este vorba atât despre simțăminte morale, cât despre faptul că în asemenea conglomerate umane are loc o supraîncărcare informațională. De la zgomotele străzii de zi și noapte, la multitudinea de reclame, afișe, nenumărate pliante, ziare etc. și până la itemi ce privesc dinamica vieții profesionale și familiale în condițiile marilor centre urbane, locuitorii acestora sunt bombardați informațional. Singura modalitate de a face față acestei supraîncărcări este de a opera o
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ușor. Mai greu, deoarece, deși însăși alegerea sau numirea presupune efort din partea individului în cauză, ocuparea unei poziții nefiind, în majoritatea situațiilor, o simplă constatare a unor calități potrivite, activitatea de conducere este un proces mult mai complex, incumbând o multitudine de abilități, susținute de perseverență, energie și dinamism pe termen lung; mai ușor, întrucât, spre deosebire de poziția pre-lider, exercitarea propriu-zisă a funcției înseamnă și putere și, prin urmare, resurse de menținere a poziției (recompense și sancțiuni subordonaților, servicii superiorilor și alte
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
presiuni asupra conducerii. Cum s-a mai menționat, grupurile mici și mijlocii funcționează într-o anume cultură, cu notele ei caracteristice. O importantă consecință a specificului cultural este aceea că, în culturile de tip individualist, persoanele fac parte dintr-o multitudine de grupuri, dar cu un atașament mai scăzut față de ele, pe când, în cele de tip colectivist, grupurile de apartenență sunt mai puține, însă atașamentul, mai mare. Pattern-ul cultural determină în mod substanțial procesele și comportamentele în grupurile mici și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
adevărat că sondajele electorale sunt proiectate - din motive de cost și procedură a alegerii electorale -, în general, pe modelul dihotomic și al variantelor în raport de exclusivitate, dar o tratare analitică a opiniei unui public trebuie să aibă în vedere multitudinea părerilor. Înregistrând intensitatea și direcția opiniilor, se constată cum publicul se grupează în jurul unor puncte de vedere, de foarte multe ori neexistând o majoritate absolută de opinii. O situație aparte o au răspunsurile „nu știu”. Ele sunt date, de obicei
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pe deplin de acord că un domeniu al comunicării circumscris unei viziuni integrative asupra fenomenului ar dovedi o utilitate practică importantă, considerăm că, doar din rațiuni didactice, constituirea unei științe de sine stătătoare care să înglobeze într-un tot unitar multitudinea descoperirilor din aria comunicării ar putea fi productivă. O primă determinantă a conceptualizării fenomenului comunicațional ar fi deci aceea că, la drept vorbind, putem caracteriza ca una dintre specificitățile acestui câmp de cercetare (definind un anume mod de interdisciplinaritate, mai
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
1.2. De la definiții la modele ale comunicării tc "1.2. De la definiții la modele ale comunicării " Referindu-ne la definirea comunicării, aminteam că suntem puși în fața a două direcții de acțiune teoretico-metodologică aparent contradictorii. Prima ne aduce în atenție multitudinea studiilor care includ comunicarea și aparenta simplitate și claritate a domeniului studiat; în această perspectivă se înscriu cele mai multe dintre definițiile actuale asupra comunicării și unele dintre modelele care o privesc pe aceasta. O astfel de perspectivă reprezintă o rezultantă a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
majore de emițător sunt deținute în școală de cadrul didactic; totuși, dincolo de posibilitățile unui feedback nuanțat și extins, elevul/studentul preia, într-o perspectivă modernă, anumite segmente (de altfel importante) ale acestor roluri (spre exemplu, cursantul are acces la o multitudine de surse de informare, posedând câteodată o informație mai bogată, mai actuală sau mai flexibilă decât profesorul său). În acest sens, la rândul lor, rolurile de emițător deținute de cadrul didactic devin mai puțin stricte, înglobând - pe lângă tradiționalele atribute de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de o astfel de putere; totuși, se cuvine să remarcăm că, în societatea actuală, aceasta tinde să se nuanțeze extrem de mult, deoarece elevul/studentul vine în câmpul comunicării didactice cu o sferă de cunoștințe extrem de diversificate (având acces la o multitudine de surse informaționale, îndeosebi la cele oferite de mijloacele moderne de comunicare - spre exemplu, rețeaua Internet), astfel încât „pierderea” acestei puteri poate să influențeze negativ climatul școlar. Soluția constă în utilizarea acestui referențial informațional multiplu pe care-l reprezintă cursanții și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
centrării asupra unor aspecte din viața grupului, pe când poziția absentului presupune tot o lipsă din câmpul comunicării, dar de data aceasta o lipsă fizică. În ceea ce privește eficiența comunicării prin conceperea didactică a acestor poziții (care pot să fie nuanțate în funcție de o multitudine de interferențe între ele sau cu alte variabile aflate în câmpul comunicării), trebuie urmărită pozitivarea unui astfel de sistem. Referitor la poziția de centru și cea a emițătorului, ele pot fi produse printr-o circularitate a acestor roluri și printr-
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
conversație cu o altă persoană și nu știm cum să o facem. Pentru foarte mulți, începutul unei conversații cu cineva are o valoare însemnată privind relaționarea viitoare cu persoana respectivă (și această valorizare este una reală dacă ținem seama de multitudinea de bariere care pot apărea în comunicare la acest prim nivel - vezi, spre exemplu, disponibilitatea euristică, fenomen care înregistrează tendința de a aprecia un eveniment pe baza primelor impresii create de acesta). Pentru cele mai multe dintre persoane, începutul conversației înseamnă angajarea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
rigiditate conceptuală și la imposibilitatea luării în calcul a factorilor întâmplători/neplanificați; iată că, dacă proiectul discursului realizat este vulnerabil - pe drept cuvânt - în fața unei asemenea critici, nu el ar trebui să fie ținta proiectării, ci activitatea de reflecție la multitudinea de factori pe care vorbitorul trebuie să-i controleze și cărora trebuie să le optimizeze influența; 2) Planificarea începe cu „distilarea” valorilor-cheie și a scopurilor conținutului de studiat; aceste valori și scopuri trebuie să conțină o anumită flexibilitate care să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dintre acestea diminuează semnificativ eficiența unor criterii, în sensul absolut al cuvântului, de tipologizare a acestora; de aceea, credem noi, devine mai utilă operspectivă procesuală, sistemică a unui anumit cumul de criterii care ar opera înacelașitimp. În practică, există o multitudine de tipuri ale conflictului; vom vorbi însă la început despre patru mari tipuri de conflict: - conflictul-scop, care apare atunci când o persoană dorește rezultate diferite față de alta; - conflictul cognitiv, bazat pe contrazicerea unor idei sau opinii ale altora privitoare la un
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să folosim metode ce încurajează realizarea unui avantaj pentru toți cei care interacționează (am numit aici tehnicile de negociere și de mediere). Există un evantai extrem de cuprinzător de tactici care sunt folosite în conflict, iar utilizarea acestora ține de o multitudine de variabile, ca: stilul/compoziția personal(ă), desfășurarea acțiunii, influențele de putere, obiectivele urmărite, valoarea „recompenselor” ce urmează rezolvării conflictului. Iată de ce se cuvine menționat că nici una dintre aceste tactici nu este în sine rea sau bună, potrivită sau nepotrivită
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
realizarea scopurilor prin activități ca: programarea, coordonarea, planificarea și obținerea resurselor). Așa cum lesne se poate remarca, rolul tipului de conducere asupra activității de comunicare este nu doar unul dintre cele mai semnificative, ci și unul dintre cele mai ofertante în ceea ce privește multitudinea laturilor și ipostazelor sub care poate apărea. În acest mod, fie că ne referim la o întreagă scală de atribute de la nivelul microgrupal până la dimensiunea organizației ca atare (sau chiar la perspectiva societății văzute ca întreg), fie că dezvoltăm totul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ori, în activitățile de început cu studenții, aceștia caută un rețetar a cărui aplicare ar putea oferi cheia succesului în activitatea lor viitoare de comunicatori (în școală ori în afara ei). Tendința este firească și de aceea, la o primă vedere, multitudinea de teorii, metode și strategii (care uneori se contrazic parțial unele pe celelalte) tinde să-i contrarieze. Stăpânirea ulterioară a unui ansamblu de astfel de instrumente le redimensionează modul de a privi în integralitatea lor fenomenele sociale, unde arareori întâlnim
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de lucru pentru a înțelege complexitatea acestei abordări: Figura 33. Modelul de conducere de echipă (adaptare după Peter G. Northouse) Este evident că, pornind de sus în jos în urmărirea pașilor propuși de către acest model, liderul se află în fața unei multitudini de decizii; astfel, pentru început este utilă monitorizarea (obținerea și interpretarea informațiilor) sau e de dorit să se intervină în mod activ? În al doilea rând, problema este de natură internă (conflicte între membrii grupului, spre exemplu) sau externă (organizația
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a determinat să aleagă o soluționare anume. Pentru cadrul didactic din România, a cărui misiune se identifică adesea cu necesitatea oferirii soluției celei mai bune în situația dată, această nouă perspectivă este una foarte solicitantă (accentul trebuie să cadă asupra multitudinii de căi prin care problemele umane se pot soluționa). Mai mult, în contextul noilor media care tind să sprijine și să definească procesul de învățământ de astăzi, apar, printr-o nouă idee, cea a „comunităților de învățare”, noi roluri pentru
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care dorim să o oferim aici se referă la o anumită viziune sistemică asupra fenomenului, în sensul unei dezvoltări progresive, pe de o parte, a unei valori optime a rolului în raport cu propria dezvoltare, și, pe de alta, asupra deschiderii la multitudinea de roluri pe care un cursant poate să le joace în timpul activităților cu caracter instructiv-educativ. Rezumat 1. Legătura dintre teoria conducerii și procesul de comunicare este una foarte strânsă, de multiinfluențare. Stilurile de conducere s-au fundamentat în: autocratic, democratic
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]