2,749 matches
-
din cap în semn că nu, nici unul dintre soții lor nu făcuse vreodată așa ceva. Presupun că ar fi putut să fie și mai rău, a remarcat Alison. Aceasta a fost singura voce curajoasă care s-a făcut auzită. Curajoasă datorită naivității și faptului că nu o cunoștea pe Julia la fel de bine ca celelalte femei de la masă, care, mai înțelepte, se păstraseră tăcute. Nu... Te cheamă Alison, nu-i așa? Julia a fixat-o cu o privire de gheață. — Nu putea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
drum deja bătut. În urmă cu doar câteva săptămâni, era ocupată cu planurile de nuntă și se simțea plină de ceea ce acum i se păreau a fi speranțe oarbe de viitor. Sărise în barca mariajului cu ambele picioare, presupunând, cu naivitate, că, în timp, situația avea să se îndrepte. Acum nu mai era deloc sigură că existau șanse. O țeapă prin inimătc "O Țeapă prin inimă" — Să dea naiba! Susan avea, de obicei, grijă să nu înjure în prezența lui Milly
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
adversar formidabil. Dintr-odată, senzația de vomă a fost înlocuită de gâlgâitul unui hohot de râs, care s-a comprimat, la suprafață, într-o pufnitură reprimată. Deborah părea ușor nedumerită. Ce găsești de râs? Clătinând din cap la gândul propriei naivități, Julia a semnat chitanța de card și i-a returnat-o chelnerului. — Știi, am venit încoace așteptându-mă să cazi răpusă de șarmul meu, să-mi accepți umilă și recunoscătoare mâna întinsă de prietenă. Dar te-ai dovedit a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
aia, ce înseamnă om de înțeles? Glumește, desigur, ca să-și înveselească proaspătul prieten, care afișează o figură gravă, conformă cu situația lui Rafael. Atâta că Mărgărit n-o ia ca pe o glumă. Îi explică pe un ton de o naivitate senină cum că-i om de înțeles, fiindcă ei doi se înțeleg și-și pot spune necazurile unul altuia și discută și-s gata să se ajute, nu ca alții care se uită unul la altul doar ca să se jecmănească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
uita la ea pe sub gene, cu ceafa lăsată pe spătarul fotoliului, expirând prelung fumul țigării. Își răscrăcărase picioarele strânse în pantalonii de piele. Era ca răstignită, prăbușită, iar surâsul ei cenușiu, înecat în fum, lunecase într-un rictus al ostenelii. Naivitatea Mirelei chiar o obosea. Mai curând ignoranță decât naivitate. Fetița asta e de o ignoranță crasă, incredibilă. Familia care va înfia copilul te va recompensa. Chiar n-ai știut? Nu pot să cred. — N-am știut, n-am știut, face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
spătarul fotoliului, expirând prelung fumul țigării. Își răscrăcărase picioarele strânse în pantalonii de piele. Era ca răstignită, prăbușită, iar surâsul ei cenușiu, înecat în fum, lunecase într-un rictus al ostenelii. Naivitatea Mirelei chiar o obosea. Mai curând ignoranță decât naivitate. Fetița asta e de o ignoranță crasă, incredibilă. Familia care va înfia copilul te va recompensa. Chiar n-ai știut? Nu pot să cred. — N-am știut, n-am știut, face Mirela puțin precipitată, dezvinovățindu-se parcă. — O să capeți niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
cu urma bombeului tău pe picior. După vreo oră, James puse „Touch Me, I’m Sick“, o melodie teribil de solicitantă, căci Îmbină un ritm vibrant cu pauze În care toată lumea rămâne stană de piatră ca să urle refrenul - acesta, În naivitatea sa lăudabilă, constă doar din titlu. Toată chestia asta m-a epuizat, coafura Îmi căzuse În bună parte de la locul ei, așa că am pornit-o În căutarea lui Tom. El se Întorsese la bar și m-am bucurat să observ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
pentru că voi pleca cu mult Înainte ca soarele să mă alunge. În Întunericul tot mai adânc, un Îndelung foșnet nelămurit de mătase, un parfum. Omar Își ține răsuflarea, pielea i se Înfioară; nu se poate Împiedica să nu Întrebe, cu naivitatea unui școlar: — Mai ai vălul pe tine? — Nu mai am alt văl decât noaptea. VI O femeie, un bărbat; pictorul anonim i-a zugrăvit din profil, stând Întinși, Îmbrățișați; a șters pereții pavilionului ca să le așteaptă un pat de ierburi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
un asemenea manuscris ar fi putut fi regăsit. În cele din urmă, m-am Îndepărtat de personaj, ca și de operă, m-am Învățat să nu văd În „O.” -ul din numele meu decât o vestigiu de neșters al unei naivități părintești. Până ce o Întâlnire m-a redus la prima dragoste și mi-a Îndreptat cu hotărâre viața pe urmele lui Khayyam. XXVI În 1895, la sfârșitul verii, m-am Îmbarcat spre Vechiul Continent. Bunicul tocmai Își aniversase cei șaptezeci și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
ne vom petrece seara. După ce Davey a ieșit în avantaj ținând micul discurs despre responsabilitate, eu trebuie să plătesc pentru a mă menține pe poziția celui dominant. Bineînțeles că Davey e complet străin de manevrele mele, binecuvântată să-i fie naivitatea! — Prietena mea și salvatorul meu! exclamă Davey voios, în timp ce aduc băuturile și-mi trag un scaun lângă el. De când aștept să vă-ntâlniți! —Davey mi-a vorbit mult despre tine, îmi spune Jake. Nu știu cum să-i interpretez vorbele. Ceva legat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
într-o scrisoare către acupunctorul Ladea, că parchetul din cameră era putred din cauza puloverelor îmbibate de apă, pe care le punea așa, nestoarse, pe calorifer. Când zâmbea, însă, îi ieșeau la vedere cei doi incisivi puternici, exagerat de lungi. În naivitatea lui, Leo crezuse că putea combate anomalia dăruindu-i best-seller-ul Interviu cu un vampir, de Anne Rice. Adelina, se pare, nu a citit, niciodată cartea, însă văzuse ecranizarea, cu Tom Cruise în rolul lui Lestat. Asta i-a fost fatal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Calitatea cea mai prețuită era abilitatea cu care puteai să-ți asiguri reușita, ocolind munca sistematică și conștiincioasă. Toată admirația era pentru șireții care „ știu să se învârtească”. Idealul și munca serioasă provocau surâsuri de compătimire și dispreț; era indiciul naivității și al inferiorității. Aceasta era morala socială pe care o propagau prin fapte unele familii, societatea și uneori, din nefericire, chiar școala. Am ținut cont însă că sufletele se oțelesc și caracterele se întăresc prin lupta grea cu viața”. Iar
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
decolonizării, Claude Lévi-Strauss observa că ceea ce le deranjează pe popoarele proaspăt independente la antropologie nu este atît monopolul occidental al acestei științe a Celuilalt (din acest punct de vedere, soluția reciprocității, cercetarea Occidentului de către africani, de pildă, este o pură naivitate), cît faptul că pentru antropologie și privirea metropolitană a acesteia ei au fost totdeauna un obiect - și încă unul cu statut ontologic inferior. Mai departe, antropologul francez atrăgea atenția încă de la începutul anilor ’60 că ceea ce avea să devină faimosul
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
anumită autosuficiență congenitală care se manifestă ori de cîte ori vine vorba de „tradiții”. Nu simțim nevoia unor clarificări suplimentare, căci ce, nu ne cunoaștem noi tradițiile noastre ? și apoi, cine mai are tradiții ca ale noastre ? Ei bine, această naivitate țîfnoasă s-ar putea să ne coste cam scump de data aceasta ! Despre ce este însă vorba ? Pentru cumpărători, eticheta de „produs tradițional” și, mai rar, aceea de „produs local” au semnificația de valoare adăugată. Ele sugerează naturalul, autenticul, gustul
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
este decît unul din fenomenele de adaptare a satului modern la nevoile și adevăratele lui rosturi și cînd problema economică și socială a țărănimii este piatra de încercare de a cărei rezolvare depinde întreg viitorul neamului românesc, este asemănător în naivitate și eroare cu a crede că hotărăști asupra destinelor națiunii române dînd statului forme de viață asemănătoare unuia sau altuia din statele din apusul Europei. Trei sferturi de veac mai tîrziu, această constatare lucidă este încă de actualitate, doar că
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
vă rog să puneți peste tot plăcuțe cu „Nu dați de mîncare la bărbatu’ tradițional !”, că altfel nemernicii ăștia de copii sînt în stare să ne arunce chipsuri și alte porcării d’astea cu E-uri, pe care noi, în naivitatea noastră tradițională, să le înghițim pe nemestecate, a mai solicitat, prudent, G. Am mai fi pus noi pensia la cale, așa, ca ntre băieți, dar se făcuse miezul nopții și peste cîteva ore ne aștepta pe toți o nouă zi
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
realitatea difuză a povestirii, așa cum, dacă pui un capac de stilou în mijlocul unei mâzgăleli anamorfotice, vezi reflectată în el femeia goală. Pentru că vreau să încep povestirea aceasta cu un vis, încerc să mă apăr cumva de acuzația de lene și naivitate care s-ar declanșa automat. Sânt după cum știți, un prozator de ocazie. Nu scriu decât pentru voi, dragi prieteni, și pentru mine. Meseria mea adevărată e anostă, dar mie îmi place și îi cunosc foarte bine trucurile. Trucurile scrisului însă
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Maitreyi venise să mă întrebe, fricoasă, la ușa odăiei mele: "Vă rog să-mi spuneți când se întoarce tata"... N-o înțelegeam; mi se părea că e un copil, o primitivă. Mă atrăgeau vorbele ei, mă încîntau gândirea ei incoherentă. naivitățile ei, și multă vreme, mai târziu, mi-a plăcut să mă consider om întreg alături de această barbară. ― Sora mea nu vorbește bine englezește, îmi spuse venind cu Chabù de mână, dar înțelege totul. Vă roagă să-i spuneți o poveste
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
al tinereții mele. (Plicul l-am deschis zilele! trecute, când am scris ultimele capitole. Câte lucruri deprimante aș putea spune eu despre relicve și amintiri!...) Îmi plăcea, mai cu seamă, să recitesc preliminariile dragostei mele, să-mi bat joc de naivitatea mea, de infatuarea mea sentimentală, care mă făcuse să trăiesc atâta vreme o iluzie. Nu primeam, nici nu scriam scrisori. O dată sau de două ori pe lună, paznicul bungalow-ului se ducea la Naini-Tal pentru anumite provizii, pe care nu le
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
să se costumeze, nici să poarte mască, pentru că ea nu e artistă de operă, ea nu poate să facă decât ce-a apucat: să cânte prin cârciumi. - Și probabil că a mai adăugat ceva, îl întrerupse Bărăgan cu o prefăcută naivitate. Le-a mai spus că n-o cheamă Leana, dar că așa a fost ea blestemată, să cânte prin cârciumi... Hrisanti întoarse brusc capul și-1 privi cu mirare. - Dar de unde știi de asta? îl întrebă. Asta le spunea Leana
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Pentru mine, libertatea este un concept care trezește amintiri în inimile tuturor celor care au reușit să distingă realitatea de naivitate. Pentru alții însă, prea tineri pentru a-și da seama libertatea este cea care le dă dreptul la un analgezic, cel care mai târziu îi trimite la moarte, și anume DROGUL. Dependența poate fi asemănată cu ultima fază a cancerului
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Danis Claudiu, Iancău Raluca Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2031]
-
De la un singur “inteligent” ajung alți doi prieteni să se drogheze, după aceea de la cei trei ajung încă șase și tot așa până riscăm să ajungem a fi împărțiți în două clase: oamenii normali și cei care au căzut pradă naivității și fițelor, drogații dependenți. Am găsit o fotografie care deși pe noi, “clasa normală” ne înspăimântă, pe ei îi face să spună că restul lumii are ceva împotriva lor. “Asta nu e adevarată! Asta e doar photoshop!” acestea sunt cuvintele
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Danis Claudiu, Iancău Raluca Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2031]
-
său incisiv sau una înșelătoare, vicleană. Acest chip viclean al răutății se concretizează prin amorful srtident și bufonic al măștii interpuse chipului autentic. O astfel de mască poate înșela vigilența de suprafață a unei conștiințe ancorate în fluctuațiile instabile ale naivității interioare. Dar oare, nu asistăm aici la o înșelare de sine pentru cel înveșmântat în vălul amăgitor al răutății viclene? Întunecarea abisului pe care l-a deschis celuilalt nu îl va răpi într-un mod agonic și neașteptat pentru conștiința
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
captivi acelui somn primejdios nu credeam că toți oamenii sunt purtători ai binelui dar îi abordam pe cei răi ca și cum ar fi buni. Răutatea era o prezență depărtată, neelocventă pentru realul mundan, un aspect neglijabil și fără influențe perturbatoare. Această naivitate și poziționare exterioară situației de fapt era determinată de absența experienței realului și susținută constant de chipul fals al celor răi. În ce constă energia și forța de seducție și înșelare a acestei măști? Pe cine reprezintă și ce ascunde
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
firea în tensiunea constantă ce a fost opturată de răutatea expansivă a celuilalt, spiritul învinsului își extrage amintirea propriei energii inepuizabile. În liniștea îndurerată el surprinde asemeni unor străfulgerări cristalice potențialul nesfârșit al sinelui, fondul fără contur uitat în noaptea naivității cotidiene. Astfel, întors prin răutatea aproapelui spre profunzimile lăuntricului, naivul își pierde naivitatea iar ochiul interior îl învăluie cu fascicolul unei priviri abisale, cu unda unei lucidități ce-și are temeiul în natura crepusculară și atemporală a spiritului său. Orbirea
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]