2,274 matches
-
informația e manevrată cu aparentă „inocență”, contrastele și „filtrele”, cuta posomorâtă sau insinuantă funcționează eficient, într-un discurs subînțeles pragmatic. Spre menajarea susceptibilității Porții (comanditarul cronicii se bucură de trecere la Istanbul), A. îl tratează cu ambiguă îngăduință, la concurență - neștiută - cu Eftimie, ce motivase fără echivoc și aprobase, în letopisețul paralel, complotul ce-l va suprima pe Ștefăniță. Exagerarea dispoziției pioase și dărniciei ctitorului Lăpușneanu față cu propria zidire de la Slatina (e invocată și faimoasa convertire ca Pahomie monah, răstălmăcită
AZARIE (mijlocul sec. XVI). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285513_a_286842]
-
Rose Wuhl, Tichia înțelepciunii, București, 1962; Sinclair Lewis, Elmer Gantry, I-II, București, 1960; André Maurois, Thanatos Palace Hôtel, București, 1963, Blestemul aurului, Timișoara, 1993; William Makepeace Thackeray, Cartea snobilor, scrisă de unul dintre ei, București, 1964; Thomas Hardy, Jude neștiutul, București, 1965; Virginia Wolf, Orlando, București, 1968. Repere bibliografice: Traian Liviu Birăescu, „Curentele literare și evocarea istorică”, O, 1963, 10; Lidia Bote, „Curentele literare și evocarea istorică”, TR, 1963, 43; Val Panaitescu, Eficiența punctului de vedere, IL, 1963, 11; Mihaela
CALIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286037_a_287366]
-
Grai și părinți și neam și țară / O holdă moartă pusă-ntr-un sicriu / Din piramidă-ncepe să răsară.” Uneori, aceste lungi cicluri de poeme închinate Transilvaniei, Moldovei, Țării Românești, Maramureșului, locurilor celebre și eroilor naționali, ca și unor sate neștiute și unor oameni anonimi, capătă un ton de predică, au un stil oral prolix și o retorică tumultuoasă convențională, sugerând un fel de „neosămănătorism antropologic și etnografic” (I. Negoițescu). Dar când, purificat în asceza gândului întors în sine, aprins de
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
La prima cotitură găsi un izvor cu apă limpede, făcându-și căuș din pălmi își potoli și setea. Era un peisaj exotic, cu iarbă fină, de fir lung, copaci scunzi, cu trunchiuri întortocheate, tufișuri pline de fructe de pădure, flori neștiute, dar atrăgătoare și animale prietenoase. Toate acestea înconjurate de apa strălucitoare a mării fără sfârșit. -În acest loc mi-ar plăcea să trăiesc! - izbucni dintrodată fata, cu inima plină de admirație. Mărgica, care se pitea în buzunarul de la bluză, auzind
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
unde stăteam chircit și departe de orice priviri iscoditoare, și m-am îndreptat spre masa de elevi în care se aflau și colegii mei. Îmi închipuiam că în urma mea se auzeau glasurile șefilor de clasă care încercau să îndulcească soarta neștiută a celor care vor fi intervievați de către Inspector și care încercau să afle ce s-a întâmplat, căci nu puteau da uitării ce au văzut cu ochii lor. Glasurile vocilor lor nu mai intrau în urechile nimănui. De auzit, poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
supravegheate de comisiile rogatorii... Tace însă mâlc. Nu e momentul să discute acest subiect. Împă ratul se arată interesat de fiul său... Augustus își ia o mină plictisită. Pe bietul părinte îl trec apele. Se teme de primejdiile știute și neștiute care-l pasc pe Nar cissus. Ridică un pic tonul: — Unul dintre acești cavaleri nerușinați, puși pe jecmăneală, a intrat în mai multe rânduri pe pământul omului nostru, pretinzând că e domeniu public... O lumină tăioasă sclipește în ochii principelui
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
vedem pe toți munciți, Făr-a ști să spunem care ar fi mai nenorociți... Unul e în toți, tot astfel precum una e în toate, De asupra tuturora se ridică cine poate, Pe când alții stând în umbră și cu inima smerită Neștiuți se pierd în taină ca și spuma nezărită - Ce-o să-i pese soartei oarbe ce vor ei sau ce gîndesc?... Ca și vîntu-n valuri trece peste traiul omenesc. Fericească-l scriitorii, toată lumea recunoască-l... Ce-o să aibă din acestea pentru
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
țară orientală necunoscută pentru ei, așa că m-au înconjurat cu toții nerăbdători să asculte peripețiile mele. În camera de oaspeți, ca și la masă, îmi sorbeau cuvintele de parcă ar fi ascultat istorisirile înaintașilor noștri conchistadori despre supunerea unor ținuturi și insule neștiute. După ce am isprăvit cu cina și cu discuțiile despre lucruri mărunte, unchiul Molina mi-a făcut semn din ochi. Apoi, ne-a însoțit pe mine și pe fiul său, Luis, în cabinetul lui. Pesemne că și data aceasta ceilalți fuseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
loveau în carena vasului, iar pescărușii săgetau în zbor bordul corăbiei la fel ca și acum. Pe atunci el își aruncase privirea în larg unde tălăzuiau valurile cu crestele lor albe ca niște colți și își spusese că un destin neștiut avea să înceapă pentru el. Acum acel destin neștiut se încheiase, iar el se întorcea acasă. De ce oare în loc de bucurie nu-i mai rămăsese în suflet nimic altceva decât pustiu și istovire? Să fi fost din pricină că văzuse prea multe și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
bordul corăbiei la fel ca și acum. Pe atunci el își aruncase privirea în larg unde tălăzuiau valurile cu crestele lor albe ca niște colți și își spusese că un destin neștiut avea să înceapă pentru el. Acum acel destin neștiut se încheiase, iar el se întorcea acasă. De ce oare în loc de bucurie nu-i mai rămăsese în suflet nimic altceva decât pustiu și istovire? Să fi fost din pricină că văzuse prea multe și acest lucru era ca și cum n-ar fi văzut nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
trei mii de koku în Sarusawa, Hayamata și Ōkagi. Samuraiul nu știa că până și aceste familii fuseseră zdrobite din pricină că venerau credința creștină. — Ia seama la toate astea! îl sfătui seniorul Ishida. De acum încolo trebuie să-ți duci viața neștiut de nimeni. — Neștiut de nimeni...? — Da, nebăgat de seamă. Nimeni nu trebuie să te bănuiască nici măcar o clipă că ești creștin. Pe deasupra nici eu nu mai pot să-ți țin partea. Odinioară Stăpânul s-a folosit de casa Ishida la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
koku în Sarusawa, Hayamata și Ōkagi. Samuraiul nu știa că până și aceste familii fuseseră zdrobite din pricină că venerau credința creștină. — Ia seama la toate astea! îl sfătui seniorul Ishida. De acum încolo trebuie să-ți duci viața neștiut de nimeni. — Neștiut de nimeni...? — Da, nebăgat de seamă. Nimeni nu trebuie să te bănuiască nici măcar o clipă că ești creștin. Pe deasupra nici eu nu mai pot să-ți țin partea. Odinioară Stăpânul s-a folosit de casa Ishida la plănuirea luptelor, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
nu pentru samurai, ci pentru a-și domoli propria furie și tristețe. Pe înserat plecă din Nunozawa. În urechi îi mai răsuna încă vocea dogită a seniorului Ishida. În spatele calului său îl urma Yozō tropăind agale. Să trăiască în vale neștiut de nimeni și nebăgat de seamă - aceasta avea să fie viața samuraiului de acum înainte. În seara aceea după ce ajunse înapoi în vale nu-i spuse unchiului decât că vorbise cu seniorul Ishida despre meleagurile străine. Unchiul încă nu știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
cu fața la flăcăruile din vatră. „Am aflat că lumea e largă. Însă, am ajuns să nu mă mai încred în oameni.” Cu privirile ațintite în cenușa din vatră, samuraiul rumega vorbele lui Nishi. „De acum încolo trebuie să-ți duci viața neștiut de nimeni.” Se gândea și la vorbele seniorului Ishida. De asemenea, își închipuia cum Nishi și seniorul Ishida stăteau în seara aceea, în clipa aceea, tăcuți, cu capul căzut pe piept ca și el. Din fundul cutiei de scrisori ieși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
atunci când muncea doar cu trupul, nu se mai gândea la nimic. Pe drumul de întoarcere către casă împreună cu Yozō și cu supușii, fiecare cu câte o sarcină de surcele tăiate în spinare, samuraiul murmura cuvintele seniorului Ishida la fiecare pas. „Neștiut de nimeni, nebăgat de seamă! Neștiut de nimeni, nebăgat de seamă!” În timpul lucrului, ca și cum și-ar fi adus aminte de ceva, samuraiul arunca uneori câte o privire înspre Yozō care muncea în tăcere. La fel ca toți cei din vale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
se mai gândea la nimic. Pe drumul de întoarcere către casă împreună cu Yozō și cu supușii, fiecare cu câte o sarcină de surcele tăiate în spinare, samuraiul murmura cuvintele seniorului Ishida la fiecare pas. „Neștiut de nimeni, nebăgat de seamă! Neștiut de nimeni, nebăgat de seamă!” În timpul lucrului, ca și cum și-ar fi adus aminte de ceva, samuraiul arunca uneori câte o privire înspre Yozō care muncea în tăcere. La fel ca toți cei din vale, Yozō nu-și arăta niciodată bucuria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
vis păsările acestea albe. A doua zi, samuraiul îl luă pe Yozō și împreună urcară pe o potecă până la iazul de la poalele muntelui Shiroyama. Pe dealul acesta unde odinioară se înălța o mică fortăreață de samurai de țară, se ascundea neștiut un lac năpădit de tufișuri uscate. Cum se apropiară, de pe lac se înălțară în zbor vreo patru-cinci rățuște. Întreaga priveliște era întocmai ca în visele sale. Pe suprafața apei luminată de un soare firav, se adunaseră o mulțime de rățuște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Elena Marin Alexe Cad ultime frunze din nucul bătrân, Bolnave și triste că nu mai rămân. Se-agită în zbor, dar mâini nevăzute, Aștern, pe pământ, cărări neștiute. Când fluieră vântul balada de dor, Le udă și lacrima plânsă de nor... Doar satul, tăcut, prin zarea pustie, Adună la piept prinosul de glie. Un nor zăbovește în ulița mea Și valuri de ceață aruncă pe ea. Bătrânul își
Melancolie by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83220_a_84545]
-
porțile, cu guri de tablă sau de lemn, îl au în toată clipa pe buze. Ea a șoptit doar casei noastre numele ei. Ploile l-au șters; poarta l-a uitat! Și ea l a uitat. E o umilă și neștiută uliță de margine de târg.” „ Când a venit pe lume fratele meu cel mic, ulița îl aștepta la poartă. El nu știa nimic: era așa de mic! Căsuța lui de atunci era un leagăn alb; palmele mamei erau singura uliță
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
și voi răsufla. 15. Voi pustii munți și dealuri, le voi usca toată verdeața; voi preface rîurile în ostroave, și iazurile le voi usca. 16. Voi duce pe orbi pe un drum necunoscut de ei, îi voi povățui pe cărări neștiute le ei, voi preface întunericul în lumină înaintea lor, și locurile strîmbe în locuri netede: iată ce voi face și nu-i voi părăsi. 17. Vor da înapoi, vor fi acoperiți de rușine cei ce se încred în idoli ciopliți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
oare câte or fi? Nu mi-am notat în carnet și le-am pierdut șirul. Nopțile și zilele se scurg identic și doar alternarea imaginilor chipului lui Carol, cu plasă de ținut mustața și fără, mă asigură că timpul trece neștiut, în continuare, ca un mecanism stricat" Briza aducea pe înserat miasme de moluște și alge putrede și roiuri de țânțari înfometați, care produceau lungi și chinuitoare insomnii. Insectele năvăleau în benzi organizate, atacând trupul în mai multe locuri deodată, făcând
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
plus, cunoștea orașul până la cel mai întunecos ungher, ca pe propria sa cameră. Nu era casă pe care să nu o cunoască și familie despre care să nu-i povestească întâmplări ciudate, lovituri ale soartei, destine anonime, mici bucurii sau neștiute drame ale semenilor. Le vegheau visele, rătăcind prin labirintul fără ieșire al târgului, încercând să și imagineze, pe după obloane închise și perdele înflorate, trupurile lor lungite în poziții incomode, între faldurile unor așternuturi îmbibate de transpirație... trupuri abandonate cu voluptate
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
mereu, perfidă și sâcâitoare, dându-mi cu tifla, furându-mi somnul și ultimele firimituri de liniște... După un timp, am început să-mi găsesc rând pe rând animalele din bătătură cu privirile sticloase și dinții încleștați de morți stranii și neștiute. Apoi insecta morții a început să devoreze seva copacilor și plantelor din grădină, care păliră și se veștejiră ca pârjolite de flăcări. Vestea, luând forme și dimensiuni ciudate, se răspândi în împrejurimi, clienții începură să se rărească, până când nimeni nu
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
se pare că Dumnezeu avea alte socoteli cu mine și doar din greșeală mă chemase „intempestiv și dintr-o dată” (cum ar zice nea Gligore), la apelul de dimineață a păcătoșilor care trebuie să dea socoteală pentru păcatele lor știute și neștiute, făcute cu mintea cu ochiul, cu fapta... Așa că binevoitor și culant, El mi-a permis să mai revin pentru încă o vreme pe pământul acesta cu condiția expresă ca în primul rând să mă las de „iarba dracului”, adică de
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
narațiune ce merită atenția interpretului de astăzi. De exemplu, întâmplarea stranie a unui vechi grec, Erostrates. S păstrat bine în memoria colectivă o dată anume, noaptea de 21 iulie 356 î.Hr. În acea noapte, un om care se considera singur și neștiut a incendiat minunatul templu al Artemisei din Efes. Așa se spune, iar cuvântul a traversat deja secole și milenii. Se mai spune că, în acest fel, Erostrates ar fi dorit să scape de anonimatul care l-a dus la disperare
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]