2,620 matches
-
nouă de beton. Această biserică prezintă un plan întâlnit în Muntenia centrală, cu pronaos mai îngust decât naosul. Altarul este și el mai îngust și terminat dreptunghiular. Retragerile sunt minimale, la numai câțiva centimetri depărtare de îmbinările de colț ale naosului. În elevație se remarcă pereții din bârne de stejar fățuite și încheiate în cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică, puternic adâncite. Naosul este luminat de două ferestre spre apus și două spre miazăzi, făcute pe locul altora la ultima
Biserica de lemn din Bujoreni, Teleorman () [Corola-website/Science/322898_a_324227]
-
îngust și terminat dreptunghiular. Retragerile sunt minimale, la numai câțiva centimetri depărtare de îmbinările de colț ale naosului. În elevație se remarcă pereții din bârne de stejar fățuite și încheiate în cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică, puternic adâncite. Naosul este luminat de două ferestre spre apus și două spre miazăzi, făcute pe locul altora la ultima restaurare. În tindă există o fereastră spre sud. Încăperea altarului este luminată de două ferestre. Peretele dintre tindă și naos este plin, deschis
Biserica de lemn din Bujoreni, Teleorman () [Corola-website/Science/322898_a_324227]
-
rândunică, puternic adâncite. Naosul este luminat de două ferestre spre apus și două spre miazăzi, făcute pe locul altora la ultima restaurare. În tindă există o fereastră spre sud. Încăperea altarului este luminată de două ferestre. Peretele dintre tindă și naos este plin, deschis în mijloc doar pentru o ușă cu portal. Portalul poartă pisania de la 1711 în partea de sus. Caracteristic pentru acest portal sunt cele trei bisericuțe săpate în el, una în colțul stâng și două în colțul drept
Biserica de lemn din Bujoreni, Teleorman () [Corola-website/Science/322898_a_324227]
-
de sus. Caracteristic pentru acest portal sunt cele trei bisericuțe săpate în el, una în colțul stâng și două în colțul drept. Altarul este separat de biserică printr-un perete simplu, deschis prin trei uși rituale. Tinda este tăvănită în timp ce naosul și altarul sunt încheiate cu bolți semicilindrice separate. Naosul este întărit la mijloc cu o grindă tirant, iar bolta sa se sprijină median pe un arc dublou.
Biserica de lemn din Bujoreni, Teleorman () [Corola-website/Science/322898_a_324227]
-
bisericuțe săpate în el, una în colțul stâng și două în colțul drept. Altarul este separat de biserică printr-un perete simplu, deschis prin trei uși rituale. Tinda este tăvănită în timp ce naosul și altarul sunt încheiate cu bolți semicilindrice separate. Naosul este întărit la mijloc cu o grindă tirant, iar bolta sa se sprijină median pe un arc dublou.
Biserica de lemn din Bujoreni, Teleorman () [Corola-website/Science/322898_a_324227]
-
rezultatul mai multor intervenții, care adaugă formelor arhaice, accente de modernitate precum supraînălțarea pereților și a încăperilor interioare, apariția turnului, schimbarea învelitorii, lărgirea ferestrelor, ș.a. De la vest la est, biserica este împărțită în cele patru încăperi tradiționale: pridvor semideschis, tindă, naos și altar. Această biserică prezintă un plan întâlnit mai des în Muntenia centrală, cu pronaos mai îngust decât naosul. Altarul este și el mai îngust și terminat poligonal, în cinci laturi. Trecerea dinspre tindă și naos este marcată de doi
Biserica de lemn din Teleormanu-Groșeni () [Corola-website/Science/322933_a_324262]
-
turnului, schimbarea învelitorii, lărgirea ferestrelor, ș.a. De la vest la est, biserica este împărțită în cele patru încăperi tradiționale: pridvor semideschis, tindă, naos și altar. Această biserică prezintă un plan întâlnit mai des în Muntenia centrală, cu pronaos mai îngust decât naosul. Altarul este și el mai îngust și terminat poligonal, în cinci laturi. Trecerea dinspre tindă și naos este marcată de doi stâlpi, care înlocuiesc vechiul perete plin ce a fost cândva demolat. Iconostasul este secundar și are trei uși. Încăperile
Biserica de lemn din Teleormanu-Groșeni () [Corola-website/Science/322933_a_324262]
-
tradiționale: pridvor semideschis, tindă, naos și altar. Această biserică prezintă un plan întâlnit mai des în Muntenia centrală, cu pronaos mai îngust decât naosul. Altarul este și el mai îngust și terminat poligonal, în cinci laturi. Trecerea dinspre tindă și naos este marcată de doi stâlpi, care înlocuiesc vechiul perete plin ce a fost cândva demolat. Iconostasul este secundar și are trei uși. Încăperile sunt luminate de un număr redus de ferestre, mult mărite într-o fază ulterioară. Structura originală este
Biserica de lemn din Teleormanu-Groșeni () [Corola-website/Science/322933_a_324262]
-
structurii, construit dintr-o ramă de grinzi îmbrăcată cu scânduri, a apărut odată cu înălțarea bolții interioare. Aceasta din urmă este la rândul ei adaptată iconostasului cu crucea înaltă de pe el. Bolta are o formă simplificată, prismatică, ce se întinde din naos până în altar. Tinda este tăvănită pe sub turn. Turnul este și el secundar, și a primit forma octogonală, fiind încheiat cu un mic coif. Din punct de vedere artistic, se remarcă în principal formele sobre, aproape lipsite de orice ornament. Doar
Biserica de lemn din Teleormanu-Groșeni () [Corola-website/Science/322933_a_324262]
-
modeste, planimetrie comună, cu puține elemente artistice care să o scoată în evidență. Totuși, conservarea parțială a învelitorii de tablă, originală, este demnă de menționat. De la vest la est, biserica este împărțită în cele patru încăperi tradiționale: pridvor semideschis, tindă, naos și altar. Altarul este mai îngust și terminat poligonal, în cinci laturi. Trecerea dinspre tindă spre naos este marcată de stâlpi și un pălimar de scânduri. Iconostasul este original și are trei uși. Tâmpla lui este formată din câteva bârne
Biserica de lemn din Puranii de Sus () [Corola-website/Science/322958_a_324287]
-
învelitorii de tablă, originală, este demnă de menționat. De la vest la est, biserica este împărțită în cele patru încăperi tradiționale: pridvor semideschis, tindă, naos și altar. Altarul este mai îngust și terminat poligonal, în cinci laturi. Trecerea dinspre tindă spre naos este marcată de stâlpi și un pălimar de scânduri. Iconostasul este original și are trei uși. Tâmpla lui este formată din câteva bârne transversale peste care se ridică crucea și moleniile pictate. Tâmpla păstrează contururile apostolilor pictați în picioare. Profeții
Biserica de lemn din Puranii de Sus () [Corola-website/Science/322958_a_324287]
-
etapă mai puțin cunoscută, cea în care a fost îmbrăcată la exterior în zidărie, și apoi a fost zugravită cu icoane. Tot atunci a fost adaus un pridvor cu patru stâlpi de zidărie în fața intrării, iar peretele dintre tindă și naos a fost înlocuit cu unul de zid. În această etapă a fost acoperită pisania din dreapta intrării, de aceea îmbrăcarea cu zidărie nu poate fi datată odată cu ridicarea bisericii, în 1819. Se poate presupune, că această importantă etapă a avut loc
Biserica de lemn din Videle-Cârtojanca () [Corola-website/Science/322991_a_324320]
-
Munteniei. Salvarea ei din ruine a condus la înlocuirea materialului original într-o proporție foarte mare. Îmbrăcămintea ei de zid, de altă dată, este amintită de fragmente pe latura de sud. Are dimensiuni modeste, planimetrie cu tindă mai îngustă decât naosul, un buzunar special pentru proscomidie pe latura de nord a altarului și câteva elemente artistice care o scot în evidență. De la vest la est, biserica este împărțită în cele patru încăperi tradiționale: pridvor deschis, de dată recentă, tindă, naos și
Biserica de lemn din Videle-Cârtojanca () [Corola-website/Science/322991_a_324320]
-
decât naosul, un buzunar special pentru proscomidie pe latura de nord a altarului și câteva elemente artistice care o scot în evidență. De la vest la est, biserica este împărțită în cele patru încăperi tradiționale: pridvor deschis, de dată recentă, tindă, naos și altar. Altarul este mai îngust și terminat poligonal, în cinci laturi. Pe latura de nord altarul prezintă o mică nișă pentru proscomidie, vizibilă în exterior prin prelungirea peretelui naosului spre răsărit. Trecerea dinspre tindă spre naos este reconstituită, pe
Biserica de lemn din Videle-Cârtojanca () [Corola-website/Science/322991_a_324320]
-
cele patru încăperi tradiționale: pridvor deschis, de dată recentă, tindă, naos și altar. Altarul este mai îngust și terminat poligonal, în cinci laturi. Pe latura de nord altarul prezintă o mică nișă pentru proscomidie, vizibilă în exterior prin prelungirea peretelui naosului spre răsărit. Trecerea dinspre tindă spre naos este reconstituită, pe locul unor stâlpi de zid secundari. Iconostasul păstrează o grindă originală decorată cu funie peste cele trei uși spre altar. Bolta joasă reproduce forma curbă anterioară. Încăperile sunt luminate de
Biserica de lemn din Videle-Cârtojanca () [Corola-website/Science/322991_a_324320]
-
dată recentă, tindă, naos și altar. Altarul este mai îngust și terminat poligonal, în cinci laturi. Pe latura de nord altarul prezintă o mică nișă pentru proscomidie, vizibilă în exterior prin prelungirea peretelui naosului spre răsărit. Trecerea dinspre tindă spre naos este reconstituită, pe locul unor stâlpi de zid secundari. Iconostasul păstrează o grindă originală decorată cu funie peste cele trei uși spre altar. Bolta joasă reproduce forma curbă anterioară. Încăperile sunt luminate de un număr redus de ferestre, mult mărite
Biserica de lemn din Videle-Cârtojanca () [Corola-website/Science/322991_a_324320]
-
1910 „Medalia de Aur”. La sud-vest de clădirea bisericii se află un turn-clopotniță cu un etaj. Biserica "Sf. Dimitrie” din Călmățui este construită din cărămidă, având formă de cruce și cu două turle octogonale (una deasupra pronaosului și alta deasupra naosului). Absidele laterale au formă pentagonală. Pardoseala bisericii se află la 0,45 m sub nivelul suprafeței solului. Interiorul lăcașului de cult este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră printr-o tindă joasă, de
Biserica Sfântul Dimitrie din Călmățui () [Corola-website/Science/323996_a_325325]
-
și cu două turle octogonale (una deasupra pronaosului și alta deasupra naosului). Absidele laterale au formă pentagonală. Pardoseala bisericii se află la 0,45 m sub nivelul suprafeței solului. Interiorul lăcașului de cult este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră printr-o tindă joasă, de dimensiuni reduse. Naosul este despărțit de altar printr-o catapeteasmă din lemn sculptat. Pereții interiori ai bisericii au fost pictați înainte de 1880 de un zugrav necunoscut. Pe bolta naosului
Biserica Sfântul Dimitrie din Călmățui () [Corola-website/Science/323996_a_325325]
-
au formă pentagonală. Pardoseala bisericii se află la 0,45 m sub nivelul suprafeței solului. Interiorul lăcașului de cult este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră printr-o tindă joasă, de dimensiuni reduse. Naosul este despărțit de altar printr-o catapeteasmă din lemn sculptat. Pereții interiori ai bisericii au fost pictați înainte de 1880 de un zugrav necunoscut. Pe bolta naosului este reprezentat Iisus Pantocrator, iar în cele patru colțuri sunt reprezentați cei patru evangheliști
Biserica Sfântul Dimitrie din Călmățui () [Corola-website/Science/323996_a_325325]
-
naos și altar. În biserică se intră printr-o tindă joasă, de dimensiuni reduse. Naosul este despărțit de altar printr-o catapeteasmă din lemn sculptat. Pereții interiori ai bisericii au fost pictați înainte de 1880 de un zugrav necunoscut. Pe bolta naosului este reprezentat Iisus Pantocrator, iar în cele patru colțuri sunt reprezentați cei patru evangheliști. Pe bolta altarului sunt pictate Încoronarea Maicii Domnului și Sf. Treime. Pe pereții altarului sunt pictați de la dreapta la stânga Sf. Alexandru, Sf. Iacob, Sfinții Trei Ierarhi
Biserica Sfântul Dimitrie din Călmățui () [Corola-website/Science/323996_a_325325]
-
dreptunghiulară mică în axul altarului, stâlpii de zidărie, pereții și acoperirea căzută în interior. Din datele accesibile se desprind trăsăturile unei biserici de lemn obișnuite în zonă. În planul bisericii erau cuprinse de la vest la est un pridvor, un pronaos, naos și absida puțin îngustată și poligonală a altarului. Din descriere și imagini reiese că pridvorul și tâmpla ar fi fost ridicate din zid. Acest aspect este familiar în zonă și corespunde tendințelor din secolul 19 de a folosi sau imita
Biserica de lemn din Prundeni-Tătăroaia () [Corola-website/Science/319468_a_320797]
-
omul sărman, din cele patru scene amintite mai sus. Registrul III înfățișează (în stânga) tabloul tutorilor bisericii. Astfel îi numește însuși zugravul, în cadrul legendei scenei: „Tutori(i) biserici(i)”, astăzi ștearsă, fiind vorba, prin urmare, despre epitropii lăcașului. La ieșirea din naos (în dreapta) a fost pictat portretul înfățișându-l pe preotul satului Homorog („Parohul locului”, legendă astăzi ștearsă).
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Homorog () [Corola-website/Science/319471_a_320800]
-
al XVIII-lea, îi indică vechimea mult mai mare, originea fiindu-i oglindită în numele său. În timpul revoluției de la 1848, biserica, atestată de conscripțiile amintite din veacul al XVIII-lea, arde, fiind înlocuită, în 1852, conform inscripției de pe cadrul intrării, în naos, de pe latura de sud. Vechimea și rosturile culturale ale bisericii dispărute, sunt amintite prin cărțile de la sudul munților (Triod post 1730; Molitvelnic, Râmnic, 1747). Apostolul bucureștean din 1683, însemnările marginale îl atestă în folosința satelor, timp de 200 de ani
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
tencuiți, sunt pridvorul larg, de pe sud, ca și clopotnița cu foișor, ambele cu stâlpi sculptați. Întreg edificiiul a fost tencuit la interior și la exterior. La 1860 Ioan Cuc, pictor din Lupșa, și Constantin Jurj, pictor din Runc, au zugrăvit naosul și altarul, utilizând motive și elemente decorative ale școlii brâncovenești. Pictura parietală realizată de cei doi pictori localnici este valoroasă nu numai prin desenul și culorile pline de strălucire , dar și prin faptul că demonstrează viabilitatea tradițiilor artei brâncovenești și
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
un veac, s-au întâlnit slujitorii ei din toate provinciile românești. Cea dintâi realizată, în 1859, este tâmpla, o tradițională și amplă Răstignire, cu Longhin sutașul și Mironosițele, urmată de friza apostolilor. Între uși și deasupra lor, ca pretutindeni în naos și în absidă, se remarcă bogăția de flori. În altar, temele iconografice și distribuirea lor, sunt în genere aceleași pe care le întâlnim de un veac: Sf. Troiță, Maria cu arhanghelii, soboarele îngerești, jertfa lui Avram; proorocii mesianici “Isus Hristos pâinea
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]