36,388 matches
-
lucrări mai vechi, o elaborare nouă, regândită a acestora. Al optulea și al paisprezecelea dintre cvartete, a Cincisprezecea simfonie - acestea reprezintă intersecții temporale foarte originale, unde trecutul leagă relații noi cu prezentul, invadând, similar cu stafia tatălui lui Hamlet, realitatea muzicală și formând-o. Însă, atunci când la Șostakovici imaginile trecutului muzical personal se întâlnesc în colaje cu imagini din istoria muzicii, apare un efect uimitor al obiectivării, a convertirii individualului la universal, și în acest fel este soluționată cea mai mare
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
optulea și al paisprezecelea dintre cvartete, a Cincisprezecea simfonie - acestea reprezintă intersecții temporale foarte originale, unde trecutul leagă relații noi cu prezentul, invadând, similar cu stafia tatălui lui Hamlet, realitatea muzicală și formând-o. Însă, atunci când la Șostakovici imaginile trecutului muzical personal se întâlnesc în colaje cu imagini din istoria muzicii, apare un efect uimitor al obiectivării, a convertirii individualului la universal, și în acest fel este soluționată cea mai mare problemă existențială a artistului - înrâurirea lumii prin contopire cu aceasta
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
paradoxal, însă, faptul asocierii, în creația lui Schnittke, a acestui „salt înspre polistilistică” cu organicitatea procedurii simfonice, dar și asumarea profundă a simfonismului drept criteriu intrinsec al gândirii și metodei componistice. Șocul contrastului între unitatea organică asigurată prin structurarea procesualității muzicale ca dezvoltare continuă și multitudinea elementelor eterogene inserate în această desfășurare cu funcție de celule generatoare<footnote Acest mod de abordare a citatului ne trimite atât la ideea de celulă generatoare și funcția ei în muzica lui Beethoven, cât și la
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
elementelor eterogene inserate în această desfășurare cu funcție de celule generatoare<footnote Acest mod de abordare a citatului ne trimite atât la ideea de celulă generatoare și funcția ei în muzica lui Beethoven, cât și la sistemul de leitmotive în dramele muzicale ale lui Wagner, sau funcția de modúl generativ al seriei, spre exemplu, în muzica lui Webern. Putem construi în acest sens o linie de descendență a însăși funcției de idee generativă ca element organic primar, implicat în edificarea procesual-structurală a
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
Wagner, sau funcția de modúl generativ al seriei, spre exemplu, în muzica lui Webern. Putem construi în acest sens o linie de descendență a însăși funcției de idee generativă ca element organic primar, implicat în edificarea procesual-structurală a unei lucrări muzicale. footnote> o dezvăluie chiar compozitorul într-o convorbire cu Alexander Ivashkin: „Eu visez la Utopia unui stil unificat, unde fragmentele lui ’U’ (Unterhaltung - divertisment) și ’E’ (Ernst - serios) nu sunt folosite în vederea unui efect comic, ci cât se poate de
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
chiar compozitorul într-o convorbire cu Alexander Ivashkin: „Eu visez la Utopia unui stil unificat, unde fragmentele lui ’U’ (Unterhaltung - divertisment) și ’E’ (Ernst - serios) nu sunt folosite în vederea unui efect comic, ci cât se poate de serios, reprezentând realitatea muzicală multi-fațetată. Iată de ce am decis să pun împreună câteva fragmente din muzica mea din filmele de desene animate: un cor de copii plin de bucurie, o serenadă nostalgică atonală, o lucrare de Corelli garantat sută la sută (Made in USSR
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
propriu conținutul și tensiunile interioare ale metodei componistice și a idealurilor perspectivale ale lui Alfred Schnittke. Diferența între tipul de abordare a materialului citat este formulabilă în termeni binomului continuitate-discontinuitate, ceea ce se se reflectă în termenii relației cu toată istoria muzicală anterioară în termenii dihotomiei modern-postmodern. Cazul lui Schnittke îl interpretăm astfel ca pe o continuare hiperbolizantă a concepției stilistice, ca pe o ultimă etapă a fenomenului de compresie stilistică, definibilă drept conținut ca hiperstilistică, iar ca formă și titulatură ca
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
diferite. Modelul stilistic schönbergian desființează integritatea. Continuitatea acestui model de definire tehnicistă a stilului îl putem observa până la limita anilor ’70, prin titulaturi ca minimalism, stocastism, aleatorism, inclusiv serialism, spectralism, toți termenii făcând referire la particularitatea organizării tehnice a materialului muzical; (4) al patrulea context, postmodernismul emergent al sfâșitului anilor ’60 - începutul anilor ’70, impune creația polistilistică a lui Alfred Schnittke drept concepție în care nu mai există departajarea în imaginea „vârstelor” sau a „compartimentelor” diferențiate pe criteriul unei alterități graduale
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
ale stilului fiind articulabile doar sub forma de concepții manieriste. Predomină formele „slabe” ale fenomenului stilistic (cum sunt curentul sau orientarea), iar termenii de identificare a unei concepții stilistice se rezumă la imaginea parametrilor generali în care sunt concepute lucrările muzicale. Astfel de forme de definire le putem observa în sintagme precum „New simplicity” sau „New complexity”, de partea tributară tradiției și consensului „nostalgic” situându-se titulaturi precum „Neo-romantism”, „Neo-baroc” sau - mai general - ca definiție a sistemului de organizare sonoră - ,„Neo-tonal
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
Liviu Dănceanu La sfârșitul anilor '60, Sever Tipei era unul dintre cei mai incitanți și provocatori cronicari ce acopereau rubrica muzicală a României literare. îmi aduc aminte de o anchetă asupra controlului și indeterminismului în componistica savantă, anchetă intrată copios în bibliografiile masteranzilor și doctoranzilor de atunci, dar și de acum. Acompaniat de ambiții constructive, dornic de a fi racordat la
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
Acompaniat de ambiții constructive, dornic de a fi racordat la informația fierbinte, ancorat deopotrivă în interstițiile cele mai subtile și delicate ale actului creator, dar și ale celui restitutor, în calitate de pianist Sever Tipei constituia o foarte convenabilă promisiune a școlii muzicale românești. Am absolvit secția de pian a Conservatorului din București în 1967 și m-am înscris imediat la secția de compoziție. Am plecat din țară în 1971, rămânând, pe de o parte recunoscător lui Aurel Stroe, care m-a introdus
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
în siajul conceptului de dominare și supunere a calculatorului, dar realitatea este că trăim acum în societăți democratice, fără robi (fie ei născuți sau nu dintr-o anume voluptate...). Știu însă că Sever Tipei este creator de programe pentru compoziția muzicală asistată de ordinator. în definitiv, cine pe cine asistă? în 1987, am publicat în revista "Leonardo" un articol intitulat " Calculatorul, un colaborator al compozitorului", în care arătam cum între om și calculator se poate stabili o relație de adevărată conlucrare
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
stabili o relație de adevărată conlucrare: compozitorul este mai priceput decât mașina electronică în a crea structuri, iar calculatorul e mai performant decât omul în a produce evenimente aleatoare pentru că este liber de prejudecățile și condiționările implantate de educația noastră muzicală. Ca să nu mai vorbim de capacitatea lui de a efectua miliarde de operații pe secundă. Trebuie să adaog că, în ierarhia mea personală, Xenakis și Cage sunt printre cei mai de seamă compozitori tocmai pentru că au sesizat importanța indeterminismului în
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
dar după un plan furnizat de către compozitor, cel ce stabilește până la urmă anumite limite și selectează diferite elemente. "Controlled randomness" sau întâmplare controlată este un termen folosit în literatura anglo-saxonă pentru descrierea maniei xenakis-iene de utilizare a hazardului în compoziția muzicală. Cum acest indeterminism poate fi prezent la toate nivelele, se pot crea clase de compoziție sau "manifolds", cum le numesc eu, prin care un număr infinit de variante ale aceleiași structuri pot fi relevate aidoma variilor grime de oameni dintr-
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
putut explica niciodată de ce unii oameni sînt poligloți, în vreme ce alții nu pot îngăima decît cel mult în propria limbă. Îmi amintesc cum, cerîndu-i Gretei Tartler să-mi explice secretul poligloției sale, răspunsul ei a fost: ,E vorba de un simț muzical al limbii, cine îl are învață cu ușurință multe limbi, așa cum un muzician se bizuie pe o ureche muzicală cu care simte spontan melodiile înainte să le vadă scrise sub forma unei partituri." Cum nu-mi rămîne decît să-i
Prima poruncă a lui Allah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10017_a_11342]
-
Îmi amintesc cum, cerîndu-i Gretei Tartler să-mi explice secretul poligloției sale, răspunsul ei a fost: ,E vorba de un simț muzical al limbii, cine îl are învață cu ușurință multe limbi, așa cum un muzician se bizuie pe o ureche muzicală cu care simte spontan melodiile înainte să le vadă scrise sub forma unei partituri." Cum nu-mi rămîne decît să-i dau dreptate, mă întreb totuși cum Dumnezeu poate încăpea în mintea aceluiași om araba și limba daneză, ca să nu mai
Prima poruncă a lui Allah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10017_a_11342]
-
cum Dumnezeu poate încăpea în mintea aceluiași om araba și limba daneză, ca să nu mai pomenesc de ,banalele" limbi de circulație internațională sau de ,accesibilele" limbi ale culturii clasice. Trebuie totuși să mai fie ceva la mijloc, pe lîngă indubitabilul simț muzical, poate o achiziție filogenetică a cărei trăsătură dominantă se manifestă cu o raritate atît de mare, încît efectul ei apare o dată la un milion de oameni. Să dechidem, de pildă, Înțeleptul singuratic. În această carte, patru filozofi arabi sînt prezentați
Prima poruncă a lui Allah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10017_a_11342]
-
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ÎN ETERNITATE Vasile Vasile Arătam în prefața celui de-al VI - lea volum al Paginilor din <footnote Vasile, Vasile - Concepția lui George Breazul și afirmarea educației muzicale românești - studiu introductiv la volumul VI - Pagini din istoria muzicii românești de George Breazul, ediție îngrijită de Vasile Vasile, Editura muzicală, 2003, pp. III - LXXXI; footnote> istoria muzicii românești și în capitolele recentei monografii ce i-am consacrat în anul
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
celui de-al VI - lea volum al Paginilor din <footnote Vasile, Vasile - Concepția lui George Breazul și afirmarea educației muzicale românești - studiu introductiv la volumul VI - Pagini din istoria muzicii românești de George Breazul, ediție îngrijită de Vasile Vasile, Editura muzicală, 2003, pp. III - LXXXI; footnote> istoria muzicii românești și în capitolele recentei monografii ce i-am consacrat în anul semicentenarului morții - carte ce-și așteaptă susținerea financiară pentru ieșirea la public - că George Breazul a marcat în muzicologia românească unul
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
pentru ieșirea la public - că George Breazul a marcat în muzicologia românească unul dintre cele mai spectaculoase salturi, ce au aliniat la standarde europene domeniile pe care le-a reprezentat în cultura românească: etnomuzicologia, istoria muzicii, bizantinologia, muzicologia și critica muzicală, toate răsfrângându-se asupra activității educaționale, înțeleasă în modul extins, ce depășește cadrul școlii, incluzând principalele instituții de cultură. Marile sale deschideri culturale și pedagogice s-au concretizat în studii și lucrări de o mare forță prospectivă, cu soluții viabile
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
asupra activității educaționale, înțeleasă în modul extins, ce depășește cadrul școlii, incluzând principalele instituții de cultură. Marile sale deschideri culturale și pedagogice s-au concretizat în studii și lucrări de o mare forță prospectivă, cu soluții viabile pentru îmbunătățirea activităților muzicale și de educație, cea muzicală fiind privită ca parte integrantă a culturii generale și cu contribuții notorii în dezvoltarea personalității umane. Este epoca în care Ateneul Român găzduia manifestări muzicale frecventate de elevi și marile orașe ale țării se bucurau
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
modul extins, ce depășește cadrul școlii, incluzând principalele instituții de cultură. Marile sale deschideri culturale și pedagogice s-au concretizat în studii și lucrări de o mare forță prospectivă, cu soluții viabile pentru îmbunătățirea activităților muzicale și de educație, cea muzicală fiind privită ca parte integrantă a culturii generale și cu contribuții notorii în dezvoltarea personalității umane. Este epoca în care Ateneul Român găzduia manifestări muzicale frecventate de elevi și marile orașe ale țării se bucurau de o intensă activitate a
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
o mare forță prospectivă, cu soluții viabile pentru îmbunătățirea activităților muzicale și de educație, cea muzicală fiind privită ca parte integrantă a culturii generale și cu contribuții notorii în dezvoltarea personalității umane. Este epoca în care Ateneul Român găzduia manifestări muzicale frecventate de elevi și marile orașe ale țării se bucurau de o intensă activitate a formațiilor muzicale școlare: Botoșani, Galați, Sibiu, Piatra Neamț, Craiova, Brașov, Timișoara, Oradea, Arad ș. a. m. d., epocă în care se simțea acut nevoia profesionalizării specialiștilor în
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
privită ca parte integrantă a culturii generale și cu contribuții notorii în dezvoltarea personalității umane. Este epoca în care Ateneul Român găzduia manifestări muzicale frecventate de elevi și marile orașe ale țării se bucurau de o intensă activitate a formațiilor muzicale școlare: Botoșani, Galați, Sibiu, Piatra Neamț, Craiova, Brașov, Timișoara, Oradea, Arad ș. a. m. d., epocă în care se simțea acut nevoia profesionalizării specialiștilor în toate domeniile muzicale. Pentru completarea conturului personalității muzicologului, dar în mod special pentru admiratorii revistei Muzica, este
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
elevi și marile orașe ale țării se bucurau de o intensă activitate a formațiilor muzicale școlare: Botoșani, Galați, Sibiu, Piatra Neamț, Craiova, Brașov, Timișoara, Oradea, Arad ș. a. m. d., epocă în care se simțea acut nevoia profesionalizării specialiștilor în toate domeniile muzicale. Pentru completarea conturului personalității muzicologului, dar în mod special pentru admiratorii revistei Muzica, este importantă activitatea sa de coredactor al aceleeași publicații de specialitate, în perioada începuturilor sale, din urmă cu aproape un secol, în anii 1921 și 1925, Breazul
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]