1,457 matches
-
Marin Sorescu, Virgil Bulat, Aurel Rău, Ștefan Augustin Doinaș, Cezar Baltag, Petre Ghelmez, Marian Bodea, Ioana Iacob, Aurora Barcaru, Mioara Gheorghe, Octavian Grigore Zegreanu, Ioan Anastasia, Ana Marinoiu, Ion Rotaru, Verona Bratesch, Gheorghe Grigurcu, Vasile Ignea etc. <poem>O, ce nalt naufragiu! Singura luntre are vîsle de pene. Părere Nu dați de cîntec zmulgînd penele paserei! Unghi Trec pe cer, în formă fixă Cocorii, Sonetele țăranilor. Și păsări țipînd. Cînd vor ști să cînte voi fi departe. Toamna Mamei o frunză-ngălbenită
Haiku în România () [Corola-website/Science/335455_a_336784]
-
Ceaușescu au luat loc în loja oficială". Poezia a fost și ea folosită în acele vremuri pentru sărbătorirea zilei de 1 Mai, ziua "tovarășului Ceaușescu". "De ziua muncii", publicată în paginile ziarului Scînteia din 3 mai 1989: "E ziua muncii 'nalta noastră ziua/ În fiecare zi din calendarul/ Cu fiecare măsurăm nu numai timpul/ Dar și suișul nostru, temerarul/ Spre culmile pe care comunismul/ În straie românești, de sărbătoare/ Ne-așteaptă, după datina străbuna/ Cu pâine albă, buna, si cu sare
1 MAI. Cum a devenit Ziua Internațională a Muncii. Semnificația zilei și cum era sărbătorită în România by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102079_a_103371]
-
luat loc în loja oficială". 1 MAI. Poezia a fost și ea folosită în acele vremuri pentru sărbătorirea zilei de 1 Mai, ziua "tovarășului Ceaușescu". "De ziua muncii", publicată în paginile ziarului Scînteia din 3 mai 1989: "E ziua muncii 'nalta noastră ziua/ În fiecare zi din calendarul/ Cu fiecare măsurăm nu numai timpul/ Dar și suișul nostru, temerarul/ Spre culmile pe care comunismul/ În straie românești, de sărbătoare/ Ne-așteaptă, după datina străbuna/ Cu pâine albă, buna, si cu sare
1 MAI. Cum a devenit Ziua Internațională a Muncii. Semnificația și cum era sărbătorit 1 Mai în România-VIDEO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101179_a_102471]
-
este propus, respectă în totalitate sau chiar depășește cerințele legislației românești și europene, precum și cele mai înalte standarde mondiale din industrie. Prin autorizarea Proiectului, autoritățile române ar contribui la dezvoltarea unei industrii miniere noi, moderne și responsabile, ar echilibra dezvoltarea industrială și economică cu protect
Roșia Montana. Gabriel Resources caută rezolvarea amiabilă a diferendumului privind proiectul minier by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104141_a_105433]
-
recurge la această notificare prin care solicită statului român să se angajeze oficial într-un proces de consultare, conform Tratatelor. Grupul Gabriel prin reprezentanții săi la cel mai înalt nivel își menține disponibilitatea de a se angaja în consultări cu autoritățile române în vederea rezolvării pe cale amiabilă a
Roșia Montana. Gabriel Resources caută rezolvarea amiabilă a diferendumului privind proiectul minier by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104141_a_105433]
-
cimitir, p’intre scaieț’. Da’ bestia asta, care-i zâce Leu, O spărie pă Thisbe pân la oase: O trasă fiara de peșchir, văleu, Și ea fugi, da’ voalul ei rămase. La voalul fetii, sângerat de fiară Veni și Pyram, nalt și cibiliu. Crezu că Thisbei i-a fost dat să moară Și nu mai vru nici el să fie viu. Își puse șpanga-n peptu-i arzător Și se-njunghie, așa să am eu spor! Ieșind atuncea Thisbe din tufiș, Pe
William Shakespeare - Vis de noapte-n miezul verii - Actul V, scena 1 (fragmente) () [Corola-website/Journalistic/5123_a_6448]
-
viu văd cât altul nicicând vede. Mari comori, în cari nu crede nimeni, îmi surâd în gând. Lumea - cimitir la rând fără ele îmi devine. Stinsă-i bucuria-n mine ce-ar putea să te exalte, sănătos. Prea scunde-s, nalte, visele ce le păzesc? Ah, visând, mă risipesc; în nesomn și zile vane. Om să fii între alți oameni nu e, nu, mai dulce lucru. 3) Eu nu știu mai dulce lucru ca în voi să mă preschimb, doar un
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]