3,059 matches
-
văduvă trebuie să poarte negru tot restul vieții. ― Patruzeci de zile ajung, spuse Lina și continuă să mănânce. De-abia după toate astea au putut să fie botezați bebelușii. În următoarea sâmbătă, Desdemona, copleșită de sentimente contradictorii, Îi privi pe nașii copiilor ținându-i pe micuții deasupra cristelniței de la Biserica Adormirii Maicii Domnului. Când intrase În biserică, bunica mea se simțise extrem de mândră. Lumea se aduna În jur, Încercând să-l vadă pe bebelușul ei, Înzestrat cu puterea miraculoasă de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
fost o fetiță: Zoë Helen Stephanides mătușa mea Zo. Din momentul În care află că este Însărcinată, bunica mea se simți iar chinuită de groaza că bebelușul avea să aibă o malformație hidoasă din naștere. În Biserica Ortodoxă nici copiii nașilor Înrudiți de aproape nu aveau voie să se căsătorească, pe motiv că mariajul putea fi considerat un incest spiritual. Ce era o asemenea situație În comparație cu asta? Asta era mult mai grav! Așa că Desdemona agoniză, neputând să doarmă noaptea, În timp ce copilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
catolicismul a devenit predominant; o religie care se Întorcea În timp până la Începuturile creștinătății, când se folosea greaca, nu latina, și care, fără un Aquino care s-o reifice, rămăsese Învăluită În ceața tradiției și a misterului din care Începuse. Nașul meu, Jimmy Papanikolas, m-a luat din brațele tatălui meu. M-a dus la părintele Mike. Zâmbind, bucuros peste măsură că era și el o dată În centrul evenimentelor, părintele Mike mi-a tăiat o șuviță de păr și a aruncat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
nu e voie să se căsătorească, spuse ea. Verii de-al doilea e În regulă, dar trebuie Întâi să ceri voie la arhiepiscop. Acum se uita Într-o parte, Încercând să-și amintească totul. ― Chiar dacă vrei să măriți cu fiul nașului tău, nu poți. Am crezut că era numai ceva pentru biserică. N-am știut că pot păți ceva copiii. Eram o fată prostănacă de la sat. Și continuă un timp pe filonul acesta, acuzându-se. Preț de o clipă, uitase că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
câștigase sprijinul tuturor. Părea un aristocrat din Secolul Luminilor. Mustața roșie, învârtită în mod caracteristic foștilor baroni, nu făcea decât să-l ridiculizeze și mai mult. Era lipsit de apărare și conștient de greșeala pe care o făcuse. Își găsiseră nașul! Nu mai auzeam șoapte, nici ecouri. Acum, mintea lor era la dispoziția voinței mele și citeam din ele. Mă delectam. Mă căutaseră. Porniseră dintr-o altă conștiință, una mai slabă, dar care i-a strunit într-un sfârșit cu ajutorul cuiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Nishi Kyūsuke erau așezați în primul rând din fața altarului, iar în spatele lor se înșiruiau supușii, urmând să primească și ei botezul împreună cu stăpânii lor. La stânga și la dreapta altarului se aflau unchiul și verii lui Velasco care fuseseră aleși drept nași de botez și câte un rând de călugări îmbrăcați în haine monahale castanii și cu brâie legate în jurul mijlocului. Întrucât și mirenilor obișnuiți li se îngăduise să ia parte la slujbă, lumea ocupase toate locurile, înghesuindu-se până aproape de intrare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
veșmânt stacojiu și cu o tunică albă pe deasupra înaintă până în fața lor ținând în mână o lumânare. În urma sa, episcopul bisericii franciscane, Velasco și încă un preot. Toți trei îngenuncheară înaintea altarului. După cum fuseseră instruiți dinainte, la un semn din partea nașilor, japonezii căzură în genunchi pe pardoseala veche și crăpată din marmură. Urmară apoi nesfârșite rugăciuni în limba latină din care ei nu înțelegeau o iotă. Samuraiul țintuia cu privirea crucea uriașă din spatele altarului pe care era răstignit omul acela sfrijit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
și miraculoasă? Velasco le explicase că Iisus primise puterea asta dinainte de a Se naște și că Dumnezeu grăia prin gura Sa. „E doar de dragul însărcinării noastre”, își zise samuraiul în sinea lui. „Totul e doar de dragul însărcinării noastre.” Cei trei nași ai solilor se ridicară din mijlocul oamenilor așezați de ambele părți ale altarului și le făcură semn lui Tanaka, samuraiului și lui Nishi să înainteze până aproape de altar. Cei trei preoții se apropiară de ei: Velasco, ce se afla chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
într-un glas sărbătorind faptul că solii japonezi se închinaseră în fața slavei lui Dumnezeu. Episcopul le dădu celor trei câte o lumânare cu flacără tremurândă și îi trimise înapoi la locurile lor însoțiți de rudele lui Velasco care le fuseseră nași. În clipa aceea, samuraiul băgă de seamă cum Velasco, așezat chiar lângă el, îi cuprindea cu privirea pe ei și pe credincioșii de față cu zâmbetul său obișnuit. „Este doar de fațadă”, își zise samuraiul în sinea lui cu amărăciune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
fi avut de ce să fie copleșit de acest sentiment amar ca fierea. Nici n-ar fi avut de ce să fie trist că-și trădează tatăl, unchiul și soția. Samuraiul clipi și scutură din cap în având grijă ca Velasco și nașii să nu bage de seamă. Încerca să-și alunge temerile din suflet. Încercă să se convingă că în curând va uita totul și că n-are de ce să-și facă griji. Astfel se încheie îndelungatul ritual al botezului. Episcopul, Velasco
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
mult timp înainte, în familie s-au făcut fel de fel de planuri, au hotărât nenumărate lucruri: unde va fi instalat pătuțul, ce culoare să aibă și cum anume să fie landoul. Da, părinții, bunicii, unchii, mătușile, verii, verișoarele și nașii s-au îngrijit, din vreme, de toate: scutece, pantalonași, bluzițe și botoșei, chiar și ghetuțele pe care le va purta copilul. Nu știu, însă, cum s-a întâmplat că au uitat, cu toții, un lucru mic, dar tare important: ce nume
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
peste cap de trei ori, dintr-o dată s-ar preface neapărat într-o gingașă fată. Mărul domnesc de-ar face la fel o odraslă de crai s-ar ivi, cu păru-auriu și tras prin inel, logodnic al fetei din miazăzi. Naș le-ar fi Pepene împăratul, cu-mpărătița lui Nuca, fiica lui cneaz Gutuie Întunecatul cu barba cât e uluca. Strugure ar fi vornicel care nimeni nu e să-i semene, neștiind să aleagă, de fel, pe cea mai frumoasă dintre Cireșele
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
nouă (ce-ar fi de le-aș purta pe amândouă?). Mai pune-o funtă și mai pune una.... Când a sfârșit, murea în zare luna. S-au risipit în patru zări nuntașii și mirele-a plecat, s-au dus și nașii... Doar Dalia bolborosea-nainte, nemulțumită încă de veșminte. Când s-a lăsat pustiu peste palate era mbracată , abia pe jumătate... Acuma, ca în vremea zânei Dochii, e-nveșmântată-n patruzeci de rochii, trufașă trândăvește în grădină, dar mirele întârzie să vină... Cerințe
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
de profund În conștiința ei, Încât de fiecare dată când e departe de satul ei natal, le aude tânguindu-se prin ceață... Fiecare oaspete sosit duminică În casa lor Îi dădea fetiței, la plecare, câte o bancnotă de zece lei. Nașul ei, Martirie, un bărbat Înalt, frumos, rămas nebotezat, care Îi vizita destul de des, mai ales În luna premergătoare sărbătorilor, stând În prag, lipea pe fruntea Mașei un Tudor, adică o „hârtiuță“ albastră de douăzeci și cinci de lei. Uneori, dacă era Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
norma dublă a Cristinei) și a făcut apologia liceului românesc, mai ales a liceului. Cu Nick aproape nu mai e chip să vorbești altfel decât românește. Chiar greșește când vorbește franțuzește cu Pauline, zice „farmaciste” în loc de farmaciene. Sâmbătă vor fi nașii secreți ai căsătoriei și mai secrete a lui Dragoș cu Adina. Nick l-a forțat sentimental pe Dragoș, că nu vrea să plece dintre noi și să îl lase pe tânărul său prieten neînsurat. Cu un pic de imbold de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
când în când, Mașa e Maria întreagă. Desfăcea darurile de nuntă. Adina desfăcea și ea la masă darurile la restaurantul chinezesc, unde mă amuzam foarte povestindu-le că așa e globalizarea: doi tineri români se căsătoresc la Bloomington cu un naș evreu român plecat în Franța, însurat cu o franțuzoaică evreică și venit în America. La căsătoria lor vin prietenii: basarabeanca Adriana Călinescu, semigrecoaica Cristina Zarifopol, humuleștenul Lucki Illias și cu ardeleanca de mine. Căsătoria este oficiată de o americancă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
928 de la hegira (1 decembrie 1521 19 noiembrie 1522) Papa Leon a murit de ulcer chiar în prima zi a acestui an și am crezut o vreme că va trebui să părăsesc deja Roma, devenită dintr-odată inospitalieră în lipsa acestui naș atent, a acestui generos protector, Cerul să-i dăruiască bogățiile sale nenumărate, precum a făcut-o el însuși mereu! Nu am fost singurul care m-am gândit la plecare: cardinalul Giulio s-a exilat la Florența, Guicciardini s-a refugiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Covrigel, nepotul lui Ciurcil, acordeonistul, care mă tot ruga să nu mai plec, să rămân cu ei. Se jura, când am luat-o totuși spre ieșire, că face el repertoriul Învierii, „cu toate troparili, coane, pă toate le știu, că nașu’ a fost popa ăl dă la noi din țigănie și m-a luat candelar la el, să-mi dea meserie, da’ nu mi-a mers, nu profesez tămâia, îmi dă baldiseli și leșinare, io le am cu muzica la client
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
oboseala... — Așa-i, cunosc. Tensiune maximă. Atenție la una, la alta. Te termină câte-o chestie de-asta, mai grele ca o nuntă. Pardon, cât o nuntă. Sau două cumetrii, adăugă, după scurt timp. Că la evenimente de-astea cu nașu’, cu mireasa, mai poți să te destinzi, mai o strigată, mai o bătută, stă mireasa de și-o freacă că o arde să se... vorba aia, cum e poporul, la nuntă mai merge și cu măscări, da’ la evenimentu’ ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
tras atunci, am intervenit la colonelul Păsculescu de la Sighet, că era vecin cu o colegă de comercială a nevestii lu’ Ciurdinski, ăl de-a botezat nepotul pretorului Măzăriceanu, de la Bumbești, care ține nevastă de-a doua de e fata sorii nașului nostru de cununie, Tăchiță Pansament, îl polecrește așa că a făcut armata la 14 Roșiori, infirmier, da’ el de meserie a fost tinichigiu în Filantropiei, specialist prima în sobele alea de tablă cu cuptiorul pă dreapta, românești le zicea în Basarabia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
familie bună și știa că oamenii rafinați apreciau, la fetele bune de măritiș, anumite calități extravagante, pe lîngă docilitate și fertilitatea exuberantă a unei tinereți În floare. Aici l-a cunoscut Sophie pe unul dintre cei mai mari binefăcători și nași financiari ai domnului Valls: don Ricardo Aldaya, moștenitor al imperiului Aldaya, Încă de pe atunci marea speranță albă a plutocrației catalane de sfîrșit de secol. Cu cîteva luni În urmă, Ricardo Aldaya se căsătorise cu o bogată moștenitoare de o frumusețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Castelldefels, ca să stăm de vorbă despre toate astea? Femeie, trebuie să mai pui ceva și de la tine... Tu știi că mie mi-ar plăcea să te ajut. La fel și pe bărbățelul tău. Tu știi că, În țara asta, fără nași nu se poate face nimic. Am Început să mă Îmbrac ca o văduvă habotincă sau ca una din acele femei care confundă lumina soarelui cu păcatul capital. Mă duceam la serviciu cu părul strîns Într-un coc, nemachiată. În ciuda acestor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
revendicate fie de părinții plecați, fie de rudele rămase în tară. Românii plecați în străinătate ajung repede la concluzia că „în România se face carte”, motiv pentru care-și lasă copiii în țară cu alți membrii ai familieibunici, mătuși, unchi, nași,etc. Alții își iau copiii cu ei în străinătate dar, pentru că nu ajung să strângă destui bani pentru a-și achiziționa o locuință acolo, se întorc la un moment dat în țară, iar copiii nu mai fac față examenelor, pe
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/481_a_1010]
-
după 12 m-am mutat cu somnul pe izlaz și dormind am visat-o pe Mama că era parcă bolnavă și stătea În pat și a venit și cumnatu’ Panait și la urmă am mai visat și un foc la nașu. ardea niște trestie și o șiră de paie. după aia s-a mutat focul la domnul Învățător și tot la fel ardea. miercuri am spălat rufe și după masă ni s-au dat cămăși noi fiindcă cele vechi au fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
grup nou de prieteni, așa că probabil e bine. Îți place de vreuna dintre iubitele lor? Ea pufni. —Care iubite? Toate sunt niște puștoaice de douăzeci și doi de ani, de-abia ieșite din școală. El se poartă de parcă ar fi Nașul, iar ceilalți sunt acoliții lui. E puțin cam neplăcut, dar cum aș putea să-i spun ceva? Ei bine, eram amândouă În aceeași oală. Am Încercat să cârmesc discuția spre ceva mai neutru. — Sunt convinsă că e doar o perioadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]