3,358 matches
-
unui mediu competitiv. Astfel, Waltz recunoaște imediat că modelul neorealist este puternic tocmai pentru că se bazează pe imitația ce decurge din consecințele generative ale anarhiei, și nu pe asumpția comportamentului rațional. Totuși, descrierea socializării realizată de Waltz nu este fără neajunsuri. La începutul dezbaterii privind neorealismul, Ruggie a recunoscut că structura sistemului nu era pe deplin generativă pentru Waltz (Ruggie, 1986, pp. 135-136 și 148-152; Waltz, 1986, p. 328). Ulterior, Wendt a identificat aspectele sub care descrierea socializării la Waltz nu
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
și școlar? Știu foarte bine că spunem uneori metaforic: Patria este o mamă tandră. Însă pentru a prinde în flagrant delict de deșărtăciune propoziția constituțională este suficient să arătăm că ea poate fi întoarsă pe dos, nu aș spune fără neajuns, ba chiar cu avantaj. Exactitatea ar suferi dacă preambulul ar fi spus: Francezii s-au constituit în Republică pentru a chema Franța la un grad tot mai ridicat de moralitate, de lumină și de bunăstare? Însă care este valoarea unei
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
spus: Francezii s-au constituit în Republică pentru a chema Franța la un grad tot mai ridicat de moralitate, de lumină și de bunăstare? Însă care este valoarea unei axiome în care subiectul și atributul pot să se încrucișeze fără neajuns? Toată lumea înțelege să spunem: mama își va alăpta copilul. Dar ar fi ridicol să spui: copilul va alăpta mama. Americanii își făceau altă idee despre relațiile cetățenilor cu statul când au plasat înaintea Constituției lor aceste simple cuvinte: Noi, poporul
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
reușit; îl al doilea caz, ei s-au înșelat, asta este totul; și dacă Comunismul este o eroare, nu urmează de aici că orice eroare aparține Comunismului. Economiștii sunt în general foarte neîncrezători în ceea ce privește intervenția guvernamentală. Ei văd în aceasta neajunsuri de tot felul, o pierdere a libertății, a energiei, a prevederii și a experienței individuale, care sunt fondurile cele mai de preț ale societăților. Li se întâmplă, deci, adesea să combată această intervenție. Dar nu din același punct de vedere
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
un caracter industrial, ca să zic așa, noi nu avem altă regulă decât următoarea: statul să se ocupe de ele dacă prin aceasta rezultă pentru mase o economie de forțe. Dar în calcul să intre, pentru numele lui Dumnezeu, și contabilitatea neajunsurilor nenumărate ale muncii monopolizate de stat. Apoi, sunt forțat să repet, una este să votezi împotriva unei noi atribuții date statului pe temeiul că, toate calculele fiind făcute, ea este dezavantajoasă și constituie o pierdere națională; și cu totul altceva
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
apă la un sfert de leghe depărtare sau dacă este preferabil ca autoritatea să preleveze o cotizație pentru a aduce apa în piața satului, eu nu aș avea nicio obiecție de principiu în a examina această chestiune. Calculul avantajelor și neajunsurilor pentru toți va fi singurul element al deciziei. Este posibil să se facă o greșeală în acest calcul, dar chiar și eroarea care ar angrena o pierdere de proprietate nu va constitui o violare sistematică a proprietății. Dar dacă domnul
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Dar dacă domnul primar propune să se calce în picioare o industrie spre profitul alteia, să interzică saboții în avantajul cizmarilor, sau ceva asemănător, atunci îi voi spune că aici nu mai este vorba de un calcul de avantaje și neajunsuri, este vorba de o pervertire a autorității, de o deturnare abuzivă a forței publice; îi voi spune: "Dumneavoastră care sunteți depozitarul autorității și forței publice pentru a pedepsi spolierea, cum îndrăzniți dumneavoastră să aplicați autoritatea și forța publică pentru a
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
condamnat de justiție, poate fi totuși admis ca expedient". Și conveniți că o astfel de mărturisire este plină de pericole. Fără a căuta să rezolv aici problema economică, permiteți-mi o aserțiune. Afirm că am supus calculului aritmetic avantajele și neajunsurile protecției doar din punct de vedere al avuției și că las deoparte orice considerație de ordin superior. Afirm, în plus, că am ajuns la acest rezultat: că orice măsură restrictivă produce un avantaj și două neajunsuri sau, dacă doriți, un
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
calculului aritmetic avantajele și neajunsurile protecției doar din punct de vedere al avuției și că las deoparte orice considerație de ordin superior. Afirm, în plus, că am ajuns la acest rezultat: că orice măsură restrictivă produce un avantaj și două neajunsuri sau, dacă doriți, un profit și două pierderi, fiecare dintre aceste pierderi egale profitului, de unde rezultă o pierdere seacă, definitivă, care lasă în urmă această mărturie reconfortantă că în această chestiune, ca în multe alte lucruri, și îndrăznesc să zic
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
publicitar. Arta este general necesară. În artă, omul își regăsește propriul eu. Instinctele, dorințele, tendințele, sentimentele privind conservarea individului și aceea a speciei au condițiile lor bine determinate. Arta oferă sexualității un domeniu de eliberare care nu se însoțește de neajunsuri pentru societate. Greșeala comisă cu ocazia sancționării raportului dintre sexualitate și artă stă în confuzia făcută între arta erotică și arta obscenă. Superioritatea frumuseții feminine este reală. Pielea netedă, trupul flexibil, mișcările agile, sânii fermi, fesele ce sugerează tupeul, linia
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
și în care orice limită, odată atinsă, repune în discuție sensurile împlinirii și redeschide astfel spațiul "de depășit-de atins". * Existența secvenței "de depășit-de atins" nu este decât consecința modului ambivalent în care poate fi resimțită limita în spațiul conștiinței: ca neajuns și ca împlinire. Insatisfacția în fața limitei resimțite ca neajuns și jubilația în fața celei resimțite ca împlinire reprezintă temeiul afectiv al secvenței "de depășit-de atins". * Deoarece limita interioară ("natura din noi") este fondul recurent al unei vieți, ea se reafirmă cu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
discuție sensurile împlinirii și redeschide astfel spațiul "de depășit-de atins". * Existența secvenței "de depășit-de atins" nu este decât consecința modului ambivalent în care poate fi resimțită limita în spațiul conștiinței: ca neajuns și ca împlinire. Insatisfacția în fața limitei resimțite ca neajuns și jubilația în fața celei resimțite ca împlinire reprezintă temeiul afectiv al secvenței "de depășit-de atins". * Deoarece limita interioară ("natura din noi") este fondul recurent al unei vieți, ea se reafirmă cu fiecare nou proiect, devine limită de depășit și redeschide
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
materialul natural al unei vieți (limita interioară) și țelurile pe care și le fixează conștiința (limita de atins). Expresia "destin dramatic" presupune victoria dificilă a libertății asupra naturii din noi, deci faptul că spiritul a depășit limita interioară, resimțită ca neajuns, prin efortul unei maxime încordări sau că a atins limita vizată prin violentarea constantă a unui material rezistent. Intensitatea minimă a caracterului dramatic al destinului este desemnată îndeobște prin expresia "destin fericit". Destinul fericit, care presupune victoria lesnicioasă a spiritului
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
relației comandă-supunere. Răspunderea celui puternic față de cel care se supune nu este însoțită decât de frica lui că nu va reuși să-și piardă puterea și că cel menit eliberării va trebui să rămână, mereu neliber, sub puterea lui. Supremul neajuns al adevăratei puteri este de a nu se putea desființa ca putere, de a nu se putea desprinde de cel supus și de a-l simți pe acesta incapabil să se desprindă de ea. În perpetuarea ei ca putere, ea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pe care vi le-am descris par să fie unice la nivelul țărilor din est. (S-ar putea ca un fenomen oarecum asemănător să fi apărut în Cehoslovacia, legat de personalitatea lui Patocka.) El are, modelul acesta, incontestabil, măreția și neajunsurile lui. Pe de o parte, în condițiile unei închideri spirituale și ale unei izolări cum nu a cunoscut nici o altă țară din est, el a împiedicat lichidarea sistematică și totală a culturii umaniste, mizând tot pe ideea că supraviețuirea unei
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pe distrugerea mitului identității, pe validarea contradicției ca fecundă. Gloria rațiunii e tocmai antinomia. Kant a vorbit de patru antinomii ale rațiunii, iar Hegel a venit să spună că nu sânt patru, ci o infinitate, și că ele nu sânt neajunsul rațiunii, ci însăși forța ei. În secolul nostru, știința a pus în discuție principiul logic al terțului, dar nu a avut curajul să îl atace și pe cel al noncontradicției. Filozofia, în schimb, a făcut-o: a făcut-o fie
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
esența și cuprinderea autorității numai cu augeo, fără să am nevoie de tot aparatul lui Bochenski pentru a spune ceva adevărat. Pe linia lui augeo pot scoate tot ce scoate și el, dar în plus unificând totul. Pentru că aici stă neajunsul tratării lui Bochenski: se oprește la autorități și pierde autoritatea. Găsește deci arheii, aș spune eu, dar nu se poate ridica la eidos-ul autorității, la principiul autorității, care este, indiferent cât de plat ar suna, rațiunea. Desigur, o să-mi spuneți
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
să vii de asemenea cu grație. Nu trebuie să te porți precum copilul din poveste care strigă "regele e gol!". Toată lumea știe că regele e gol, dar regula jocului trebuie respectată. De ce trebuie să strigi în gura mare că există "neajunsul de a te fi născut"? Și este chiar un neajuns când depinde numai de tine să porți în tine un zeu?" 7 mai - 11 mai 1981 Joi, 7 mai 1981 Am sosit, împreună cu Sorel, aseară la 10, în Păltiniș. A
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
porți precum copilul din poveste care strigă "regele e gol!". Toată lumea știe că regele e gol, dar regula jocului trebuie respectată. De ce trebuie să strigi în gura mare că există "neajunsul de a te fi născut"? Și este chiar un neajuns când depinde numai de tine să porți în tine un zeu?" 7 mai - 11 mai 1981 Joi, 7 mai 1981 Am sosit, împreună cu Sorel, aseară la 10, în Păltiniș. A plouat tot drumul. După Rășinari, când începuserăm urcușul, am găsit
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
să iasă din albia vieții și să se așeze, punîndu-și astfel de întrebări, pe mal, pentru că asta e calea sigură către nevroză etc. Îi fac repede teoria cu "sistemul de iluzii" care nu trebuie abandonat și încerc să-i semnalez neajunsurile excesului de luciditate. Nu pot, tata, nu pot să stau ca boul în beznă!" vine răspunsul ritos și disperat. Îmi vine să râd, de la înălțimea blazărilor mele. În același timp îmi e milă de el, pentru că tot ce-mi spune
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
să ne comunice din prima clipă în care a venit printre noi, membrii secției de epistemologie și logică condusă de Henri Wald, că își începea ziua contemplîndu-se minute în șir, gol, în oglindă. Mie lucrul ăsta mi-a creat un neajuns, pentru că de câte ori îl întîlneam trebuia să fac efortul de a-l reîmbrăca și de a elimina imaginea hidoasă pe care chiar el mi-o strecurase în minte. Ajuns într-o zi la Institut, ne povestește cum acasă tocmai terminase de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
din Serbia s-au unit. [15 august 1876] REVISTA STATISTICĂ Sub titlul de "Cercetări demografice asupra populației României și în special a districtului și orașului Iași" d-nul dr. med. V. I. Agappi, servindu - se de datele, altfel pline de neajunsuri, ale statisticei noastre, ne face o înspăimîntătoare dare de samă despre starea sanitară a poporului românesc. D-sa supune acele date unei critici îndestul de precaute, încît pretutindene concluziile, în loc de a fi exagerate, sunt poate încă sub icoana realității. Ajuns
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
face o înspăimîntătoare dare de samă despre starea sanitară a poporului românesc. D-sa supune acele date unei critici îndestul de precaute, încît pretutindene concluziile, în loc de a fi exagerate, sunt poate încă sub icoana realității. Ajuns la capăt, autorul justifică neajunsurile de care a trebuit să sufere opul său și care sunt imanente izvoarelor statistice de care s-a servit. Cu toate acestea lucrarea sa este însemnată din toate punctele de vedere și ar fi de recomandat ca un fel de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Autorul se hotărăște pentru metodul sintetic și bine face. Deși aprobăm în teorie ceea ce ni spune prefața, deși recunoaștem că cel întîi pas este făcut pe această cale și că faute de mieux cartea trebuie introdusă, totuși vom observa și neajunsurile ei, asupra cărora autorul ar trebui să revie. Cele mai însemnate ni se par greșelele de definiție și cele gramaticale; căci, dacă o cunoștință materială falsă se poate rectifica prin esperiența proprie sau strămă (scrisă), nu e tot astfel cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
două acte "O palmă în sala teatrului", localizată cu îndemînare de d. Manolescu, s-au jucat repede și c-o rară dispoziție din partea tuturor actorilor ocupați în ea. În "Judita și Olofern" intriga piesei e mai puțin interesantă, dar acest neajuns a fost precumpănit de ariile plăcute ale bătrânului Wachman, executate cu simțământ și tact atât de cătră beneficientă și cât și de cor. Amândouă piesele s-ar mai putea repeta cu succes. [9 martie 1877] MONUMENTE De la o vreme încoace
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]