3,901 matches
-
promisiuni Și mereu neonorate, Căci au doar țoape și nebuni Puși în frunte. Din păcate. Și-ar fi bine ca oricare Să ne fure pe jumate, Când ajung la guvernare, N-avem șanse. Din păcate. Nu fac legile cinstite, Sunt neclare și trucate, Doar ca unii să profite Și nu țara. Din păcate. Pentru hoții lor de casă Ades sunt asigurate Cu portițe care-i lasă Ei să scape. Din păcate. Dau șmecheri din justiție Amânări nenumărate, Până fapta se prescrie
DIN PĂCATE de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379566_a_380895]
-
-ți gravez flori de cer, Disperări să-ți alini în agonice nopți, S-o păstrezi talisman și cu lanțuri de ger Leagă-ți pași rătăciți sau descântă-i, de poți. Să n-ai doruri, nici vise! Lăstari de-amintiri, Arome neclare, le-nchide-n sertare, În resturi de jar vor ofta-n mănăstiri, Albi fluturi răniți cu ace de sare. Iubiri fără brațe, tăcut, urcă scara, În turle de gânduri, dar fără vreun rost, Povești nenuntite își cară povara Căutând primăveri
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
batistă-ți gravez flori de cer,Disperări să-ți alini în agonice nopți, S-o păstrezi talisman și cu lanțuri de gerLeagă-ți pași rătăciți sau descântă-i, de poți.Să n-ai doruri, nici vise! Lăstari de-amintiri,Arome neclare, le-nchide-n sertare,În resturi de jar vor ofta-n mănăstiri,Albi fluturi răniți cu ace de sare.Iubiri fără brațe, tăcut, urcă scara,În turle de gânduri, dar fără vreun rost,Povești nenuntite își cară povaraCăutând primăveri în
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
din sori, Memoriile luminii din îngeri căzători, Se-așează fin pe tâmpla-nțelegerii umane, Cu scopul perpetuării eternelor canoane, În limitări de vise ce se desfac în stropi, În pamânteanul circ al oamenilor miopi, Prea mulțumiți de-a lor imagine neclară, Decursă din fragilitatea lor gregară, Privesc pământul care nu se mai rotește, Pământul care astăzi doar se prăbușește, Într-un neant, într-un abis, într-un profund eter, Eterul tuturor speranțelor ce parcă pier Și ar putea atât, doar să
EZITARE de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373627_a_374956]
-
pot să mă opresc din evoluție. Rămâne gustul amar că a fost și că nu va mai fi. Ce a fost? A fost? Când? Totul e prea departe, amintirile se șterg una câte una. Fotofrafiile s-au pierdut sau sunt neclare. Într-una văd un țânc de-o șchioapă, sprijinit de bunic. Mama e fotograful. Sunt eu? Nu mă recunosc, uneori, nici în realitatea actuală, darăminte atunci, când nu știam cine sunt, de ce sunt sau dacă sunt... Secundele trec una câte
CU OCHII ÎNCHIŞI de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372026_a_373355]
-
A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Manuscris > Foileton > O NOUĂ ȘANSĂ Autor: Corina Lucia Costea Publicat în: Ediția nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Text scris de Ana Dănilă (15 ani) De ce întotdeauna situațiile sunt atat de neclare? De ce lucrurile care par că trebuie să se întâmple întârzie să se arate ? De ce dragostea nu e ceva palpabil, ceva ce să poți să atingi, să revendici, să simți că îți aparține ? Nu am răspunsuri. Am doar întrebări , scenarii, presupuneri
O NOUA SANSA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372025_a_373354]
-
radio pe oameni au fost studiate de către laboratoarele militare de ani de zile, dar nu toate rezultatele cercetărilor au fost făcute publice. Multe aspecte sunt clasificate, ceea ce face imposibilă evaluarea independentă a efectelor. Intențiile pentru dezvoltarea acestui sistem sunt încă neclare și au generat numeroase dispute și controverse. În comparație cu tunul de apă, care s-a dovedit a fi un mod eficient (deși uneori periculos) de controlare a dezordinilor publice, unii specialiști cred că dezvoltarea unui astfel de un sistem scump și
BINECUVANTARE SAU BLESTEM? de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344850_a_346179]
-
lipsite de orice urmă de viață. Privirea îi coborî lent de pe crestele amețitoare care se adunau în jurul său ca o uriașă căldare. Undeva, sub povârniș, observă o stâncă cu o pată neagră. - Vai de mine! - exclamă surprins. Asta-i zona neclară care îmi apărea în vis și de aici începea coșmarul cu umbre negre care se ridicau deasupra înălțimilor, cu vulturi uriași, fără penaj... Brrr... Mă trec fiorii! Ce o fi acolo? Să dezleg misterul dacă tot am ajuns până aici
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347246_a_348575]
-
lipsite de orice urmă de viață. Privirea îi coborî lent de pe crestele amețitoare care se adunau în jurul său ca o uriașă căldare. Undeva, sub povârniș, observă o stâncă cu o pată neagră. - Vai de mine! - exclamă surprins. Asta-i zona neclară care îmi apărea în vis și de aici începea coșmarul cu umbre negre care se ridicau deasupra înălțimilor, cu vulturi uriași, fără penaj... Brrr... Mă trec fiorii! Ce o fi acolo? Să dezleg misterul dacă tot am ajuns până aici
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347253_a_348582]
-
pe Mircea dacă s-a mai întâlnit cu frumoasa parteneră de dans și de masă, însă a primit un răspuns evaziv. Vedeai de la distanță că Mircea parcă nu dorea să aducă în discuție prezența Săndicăi în viața sa. Încă era neclară și pentru el. Recunoștea că îi plăcea fata, însă era prea devreme să se pronunțe asupra adevăratelor sale sentimente. Acum se gândea cu plăcere la ultima după-amiază petrecută împreună. Din visare l-a trezit Stelică, care parcă i-a dat
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
că evitase din nou să fie trecut pe listele de restructurare ale cerului. ...„ небесного Царя”... ”грех мои”... cuvintele care-o uimiseră în copilărie, rătăcite în memorie se activau ridicându-se la suprafață din colbul memoriei. Și amintirile îi aduceau imaginea neclară a bunicii, cu fustele ei cafenii până-n pământ, peste faldurile cărora atârna într-o necontenită legănare, șiragul mătăniilor din piele, pe care degetele uscate foșneau, foșneau întruna, de-l lustruiseră în atât de desele și-ndelungatele rugăciuni. Oare câți ani
NISIPURI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348859_a_350188]
-
Iar despre bunicul, își amintește doar prezența aceea atât de agreabilă și de tăcută. Acum, când privește în urmă și se gândește la bunici, vede că au rămas înregistrate pe pelicula memoriei doar două siluete mai degrabă cenușii, cu fețele neclare. Dar undeva, au rămas întipărite pentru totdeauna sentimentele legate de ei. Sentimente care o leagă și-acum cu fire invizibile de tot ceea ce-au fost ei. Sau poate că nu există nici un fir... Poate că ei n-au plecat
NISIPURI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348859_a_350188]
-
trăite, de unde trupul femeii dorite îl ușura de instincte, iar el cobora și urca plutind în artă pe brațele angelice ale demiurgului. Cubismul în pictura lui Picasso mărește sugestia și îl apropie de creația deusiană, de începuturi, când totul era neclar însă înțeles și plin de forme: Materia ce sfântă e, / dar numai sunet în ureche (Lucian Blaga, Răsărit magic). Pictura de după anul 1907, culminând cu 1914, a părăsirii albastrului nefericit, a definitivării artistului, ca formatician expresiv al formei detașate de
PICASSO ŞI INTIMITATEA LUMII PUDICE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348385_a_349714]
-
realism evident, deprins de neașteptata comportare а penelului. Acesta pleacă, pare-se, în permanență “distrat” în linii lungi și subțiri sau “cotește” brusc (prin aceeași linie) în forme, de parcă satisfacția creatorului ar fi subordonată penelului. Tușe dinamice, spontane, cu direcție neclară, unite sau despărțite una de alta, toate acestea trimit la o gîndire analitică neatrenată la multiplele interpretări ale felului dat de creație. Alături de mesajul tehnic perceput, vine impunător prin expresivitate cromatică și de factură, senzația fizicului, așa, terre-а-terre, adică ceva
IURIE VENIAMIN NASTAS – PICTOR, GRAFICIAN de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 821 din 31 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345495_a_346824]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > ÎNSERĂRI PREMEDITATE Autor: Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2254 din 03 martie 2017 Toate Articolele Autorului Bolnav de febră, ne transpiră pulsul. Secundele din noi intimidează o fobie neclară în pătrunsul tablou cu alge putrede-n amiază. E vânăt cerul, poate violet. În sânge însereaz -a primăvară. Invoc-o rugăciune un ascet în deghizata zi, suicidară. Plămânii s-au încins cu fantezii, Să nu răcească-n ploaia abuzivă de
ÎNSERĂRI PREMEDITATE de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378021_a_379350]
-
în jurul soarelui și primesc o pensie...chiar specială de 1550 lei. Se învârte pământul de opt ori în jurul soarelui și primesc o pensie specială de 3100 lei. Nu mai continui cu învârtelile astea pentru că nu vreau să risc o situație neclară pentru capul meu. Cum ar fi să întâlnești un „ales“ cu părul alb, adus în față peste un baston, și să-l întrebi: - Câți ani ai moșule ? - Un an am, taică, un an...! Sau o zi...! Nu le-ar conveni
LA ANUL FARA INVARTELI de EUGEN LUPU în ediţia nr. 1945 din 28 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378117_a_379446]
-
în specii, genuri și familii). O specie este un grup de organisme viețuind într-o arie specifică, având multe trăsături comune și fiind capabile de a se reproduce între ele. În unele cazuri, distincția dintre subgrupuri ale diferitelor specii este neclară, ca în Paradoxurile Sorites din cadrul neutrosofiei: frontiera dintre ˂A˃ (unde ˂A˃ poate fi o specie, un gen, sau o familie) și ˂nonA˃ (care înseamnă cea ce nu este ˂A˃) este vagă, incompletă, ambiguă. Similar pentru distincția dintre o specie și
INVOLUȚIE de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376544_a_377873]
-
Balenelor. Țara Păsărilor și-a Peștilor. * Înaintăm spre imposibil. Care este limita dintre Posibil și Imposibil? Precum în paradoxurile sorite, sau mai clar în logica neutrosofică, aveam de-a face cu o triadă: zona posibilă, zona imposibilă și zona nedeterminată (neclară) care este și posibilă și imposibilă. Îți vine amețeala când vezi numai alb, înalt și straniu... * Specii ne-native au fost introduse, intenționat sau neintenționat, în insulele antarctice și sub-antarctice, precum: microbi, ciuperci, alge, nevertebrate, plante, pești și păsări. Pentru
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (4) – PLECAREA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376542_a_377871]
-
și lungă-i agonia. Se irosesc cuvinte și îngropăm speranțe, Pe-altar de neputință se năruie din vise, Nemulțumiți de noi, ne pierdem în nuanțe, În mii de întrebări și patimi interzise. În tonuri mult prea sumbre și fără strălucire, Neclară e culoarea iubirii dintre noi, Am alungat lumina... Ce tristă convertire! Celeste răsărituri se-mpart acum la doi. Suntem actori banali pe-o scenă părăsită Și jalnic e decorul, doar timpul spectator, Ce vor să joace-o dramă în iarna
PRIN IARNA ZDRENŢUITĂ de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376634_a_377963]
-
l-am făcut a fost să verific telefonul: nici un apel pierdut. L-am luat cu mine și m-am dus în baie, să îmi refac machiajul. La lumina dată de becul de la oglinda de fardat, contururile obiectelor păreau că palpită, neclare. Am ales unul câte unul, fardurile. Când le-am avut pe toate la îndemână, am tras mai aproape suportul extensibil pe care era prinsă oglinda și am înclinat-o, în așa fel încât să îmi pot vedea bine, chipul. Am
LOGODNICUL MEU, FRED (V) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376723_a_378052]
-
asupra lui un revolver Magnum 357 Rhino înregistrat pe numele soțului dumneavoastră, că din acest revolver lipsește un singur glonte, cel pe care l-am găsit în trupul răpitorului dumneavoastră, arestat de mine la hipodrom și ulterior evadat în condiții neclare, cel care a vândut un Porsche furat tocmai soțului dumneavoastră Bruno Beri, ce-ați crede despre mine? - Că blufați! - Și dacă nu blufez? - Acest pistol i l-am dat chiar eu lui José a doua zi după comiterea crimei de la
VANESSA BERI de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375120_a_376449]
-
credem că este vizibil în dungile ultraviolete Și-n mozaicul de cărți, icoane, inscripții, cruci și statui din bisericile de pretutindeni... Dar să nu ne pripim cu definițiile, cu simbolurile naive Și cu presupunerile hazardate, căci veșnic va rămâne ceva neclar și neînțeles de mintea noastră. Vom ști mai multe - Dincolo... Răbdare și pioasă închinăciune! Deocamdată, aici, claritatea Lui se gradează în raport cu opacitatea și ne-opacitatea gândirii noastre, și cu latitudinea ori longitudinea zonelor religioase de pe mapamond: La Vatican și Ierusalim
DUMNEZEU de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375183_a_376512]
-
atent Să urmărească firul cuvântării ? Iisus Christos cu-nvățătură nouă Plutind în imaterialitate Senin EL ne dorește : Pace vouă ! Dar vorbele se sting necercetate. De două mii de anui Ponțiu Pilat, Voind să aibă mâinile curate, Se spală-ntruna, zice înciudat : Neclară e ideea de dreptate ! Cuvântul, element primordial, Si sete de cunoaștere nestinsă, Sub bolta ce se pierde în astral Cu fulguire de visare ninsă. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Sete nestinsă, de Adrian Simionescu / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
SETE NESTINSĂ, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375287_a_376616]
-
s-au deschis, mulțumindu-i pentru toată osteneala sa, într-un timp în care cuvântul era legat de semeni neputincioși să înțeleagă menirea lui. Poate, așa cum la începutul celui de-al patrulea deceniu al mileniului unu, lumea, răvășită de ambiții neclare, l-au osândit la o moarte josnică pe cel dăruit a ne fi Mântuitor iar el, supus, a îndurat, a murit și s-a înălțat apoi triumfător din mâinile neputincioase ale profanului. Am meditat asupra unei clasificări a acelor scriitori
ELEONISMUL LITERATURII ŞI TAINA ŞI TAINA SURPRINDERII LA LUCIAN BLAGA de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372756_a_374085]
-
Ajutat de mai mulți oameni, bătrânul a reușit să ajungă în fața oamenilor ce ascultau acum cu mare interes... Peste toată piața trona o liniște neobișnuită... Spre uimirea tuturor celor de față ce se așteptau să audă o voce pițigăiată și neclară, bătrânul vorbea clar, cu o căldură și o blândețe nemaipomenită în glas: ” Lumea mea perfectă este aceasta în care trăiesc! Am fost atât de ”orb” și nu mi-am dat seama decât acum... când este prea târziu. Acum sunt bătrân
O LUME PERFECTĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373267_a_374596]